1reab-75/2020 — art.54/1 a CP al RSSU

Dosarul nr.1reab-75/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de Procurorul General

Adjunct, Roșioru Mircea, prin care se solicită casarea sentinței Tribunalului Militar al

Diviziei de Pușcași 59 din 12.09.1944, în cauza penală în privința lui

Tcacenco Piotr XXX, născut în anul xxx, originar din sat.

xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de recurs în anulare: 26.05.2020 – 15.09.2020

A C O N S T A T A T:

Tcacenco Piotr a fost condamnat în baza art.54-1 ”a” Cod penal al RSSU, la 10 ani

privațiune de libertate cu privarea de drepturi pe termen de 3 ani, cu confiscarea averii

personale.

faptul că, fiind acuzat pentru mai multe infracțiuni de furt, fiind înfricoșat de pedeapsă, a

trecut granița României, în acest sens săvârșind trădarea de patrie. Locuind în România,

acesta de mai multe ori a trecut frontiera URSS, după care, iarăși pleca în România. Peste

un an de la plecare, a revenit în URSS, fiind prins în satul Ciobruci de autoritățile

sovietice, însă inculpatul a evadat din nou în România. După intrarea trupelor române în

URSS, Tcacenco Piotr a revenit cu familia, având un comportament ostil față de puterea

sovietică. La fel, inculpatul avea o legătură strânsă cu autoritățile germano-române,

ajutându-le să depisteze și să tragă la răspundere activiști sovietici. Tcacenco Piotr de

multe ori a fost invitat la adunările autorităților germane și române, după care aveau loc

arestări masive ale comuniștilor, partizanilor și activiștilor sovietici.

În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Tcacenco Piotr, vina în comiterea

infracțiunii a recunoscut-o parțial și a declarat că, în anul 1919 într-adevăr a plecat pe

teritoriul României, după ce a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni de furt. A

locuit în satul Talmaz. În 1941 s-a reîntors în satul natal și se ocupa cu vânzarea de

porumb. Din motiv că muncitorii lucrau rău, el a fost amenințat de comandant că dacă nu

va face livrarea de porumb la timp, îl va băga la pușcărie. El a fost nevoit să devină mai

dur cu subalternii, ca aceștia să muncească mai productiv. Într-adevăr a trecut de 2 ori

granița din România în URSS, în 1930 și 1931, dar a venit doar cu scopul de a-și vizita

mama. Nu a recunoscut faptul că a participat la careva întruniri secrete ale germanilor și

nu a executat nici o indicație a acestora.

1

procedură penală, a declarat recurs în anulare, solicitând casarea sentinței cu încetarea

procesului penal și reabilitarea lui Tcacenco Piotr.

În motivarea recursului în anulare, Procurorul General Adjunct a invocat că,

probele administrate în cauza dată nu sunt suficiente pentru calificarea acțiunilor în baza

art.54-1 ”a” Cod Penal al RSSU – trădare de patrie, deoarece ele nu confirmă faptul că

inculpatul Tcacenco Piotr, prin acțiunile sale a prejudiciat potențialul militar,

independența statală sau inviolabilitatea teritorială a URSS, așa cum prevede acest

articol.

Sentința de condamnare în privința lui Tcacenco Piotr a fost pronunțată fără a fi

luate în calcul declarațiile inculpatului, precum și a martorilor.

A remarcat că, în instanța de judecată au fost doar date citire declarațiilor

martorilor, iar potrivit lui Cotiusinschii Timofei, acesta a indicat, că din vorbele altor

consăteni a aflat că Tcacenco Piotr a traversat de câteva ori granița cu România. A

menționat că, Tcacenco Piotr a fost prezent la adunările secrete ale germanilor, însă a

menționat că și alți consăteni au fost prezenți.

Martorul Ivanov Trofim a declarat că Tcacenco Piotr a participat la adunarea

secretă a nemților împreună cu un alt consătean după care s-au efectuat arestări în masă.

Martorul Crivorucenco Fiodor a declarat că Tcacenco Piotr după săvârșirea

infracțiunilor de furt și banditism a plecat în România. De acolo s-a reîntors de câteva ori

în URSS. Un consătean i-a spus că a fost bătut de Tcacenco Piotr. Ultimul se bucura de

multe privilegii din partea guvernului român. A primit pământuri, i se permitea să plece

în Odessa, ceea ce era interzis altor colhoznici.

Nevinovăția lui Tcacenco Piotr în infracțiunea imputată este confirmată prin faptul

că, declarațiile martorilor s-au bazat, în principal pe zvonuri, ceea ce nu pot constitui

probe directe în dosarul penal, iar o condamnare nu poate fi bazată în exclusivitate pe

probe indirecte.

Concomitent, s-a stabilit, că instanța de judecată la examinarea dosarului, a

încălcat în mod flagrant dreptul inculpatului Tcacenco Piotr la apărare, examinând cauza

penală în lipsa apărătorului, a cărui participare în cazul dat era obligatorie.

Reiterând cele expuse, sentința de condamnare emisă în privința lui Tcacenco

Piotr este o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților fundamentale stipulate în

Convenție și anume încălcarea dreptului la un proces echitabil, care conform art.6 pct.44)

din Codul de procedură penală reprezintă un viciu fundamental admis în cadrul

examinării precedente a cazului, ce în mod direct afectează decizia adoptată.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Potrivit art.452 alin.(1), coroborat cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în

anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de

atac.

Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor

de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

La 30 decembrie 1992, a intrat în vigoare Legea nr.1225-XII din 08 decembrie

1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

2

Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art.3 al Legii nominalizate, sunt

declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi,

indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre

07 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice în baza

deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare pentru „trădare de patrie”.

Sub acest aspect, instanța de recurs în anulare reține că, prin sentința Tribunalului

Militar al Diviziei de Pușcași 59 din 12.09.1944, Tcacenco Piotr a fost condamnat pentru

trădare de patrie.

Ținând cont de cele constatate și de prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit. b) Cod

de procedură penală, Colegiul penal lărgit găsește prezente în speța vizată motive

întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească irevocabilă de condamnare a lui

Tcacenco Piotr în baza art.54/1 ”a” Cod penal al RSSU, cu casarea acesteia, iar în

temeiul prevederilor art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, urmează a se

dispune încetarea procesului penal, din motiv că există circumstanțe care exclud tragerea

persoanei la răspundere penală și reabilitarea condamnatului.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare devine

pasibil admiterii, cu casarea totală a hotărârii irevocabile contestate, ca fiind afectată de

un viciu fundamental, cu dispunerea încetării procesului penal, din motiv că sunt prezente

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General Adjunct,

Roșioru Mircea, casează sentința Tribunalului Militar al Diviziei de Pușcași 59 din

12.09.1944, cu încetarea procesului penal în privința lui Tcacenco Piotr XXX, condamnat

în baza art.54/1 ”a” Cod penal al RSSU.

Tcacenco Piotr XXX, este reabilitat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 septembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Boico Victor

3