1ra-1458/20 — art. 188 al. 2 lit. b, c, d, e CP

1ra-1458/20 — art. 188 al. 2 lit. b, c, d, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1458/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, de către

avocatul Saganscaia Oxana în numele inculpatului Sarov Nicolai și de către inculpat,

de către avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatului Balov Gheorghe și de către

inculpat, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Comrat din 21 martie

2019 și decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 11 noiembrie 2019, în

cauza penală privindu-i pe

Balov Gheorghi Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx, str. Xxxxx;

Sarov Nicolai Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx, str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

hotărît:

- s-a recunoscut vinovat Balov Gheorghi de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa cu aplicarea art. 75,

78 Cod penal în formă de închisoare pe termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis;

- s-a recunoscut vinovat Sarov Nicolai de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, fiindu-i stabilită cu aplicarea art. 75 alin. (31)

Cod penal pedeapsa în formă de închisoare pe termen de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

S-a respins cerința procurorului privind încasarea de la Balov Gheorghi și Sarov

Nicolai a cheltuielilor de judecată în sumă de 1808 lei, ca fiind neîntemeiată.

următoarele circumstanțe de fapt: la data de 28 august 2018, aproximativ la orele

03:15, Balov Gheorghi și Sarov Nicolai fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând

de comun acord cu Ratcov Piotr și Lomaeva Olga, din intenții profitabile, cu scopul

de comitere a atacului asupra părții vătămate Jelezoglo Fiodor și sustragerii

mijloacelor bănești ce îi aparțin, la propunerea lui Lomaeva Olga, au pătruns în curtea

1

părții vătămate Jelezoglo Fiodor, situată pe adresa r-ul Xxxxx, sat. Xxxxx, str.

Xxxxx, unde Lomaeva Olga a rămas în curte să supravegheze asupra ceea ce se

întâmplă afară pînă la finisarea atacului, iar Balov Gheorghi și Sarov Nicolai

împreună cu Ratcov Piotr, punîndu-și pe cap măștile pregătite anterior și, înarmîndu-

se cu o seceră pentru tăierea cocenilor de porumb, pe care au găsit-o în curtea părții

vătămate, au pătruns în casa lui Jelezoglo Fiodor și l-au atacat pe ultimul, l-au trîntit

la podea și i-au legat mîinile cu vestonul lui, după care au început să se exprime cu

amenințări de omor în adresa lui Jelezoglo Fiodor, solicitând ca ultimul să predea

mijloacele bănești pe care le are, percheziționând în acest sens camerele casei, însă,

dat fiind faptul că nu au găsit nimic, au fugit de la locul incidentului. În urma atacului

tâlhăresc comis de Balov Gheorghi, Sarov Nicolai, Ratcov Piotr și Lomava Olga

părții vătămate Jelezoglo Fiodor i-au fost cauzate leziuni corporale în formă de

fractură închisă a claviculei laterale cu deplasarea cioburilor, echimoze pe cutia

toracică, escoriații pe cap, pe coate, care au dus la dereglarea sănătății pe o perioadă

îndelungată, care se califică ca vătămări corporale de gravitate medie.

solicitat casarea parțială a acesteia, în partea ce ține de încasarea cheltuielilor

judiciare, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să se dispună încasarea de la

inculpații Balov Gheorghi și Sarov Nicolai a cheltuielilor judiciare în sumă de 1808

lei.

În cererea de apel procurorul a invocat că, sentința nu este atacată în partea ce

ține de pedeapsa aplicată, calificarea faptei infracționale și demonstrarea vinovăției,

însă consideră că la pronunțarea sentinței instanța neîntemeiat a respins solicitarea

acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpaților.

Pe parcursul efectuării urmăririi penale s-a constatat că Balov Gheorghi și Sarov

Nicolai de comun acord cu alți coparticipanți, au săvârșit infracțiunea de tâlhărie în

privința lui Jelezoglo F. cu aplicarea asupra părții vătămate a violenței fizice și

cauzarea de leziuni corporale. Astfel, în legătură cu necesitatea apărută pe cauza

penală, a fost dispusă efectuarea unui șir de expertize judiciare, cheltuielile pentru

efectuarea cărora au constituit suma de 1v808 lei. Menționează că din conținutul

sentinței, motivând refuzul solicitării acuzatorului de stat privind încasarea

cheltuielilor judiciare din contul inculpaților, instanța a indicat că cheltuielile pentru

efectuarea expertizelor judiciare urmează să fie suportate neapărat din contul

mijloacelor bugetului de stat în scopul obținerii probelor pe dosar. Consideră că la

emiterea sentinței în privința lui Balov Gheorghi și Sarov Nicolai, instanța urma să

dispună încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpaților, deoarece

instituțiile de stat au suportat cheltuieli cu scopul efectuării urmăririi penale și

atragerea la răspundere a făptuitorilor. Aceste cheltuieli nu ar fi fost suportate dacă

Balov Gheorghi și Sarov Nicolai nu ar fi săvîrșit acțiunile infracționale. La

soluționarea întrebării privind încasarea cheltuielilor judiciare, instanța de judecată

este în drept, dar nu este obligată să reiasă din situația financiară la pronunțarea

sentinței și este în drept să dispună încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare suportate. Consideră că dacă persoana intenționat a comis o infracțiune,

acesta în afară de pedeapsa penală trebuie să suporte toate cheltuielile judiciare

suportate în legătură cu cercetarea faptei comise, care sînt suportate de către organele

de stat.

2

3.1. La 29 martie 2019, inculpatul Balov Gheorghi a declarat apel împotriva

sentinței, prin care a solicitat casarea acesteia în partea condamnării sale în baza art.

188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, deoarece el nu a comis această infracțiune.

În cererea de apel apelantul a invocat, că nu este de acord cu sentința primei

instanțe, deoarece nu există nici o probă care ar demonstra vinovăția sa, declarațiile

făcute de Ratcov Piotr în ședința de judecată sunt contradictorii și neveridice, acesta

și-a cerut iertare de la el și de la Sarov Nicolai pentru faptul că a făcut declarații

mincinoase.

Partea vătămată nu i-a recunoscut pe Balov Gheorghi și Sarov Nicolai, și nici

martorii pe dosar nu i-au recunoscut, la fel nici expertiza medico-legală nu

demonstrează vinovăția lor. Menționează că instanța nu a luat în considerație faptul

că este bolnav. Susține că nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat de

prima instanță.

3.2. La 03 aprilie 2019 inculpatul Sarov Nicolai a declarat apel împotriva

sentinței, prin care a solicitat casarea acesteia în partea condamnării sale în baza art.

188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, deoarece el nu a comis infracțiunea de

comiterea căreia este învinuit.

În cererea de apel apelantul a invocat, că nu este de acord cu sentința primei

instanțe, deoarece declarațiile făcute de Ratcov Piotr în ședința de judecată sunt

contradictorii și neveridice. Indică că, partea vătămată nu i-a recunoscut pe Balov

Gheorghi și Sarov Nicolai, și nici martorii pe dosar nu i-au recunoscut, la fel nici

expertiza medico-legală nu demonstrează vinovăția lor. Solicită reluarea examinării

cauzei pentru a fi audiat martorul Dragnev Iuri.

3.3. La 08 mai 2019, inculpatul Balov Gheorghi a declarat apel repetat indicând

aceleași motive ca în cererea de apel inițial, suplimentar a indicat că la urmărirea

penală au fost încălcate drepturile sale, nu au fost efectuate confruntări cu partea

vătămată Jelezoglo F, cu martorul Jelezoglo Raisa, cu martorul Ratov Piotr, cu

martorul Lomaeva Olga și cu Sarov Nicolai. La 17 ianuarie 2019 Curtea de Apel

Comrat l-a eliberat din stare de arest preventiv, plasîndu-l în arest la domiciliu.

Ulterior, Judecătoria Vulcănești a eliberat mandat de arestare privind înlocuirea

măsurii preventive în privința inculpatului, eliberîndu-1 sub control judiciar pe un

termen de 60 zile, din 18 februarie 2019 și pînă pe 19 aprilie 2019. Susține că

Judecătoria Vulcănești și-a schimbat hotărârea și l-a plasat în arest din 21 martie

2019, fără a prezenta dovada vinovăției sale.

3.4. La 15 mai 2019 inculpatul Sarov Nicolai a declarat apel repetat indicând

aceleași motive ca în cererea de apel inițial.

2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și inculpații Balov

Gheorghi și Sarov Nicolai cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța d apel menționat că, la pronunțarea sentinței

instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a făcut

concluzia că fapta penală reținută în culpa inculpaților Balov Gheorghi și Sarov

Nicolai din 28 august 2018, a avut loc și a fost săvîrșită de către inculpații Balov

Gheorghi și Sarov Nicolai în circumstanțele descrise și corect a calificat infracțiunea

pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, conform indiciilor calificativi: tîlhăria,

adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea

cu aplicarea unei asemenea violențe, săvîrșit de două sau mai multe persoane, de o

3

persoană mascată, deghizată sau travestită, prin pătrundere în încăpere, în alt loc

pentru depozitare sau în locuință, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în

calitate de armă.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate în

cauza penală de instanța de fond și, care au fost corect apreciate prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală.

Astfel, din cumul de probe instanța de apel a constatat cu certitudine, că anume

inculpații Sarov Nicolai și Balov Gheorghi au participat la atacul tâlhăresc comis la

data de 28 august 2018 în domiciliul lui Jelezoglo Fiodor împreună cu Ratcov Piotr și

Lomeava Olga.

La stabilirea categoriei si termenului pedepsei inculpaților Balov Gheorghi și

Sarov Nicolai, instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acesteia, de persoana inculpaților, de circumstanțele cauzei care atenuează

sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării si

reeducării vinovaților, astfel temeiuri de a interveni în hotărîrea judecătorească în

această parte nu s-au stabilit. Totodată colegiul menționează că instanța de fond s-a

pronunțat detaliat și argumentat asupra tuturor motivelor pentru care a ajuns la

concluzia referitor la vinovăția inculpaților.

Instanța de apel a considerat că în prezenta cauză penală, privind învinuirea în

baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal nu au fost încălcate principiile

prevăzute de art.6 CEDO, și instanța de judecată la examinarea cauzei penale în

privința inculpaților Balov Gheorghi și Sarov Nicolai, a respectat dreptul la un proces

echitabil, principiile contradictorialității și egalității armelor.

De rînd cu aceasta, nu s-a confirmat versiunea inculpaților, precum că în cadrul

urmăririi penale din partea colaboratorilor de poliție în incinta Inspectoratului de

poliție Ceadîr-Lunga în privința lor a fost aplicată constrângerea fizică și psihică, în

urma cărui fapt ei au fost nevoiți să semneze careva declarații. Or, potrivit Ordonanței

de refuz în începerea urmăririi penale și clasare a procesului penal din 25 iunie 2019

(voi. V, f.d.6- 8), nu au fost constatate faptele expuse. Ordonanță, care a devenit

definitivă, or, careva probe că a fost contestată, nu au fost prezentate instanței de

apel.

Referitor la apelul declarat de acuzatorul de stat, instanța de apel a considerat că

instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt, și a apreciat corect

împrejurările constatate din totalitatea probelor acumulate la cauza penală sus

indicată, care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității lor,

iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Sentință primei instanțe a fost contestată de către procuror numai în partea

încasării cheltuielilor judiciare, iar ce ține de încadrarea juridică și pedeapsă,

procurorul nu le contestă legalitatea.

Instanța de apel a apreciat ca nefondată solicitarea procurorului privind

încasarea de la inculpații Balov Gheorghi și Sarov Nicolai în contul statului a

cheltuielilor suportate în scopul efectuării expertizelor judiciare în cuantum de 1 808

lei, or, aceste sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în comiterea

infracțiunii încriminate, or, prin materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că prin

4

ordonanța ofițerului de urmărire penală din 29 august 2018 a fost dispusă efectuarea

expertizei medico-legale, în vederea stabilirii gradului leziunilor corporale la partea

vătămată (f.d. 48-51 Vol. II), prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din 31

august 2018 a fost dispusă efectuarea expertizei dactiloscopice (f.d. 57 Vol. II), .

Normele legislației procesual-penale nu stabilesc expres achitarea din contul

condamnatului a cheltuielilor judiciare, care se constituie din cheltuieli pentru

efectuarea expertizei judiciare.

La art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală sunt enumerate situațiile, când

dispunerea efectuării expertizei este obligatorie.

Instanța de apel a considerat că, prevederile legale la care face trimitere

procurorul mai mult se referă la acțiunea civilă, ori cheltuielile judiciare, care sunt

enumerate în dispoziția art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală, nu prevăd astfel de

cheltuieli pe care procurorul le pretinde să fie încasate. Or, potrivit alin. (3) al

aceluiași articol, cheltuielile judiciare se achită din sume alocate de stat, dacă legea

nu prevede altă modalitate. Astfel aceste norme procedurale invocate de procuror și

respinse de prima instanța în conținutul sentinței atacate, nu reglementează încasarea

din contul condamnaților a mijloacelor bănești pentru cheltuieli de expertiză.

Prima instanța a ținut cont de faptul că expertizele judiciare au fost dispuse în

cadrul efectuării urmăririi penale, pentru acumularea probatoriului necesar, și aceste

cheltuieli sunt trecute în contul statului, și nu urmează să fie puse pe seama

inculpaților, or, aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, sarcina

căruia este depistarea circumstanțelor care dovedesc comiterea infracțiunii și

identificarea făptuitorului, pentru înaintarea învinuirii făptuitorului. Trecerea în

contul statului a cheltuielilor în procesul penal se întemeiază în necesitatea

desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămână

nepedepsit.

Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat oportun de a

respinge cerința acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpații Balov Gheorghi

și Sarov deoarece el nu a comis această infracțiune. La data de 08 mai 2019,

inculpatul Balov Gheorghi a declarat apel repetat indicând aceleași motive ca în

cererea de apel inițial.

ordinare:

- procurorul, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia în partea dispunerii cheltuielilor judiciare

cu transmitere în această parte la rejudecare în instanța de apel. Recurentul invocă

dezacordul cu neadmiterea solicitării procurorului de a încasa cheltuielile judiciare de

la inculpați, făcând trimitere la prevederile art. 143, 227, 229 Cod de procedură

penală, și la un șir de exemple de decizii prin care au fost admise solicitările

procurorului de a încasa cheltuielile de judecată.

- avocatul Saganscaia Oxana în numele inculpatului Sarov Nicolai și de

către inculpat, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare în privința lui Sarov Nicolai deoarece nu a comis această

infracțiune. Recurentul invocă că, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil deoarece i-a fost refuzat de a petrece confruntări cu alți învinuiți și partea

vătămată, iar pe parcursul judecării cauzei declarațiile martorilor au fost schimbate.

- avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatului Balov Gheorghe și de către

inculpat, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

5

penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare în privința lui Balov Gheorghe deoarece nu a comis această infracțiune.

Recurentul invocă aceleași argumente declarate de avocatul Saganscaia Oxana.

nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul

penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de această instanță, dacă hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar al

procurorului, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1 din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

privind chestiunea cheltuielilor judiciare în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală, corect ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct.

14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, care

prescriu expres că la adoptarea hotărârii, instanța de judecată soluționează cine și în

ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de

stat dacă legea nu prevede altă modalitate, expertiza se dispune și se efectuează, în

mod obligatoriu, pentru constatarea cauzei morții, gradului de gravitate și a

caracterului vătămărilor integrității corporale, iar plata acestor expertize judiciare se

face din contul mijloacelor bugetului de stat, astfel că instanța de apel just,

argumentat și în limitele competenței legale a statuat că, în speță, cheltuielile pentru

efectuarea expertizelor judiciare urmează a fi făcute din contul mijloacelor bugetului

de stat.

Pe lângă aceasta, recursul ordinar, potrivit argumentelor invocate și reproduse în

pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de

apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura cheltuielilor judiciare.

Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare,

total sau parțial, condamnatul, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

6

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare în alt sens decât cel pe care îl

propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită

de orice temei legal.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este

vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de către inculpați și avocații

acestora

Din conținutul recursurilor declarate reiese că recurenții invocă neîntrunitea

elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal,

temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recursurile declarate,

Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursurilor declarate, autorii acestora nu sânt

de acord cu condamnarea Balov Gh. și Sarev N. pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e)

Cod penal, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția acestora în

săvârșirea infracțiunii imputate, solicitând achitarea inculpaților, pe motiv că în

acțiunile acestora lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate.

La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că, prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de

procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, a audiat inculpatul, partea vătămată, martorii, a cercetat

materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod

obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpaților Balov Gh. și

Sarov N. în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită integral.

Instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a

supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o

apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra

temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță privind vinovăția lui Balov Gh. și

Sarov N. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod

penal.

Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie a fost bazată pe declarațiile:

părții vătămate Jelezoglo Fiodor, martorilor Ratcov Piotr, Lomaeva Olga, Dan

Mihail, Topalova Liubovi, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.08.2018,

în cadrul căreia au fost cercetate locul ce duce spre domiciliul lui Jelezoglo Fiodor, și

anume între străzile Pușchin și Carl Marcs, unde nu departe de o fântână, la marginea

carosabilului, în direcția str. Pușchin, la o distanță de 9 metri a fost depistată o

7

pereche de ciorapi de culoare neagră cu depuneri de noroi și secure cu mâner din

lemn, procesul-verbal de ridicare din 31.08.2018, prin care de la Balov Gh. a fost

ridicată o pereche de mănuși de construcții pe care ultimul le-a predat benevol,

procesul-verbal de ridicare din 31 august 2018, prin care de la Ratcov Piotr a fost

ridicat o pereche de mănuși de construcții și o maletă pentru copii de culoare turcoaz

cu mânecile rupte, procesul-verbal de ridicare din 01 septembrie 2018, prin care de la

martorul Jelezoglo R. a fost ridicată un ciorap de culoare neagră pentru femei,

procesul-verbal de examinare a obiectelor din 17 septembrie 2018, raportul de

expertiză medico-legală nr. xxxxx din 03 septembrie 2018, potrivit căruia la partea

vătămată Jelezoglo Fiodor au fost constatate leziuni corporale sub formă de traumă

închisă pe partea dreaptă a claviculei în partea a treia laterală cu deplasarea

fragmentelor (fragmentelor osoase), echimoze pe piept, zgârâeturi în regiunea

capului, pe brațe, care au fost cauzate la acțiunea traumatică cu un obiect contondent

dur, posibil în circumstanțele și în timpul relatat, care au cauzat dereglarea sănătății

de lungă durată și se califică ca vătămări corporale de gravitate medie.

Probele indicate sunt detaliat descrise în decizia instanței de apel, care au fost

examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de instanță, nu prezintă temei de

îndoială și direct indică la comiterea de către inculpații Balov Gh. și Sarev N. a

infracțiunii imputate, vinovăția cărora a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc.

Astfel, în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii de

tâlhărie, inclusiv vinovăția acestora, iar argumentele recurenților, precum că faptele

inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate, sunt neîntemeiate și

contravin actelor cauzei, inclusiv declarațiilor părții vătămate și ale martorilor

descrise mai sus.

Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus pe larg asupra argumentelor

invocate în apelurile declarate de căte inculpați, aplicând legislația pertinentă speței,

cu interpretarea justă a ei, iar recursurile, în situația respectivă, sânt declarative și

contravin faptelor cauzei, stabilite și expuse exhaustiv, și analizate corespunzător de

către instanța de apel, conform art. 414 Cod de procedură penală, care s-a pronunțat

argumentat și detaliat asupra lor.

Argumentele recurenților nu-și găsesc suport în situația de drept statuată în

cauză, dat fiind că instanța de apel a respectat prevederile normelor penale și

procesual penale, pronunțând o decizie legală și întemeiată.

Consecvent, Colegiul penal menționează că reiterarea de către instanța de recurs

a alegațiilor instanței de apel în partea contestată de către recurenți, în contextul

expus, este inoportună or, Colegiul penal le consideră legale și întemeiate.

În sensul celor invocate, Colegiul penal va ține seama și de jurisprudența CEDO,

și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, dat fiind că, în cazul în

care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO

Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlanda), din care motiv, fără a reitera întreaga

motivare a instanțelor de fond, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de

drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpaților Balov Gh. și

Sarev N.

8

Complementar, Colegiul menționează că temeiul invocat de recurenți, privind

modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală. Aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în

drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest

sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de

condamnare sau de achitare.

Coroborând cele expuse, Colegiul penal apreciază că, în fapt, decizia instanței

de apel corespunde tuturor prevederilor art. 394 Cod de procedură penală, este bine

argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată, și astfel nu se constată vreo eroare

de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

inculpați și avocații acestora nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor

de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii

contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul-șef al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, de către avocatul

Saganscaia Oxana în numele inculpatului Sarov Nicolai și de către inculpat, de către

avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatului Balov Gheorghe și de către inculpat,

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 11 noiembrie 2019,

în cauza penală privindu-i pe Balov Gheorghi Xxxxx și Sarov Nicolai Xxxxx, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 03 septembrie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

9