1ra-1471/2020 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 30 martie 2018, Cozarevici Semion a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 1 an. De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Dutca V. prejudiciul material în sumă de 14.076 lei, constituit din costul puieților de nuc sustrași – 5632 lei, cheltuielile de plantare – 1054 lei, cheltuielile de transport – 1390 lei și cheltuielile pentru serviciile avocatului – 6000 lei. Cheltuielile judiciare în sumă de 332,11 lei au fost trecute în contul statului. 1

Instanța de fond a constatat că inculpatul Cozarevici S., la o dată neidentificată de organul de urmărire penală, în perioada 23 martie 2017 - 15 aprilie 2017, aflându- se pe terenul agricol GȚ „Dutca Vadim”, care aparține cu drept de proprietate lui Dutca V., amplasat în extravilanul XXXXXX, XXXXXX, acționând intenționat, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, pe ascuns a sustras 21 pomi de nuci altoiți în valoare de 9 euro fiecare, cauzând părții vătămate o pagubă materială considerabilă, în sumă totală de 189 euro, echivalentul a 3931 lei. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că a mers cu fiica sa la piața agricolă, de unde a cumpărat 6 puieți de măr în sumă de 90 lei. Apoi, a cumpărat și copaci de nuc la prețul de 40 lei fiecare, în sumă totală de 360 lei. Deplasându-se cu automobilul spre casă, a luat doi pasageri, care l-au ajutat în sat să scoată copacii din portbagaj. Nu a sustras de la partea vătămată puieți de nuc și nu este de acord să repare paguba materială. În ziua efectuării cercetării la fața locului de către polițiști, nu a ieșit din casă, deoarece se simțea rău, iar poarta era încuiată și nu cunoaște cine a ridicat puieții de nuc din ograda lui. Restul puieților tot au dispărut din grădină. Totodată, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită pe deplin prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Dutca V., fondatorul GȚ „Dutca Vadim” a relatat că a plantat o livadă de nuci, iar puieții altoiți i-a procurat de la întreprindere specializată, la prețul de 9 euro bucata. La 15.04.2017 a depistat că lipsesc 21 copaci, deși la 23.03.2017 livada era intactă. A solicitat poliția, care a făcut cercetări la fața locului. Peste o zi după comiterea furtului, mergând în vizită la o rudă, care locuiește în vecinătate cu inculpatul, a văzut în ograda acestuia, lângă gard, plantați pomii lui de nuci, pe care i-a recunoscut după înălțimea altoiului, pe care l-a efectuat personal. S-a adresat iar la poliție și a participat la cercetarea domiciliului inculpatului, de unde a fost ridicat un copac pentru a fi comparat cu cei plantați în livada lui. Ulterior, trecând pe lângă casa inculpatului, a observat că restul copacilor au dispărut. I-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 14.076 lei, care este compus din costul puieților sustrași, cheltuielile suportate la plantare, cheltuielile de transport și serviciile juridice, suma prejudiciului fiind una considerabilă pentru el. Martorul Bandalac L. a comunicat că se ocupă de producerea pomilor fructiferi, pe care îi realizează la piețele agricole. În luna aprilie 2017, inculpatul a procurat de la ea 2 pomi de cireș, 2 pomi de vișină, 2 meri și 1 păr, pentru care a achitat 100 lei. Avea în vânzare și pomi de nuc nealtoiți la prețul de 40 lei, însă inculpatul nu a procurat. Aproximativ peste două săptămâni, de ea s-a apropiat tânăra care venise anterior cu inculpatul, împreună cu doi bărbați și au întrebat-o dacă au cumpărat puieți de la ea. Au mers împreună la domiciliul tinerei, unde a recunoscut 5 copaci care au fost procurați de la ea. În ogradă erau plantați și 9 puieți de nuc altoiți, cu vârsta de aproximativ 6 ani. Astfel de puieți nu se vând la piață, deoarece sunt altoiți și sunt scumpi. Martorul Frecăuțanu N., șeful Sectorului nr. 1 al IP Sângerei, a indicat că a participat la efectuarea cercetării la fața locului la domiciliul inculpatului. Cunoștea că Dutca V. s-a adresat la poliție pe motiv că i-au fost sustrași puieți de nuc din livadă, stabilind și faptul că au fost sădiți în gospodăria inculpatului. Partea vătămată a 2 confirmat că pomii îi aparțin și că i-a recunoscut după altoi. Inculpatul și fiica lui au declarat că au procurat copacii de la piața agricolă. Au mers la piață pentru a verifica acest lucru și vânzătoare a confirmat că inculpatul și fiica acestuia au procurat pomi fructiferi de la ea, cu excepția celor de nuc, iar copaci altoiți ca cei depistați la domiciliul acestuia nu se realizează în piață, deoarece sunt scumpi. În timpul efectuării cercetării la fața locului, inculpatul și fiica sa au refuzat categoric accesul polițiștilor în ogradă, poarta fiind încuiată, invocând starea de sănătate a inculpatului, care a ieșit de câteva ori din casă, iar fiica lui îi amenința că va depune plângere. Cercetarea la fața locului s-a efectuat din drum, în prezența primarului, angajaților poliției și a martorilor- asistenți, fiind ridicat un pom de nuc din ogradă, de lângă gard, iar pentru comparație, a fost ridicat și un copac din livada părții vătămate. Martorul Arseni V. a făcut declarații similare cu ale martorului Frecăuțanu N. și a relatat că, având în gestiune cauza penală, a efectuat cercetarea la fața locului din drum și a ridicat un pom de nuc, porțile fiind încuiate, proprietarii casei refuzând să comunice cu ei. De-a lungul gardului erau plantați mai mulți pomi de nuc, care au fost examinați și fotografiați în aceeași zi, pentru a nu fi distruse probele, însă, la câteva zile, pomii au dispărut din grădina inculpatului. Ulterior, a fost înaintat demers judecătorului de instrucție pentru legalizarea cercetării la fața locului, pentru examinarea comparativă a nucilor fiind ridicat un pom din livada părții vătămate. Martorul Hajevschi A., primarul localității, a comunicat că a participat la efectuarea cercetării la fața locului în gospodăria inculpatului care, deși a ieșit de câteva ori din casă, a refuzat să comunice cu polițiștii, la fel, ca și fiica acestuia, poarta fiind încuiată. Din grădina inculpatului a fost ridicat un pom de nuc, iar a doua zi ceilalți pomi au dispărut. În situații similare este prezent la fața locului, în virtutea funcției pe care o deține, fără a avea vreun interes personal. Potrivit contractului nr. 1-04/09 din 04.09.2015 de vânzare-cumpărare a pomilor altoiți de nuc încheiat între SC „AMG-KERNEL” SRL și GȚ „Dutca Vadim”, au fost procurați 157 pomi altoiți de nuc, soiurile Călărași și Corjeuți, în sumă totală de 1413 euro, echivalentul a 31.252,59 lei. Prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.04.2017, efectuat la lotul de pământ de aparține lui Dutca V., situat în XXXXXX, XXXXXX, s-a constatat lipsa a 21 pomi de nuci altoiți, scoși haotic. Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 19.04.2017, a fost examinată din drum, gospodăria lui Cozarevici S. din XXXXXX, XXXXXX, deoarece stăpânul nu a permis intrarea în ogradă, de unde a fost ridicat un copac de nuc altoit. Prin ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte, au fost recunoscuți în această calitate doi pomi de nuc ridicați din gospodăria lui Cozarevici S. și de pe lotul de pământ ce aparține lui Dutca V. Potrivit actului de constatare nr. 1 din 16.06.2017, efectuat de către agronomul SC „AMG-KERNEL” SRL, ambii puieți de nuc, ridicați de la Cozarevici S. din ogradă și de pe lotul de pământ al lui Dutca V. coincid după modul de altoire practicat de pepiniera companiei, prețul unui pom în anul 2017 constituind 10 euro. Totodată, declarațiile inculpatului că nu a sustras puieții de nuc de pe lotul de pământ al lui Dutca V. sunt în contradicție cu explicațiile părții vătămate și ale martorilor, precum și cu probele administrate, fiind apreciate ca o încercare de a induce 3 instanța în eroare și o modalitate de a se apăra, având drept scop evitarea răspunderii penale. Astfel, a fost stabilit că la 19 aprilie 2017 a fost suspusă examinării gospodăria lui Cozarevici S. din XXXXXX, XXXXXX, care a fost examinată din drum, deoarece stăpânul nu a permis angajaților poliției și ofițerului de urmărire penală accesul în ogradă, fiind ridicat un copac de nuc. Ori, efectuarea acțiunilor procesuale în regim de urgență, în lipsa acordului proprietarului, a fost dictată de riscul pierderii sau distrugerii probelor, partea vătămată indicând direct la faptul că puieții de nuc, depistați în ograda inculpatului, sunt copacii sustrași de pe lotul său de pământ. Totodată, prin încheierea judecătorului de instrucție din21.04.2017, a fost respins demersul procurorului de verificare a legalității efectuării acțiunilor de urmărire penală – cercetarea la fața locului la domiciliul lui Cozarevici S., fiind indicat că instanța nu este în drept să declare nulitatea cercetării la fața locului la domiciliul acestuia pe motiv că acțiunea dată a fost efectuată din drum, adică de la distanță, fără a fi survolat domiciliul inculpatului. Din același motiv, urmează a fi respinsă și solicitarea apărării de excludere a declarațiilor martorului Hajevschi A., primarul localității, deoarece ultimul ar fi interesat în constatarea vinovăției inculpatului or, acesta a depus declarații veridice, în concordanță cu probele administrate, prezența lui la efectuarea cercetării la fața locului a fost dictată de circumstanțele cauzei, fiind în coroborare cu prevederile art. 127 alin. (2) Cod de procedură penală. Deci, prin prisma art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală nu a admis careva încălcări esențiale ale dispozițiilor procesual-penale. Constituie încălcare esențială a dispozițiilor prezentului cod, la administrarea probelor, violarea drepturilor și libertăților constituționale ale persoanei sau a prevederilor legii procesuale penale prin privarea participanților la proces de aceste drepturi sau prin îngrădirea drepturilor garantate, fapt care a influențat sau a putut influența autenticitatea informației obținute, a documentului sau a obiectului. În baza probelor administrate, apreciate în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, instanța a încadrat acțiunile inculpatului pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75, Cod penal, că pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale și corectarea condamnatului, că inculpatul nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, că anterior a fost condamnat, având antecedente penale stinse, că nu a fost atras la răspundere contravențională, de vârsta acestuia și starea lui de sănătate, că nu au fost constatate circumstanțe atenuante și agravante, concluzionând ca fiind oportună stabilire unei pedepse cu închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Inculpatul a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Apelantul a invocat că partea vătămată a trecut pe lângă casa lui și a văzut că a plantat nuci și a decis că pomii de nuc au fost sustrași de el. 4 Organul de urmărire penală a decis că puieții de nuc au fost sustrași de pe lotul de pământ al părții vătămate, însă nu au prezentat probe în acest sens. Instanța de fond a ignorat faptul că partea vătămată a plantat pomii de nuc în anul 2015, iar în 2017 erau deja copaci, vârfurile căror au fost tăiate, iar puieții plantați în ograda lui aveau vârfurile întregi, împrejurări confirmate prin declarațiile martorilor. Mai mult, potrivit procesului-verbal din 19.04.2017, puieții de nuc au fost ridicați de pe terenul lui, printre gard, fără permisiune. Totodată, la 16.04.2017, agronomul Tofanciuc V. a examinat pomii ridicați și a constatat că pomul ridicat din gospodăria lui se aseamănă cu pomul ridicat de pe terenul lui Dutca V. însă nu a indicat prin ce semne și că diferența de vârstă a copacilor este de 2 ani. La fel, instanța a omis declarațiile martorilor Șcetinchin A. și Corotînschi N. care s-au deplasat cu el în automobil și au văzut puieții de nuc și alți pomi fructiferi. Au fost ignorate și declarațiile lui că este în relații ostile cu primarul localității, din cauza unor litigii.

Potrivit Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2019, apelul a fost respins, ca nefondat. Instanța de apel a indicat că instanța de fond corect a stabilit starea de fapt și just a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile părții vătămate. Astfel, soluția instanței de fond de condamnare a inculpatului se bazează pe declarațiile părții vătămate Dutca V., ale martorilor Bandalac L., Peliuh N., Frecăuțanu N., Arseni V., Hajevschi A., Șcetinchin A., precum și, procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 19.04.2017, prin care Dutca V. a solicitat întreprinderea măsurilor cu persoanele care în perioada 23.03.2017-15.04.2017 au sustras pe ascuns de pe terenul agricol 21 pomi de nuci altoiți; contractul nr.1-04/09 de vânzare-cumpărare a pomilor altoiți de nuc din 04.09.2015; factură fiscală din 28.10.2015; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.04.2017 a lotului de pământ din XXXXXX, XXXXXX a lui Dutca V., cu planșa fotografică ; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.04.2017 a gospodăriei lui Cozarevici S., fiind depistați copaci de nuci, cu planșa fotografică; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017, schiță; acțiunea civilă înaintată de Dutca V. către Cozarevici S. cu anexă bon de plată; actul de constatare nr. 1 din 16.06.2017, potrivit căruia agronomul Tofanciuc V. a examinat pomii și a constatat că pomul ridicat la 19.04.2017 din gospodăria lui Cozarevici S. corespunde cu pomul ridicat de pe teritoriul arabil al GȚ „Dutca Vadim” din XXXXXX, XXXXXX, s-a evidențiat că locul de altoire este identic cu cel practicat la pepiniera companiei, determinarea soiului nu a fost posibilă, deoarece se determină după fruct, prețul unui pom de nuc altoit de doi ani pentru anul 2017 constituie 10 euro. În urma evaluării probelor administrate, se atestă că acestea corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile 5 pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, fiind în coroborare între ele și demonstrând pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Totodată, declarațiile inculpatului prin care nu recunoaște vina se combat prin circumstanțele constatate, fiind în contradicție cu probele care demonstrează vina inculpatului în faptele incriminate, declarațiile fiind apreciate ca un drept al inculpatului, care nu poate fi îngrădit. Ori, a fost constatat că la 19 aprilie 2017 a fost supusă examinării gospodăria lui Cozarevici S., amplasată în XXXXXX, XXXXXX, care s-a efectuat din drum, deoarece stăpânul nu a permis angajaților poliției, inclusiv ofițerului de urmărire penală, pătrunderea în ogradă. Din strada publică a fost ridicat din grădina lui Cozarevici S. un copac de nuc cu înălțimea de 1,20 m. Efectuarea acțiunilor procesuale în regim de urgență, în lipsa acordului proprietarului, a fost dictată de riscul pierderii sau distrugerii probelor, or victima a indicat direct că puieții de nuc, depistați în ograda lui Cozarevici S., sunt copacii sustrași de pe lotul său de pământ. Prin încheierea judecătorului de instrucție nr.13/2-2/17 din 21.04.2017 s-a respins demersul procurorului de verificare a legalității efectuării acțiunilor de urmărire penală - cercetarea la fața locului în domiciliul lui Cozarevici S., fiind indicat că instanța nu este în drept să declare nulitatea cercetării la fata locului în domiciliul ultimului, or, acțiunea dată a fost efectuată din drum, adică de la distanță, fără a fi survolat domiciliul lui Cozarevici S. În același context, a fost respinsă solicitarea apărării de excludere a declarațiilor martorului Hajevschi A., primarul localității pe motiv că ultimul ar fi interesat în constatarea vinovăției inculpatului, or acesta a depus declarații veridice, în concordanță cu celelalte probe administrate, iar prezența sa la efectuarea cercetării la fața locului a fost dictată de circumstanțele cauzei, fiind în coroborare cu prevederile art. 127 alin. (2) Cod de procedură penală. Instanța de fond n-a constatat careva încălcări esențiale ale dispozițiilor procesual-penale admise de către organul de urmărire penală. Încălcare esențială a dispozițiilor prezentului cod, la administrarea probelor, violarea drepturilor și libertăților constituționale ale persoanei sau ale prevederilor legii procesuale penale, prin privarea participanților la proces de aceste drepturi sau prin îngrădirea drepturilor garantate, fapt care a influențat sau a putut influența autenticitatea informației obținute, a documentului sau a obiectului. Pe lângă aceasta, sunt nefondate afirmațiile inculpatului privind relatarea faptelor în viziunea sa, deoarece contravin declarațiilor părților vătămate și ale martorilor, precum și rezultatelor acțiunilor procesuale efectuate, fiind dovedit că pomul ridicat de la Cozarevici S. din gospodărie corespunde cu pomul plantat pe terenul lui Dutca V., fapt confirmat și prin actul de constatare din 16.06.2017, asupra căror nu au fost aduse obiecții. Și alegațiile că nu s-a dovedit că puieții plantați în anul 2017 de către el au fost sustrași anume de la cota lui Dutca V. și că ultimul și-a plantat puieții de nuc în 2015, iar el a plantat 9 puieți de nuc în 2017 sunt declarative, deoarece probele administrate 6 dovedesc asemănarea pomului ridicat de la Cozarevici S. cu pomii plantați pe terenul părții vătămate. Mai mult, martorul Bandalac L. a declarat că inculpatul a procurat de la ea diferiți copaci, dar anume de nuc nu a procurat, totodată soiul de nuci pe care i-a văzut plantați la acesta nu se vând la piață, fiind altoiți și scumpi. Sunt irelevante și argumentele inculpatului că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că puieții de nuc au fost plantați în 2015 de partea vătămată, iar până în 2017 erau deja copaci și aveau vârfurile copacilor tăiate, iar puieții pe care i-a plantat el aveau vârfurile întregi, fapt confirmat de martorii Șcetinchin A., Peliuh N., or, copacul ridicat din gospodăria inculpatului corespunde cu cel plantat pe terenul lui Dutca V., fapt menționat și de specialist, referitor la actul căruia, inculpatul nu a înaintat obiecții. Totodată, declarațiile martorul Șcetinchin A. că s-a deplasat cu mijlocul de transport ce aparține inculpatului în care era copaci fructiferi - meri, peri și nuci nu dovedește că pomul ridicat din gospodăria lui Cozarevici S. era în automobilul lui, iar martorul Bandalac L., de la care a indicat inculpatul că a procurat puieții de nuci, a confirmat că inculpatul a procurat de la ea pomi de cireș, vișină, meri, dar nu și nuc, deoarece puieții de nuci pe care îi avea, erau nealtoiți. Nu demonstrează nevinovăția inculpatului nici declarațiile martorului Peliuh N. că i-a ajutat inculpatului să planteze pomi fructiferi, inclusiv puieți de nuci, dar nu-și amintește dacă puieții erau altoiți, iar pomul ridicat de la inculpat era altoit. La fel, sunt nefondate și afirmațiile inculpatului că la 16.04.2017, de către agronomul Tofanciuc V. au fost examinați ambii pomi, fiind constatat că pomul ridicat la 19.04.2017 din gospodăria lui corespunde cu pomul ridicat de pe terenul lui Dutca V., dar nu este indicat prin ce semne, iar diferența de vârstă a copacilor este 2 ani, circumstanțe care nu sunt indicate în actul de constatare. Iar faptul că actul dat este semnat de SC „AMG-KERNEL” SRL și nu de către Tofanciuc V., nu poate fi reținut, deoarece organul de urmărire penală a dispus efectuarea examinării botanice a pomilor de nuc ridicați de către specialist, fapt ce a fost realizat prin actul de constatare din 16.06.2017, actul fiind semnat de directorul societății, în sensul dat nefiind careva obiecții înaintate. În același timp, sunt declarative afirmațiile apărării că instanța de fond a omis depozițiile martorilor Șcetinchin A. și Corotînschi N. care s-au deplasau cu el și au văzut în automobil puieții de nuc și alți pomi, precum și declarațiile lui că este în relații ostile timp îndelungat din cauza unor litigii cu martorul Hajevschii A., primarul localității și că nu este de acord cu depozițiile date de către martorii Hajevschii A., Arsenii V., Fricauțan N., pentru că ei consideră că vina lui este dovedită. Ori, martorul Corotînschi N. nu a fost audiat în instanța de judecată, deoarece apărarea a renunțat la audierea acestui martor. Iar declarațiile martorului Șcetinchin A. că a văzut în automobilul inculpatului copaci fructiferi, inclusiv nuci, nu dovedesc că puietul ridicat de la Cozarevici S. era anume printre copacii văzuți de martor, fiind demonstrat că puietul ridicat de la inculpat corespunde cu puietul ridicat de la Dutca V., astfel că aceste declarații nu confirmă cele declarate de inculpat. 7 Mai mult, inculpatul nu a prezentat dovezi că se află în relații ostile cu martorul Hajevschii A., primarul localității, din cauza litigiilor privind terenuri, nefiind constatată cointeresarea în careva mod a martorului în cazul dat. Astfel, nu au fost stabilite temeiuri de a pune la îndoială declarațiile martorilor audiați și ale părții vătămate, aceștia fiind preîntâmpinați pentru răspunderea penală ce o poartă pentru darea de declarații false. Faptul că inculpatul nu este de acord cu depozițiile martorilor Hajevschi A., Arsenii V., Fricauțan N. nu dovedesc nevinovăția lui, nefiind constatată incriminarea pe nedrept a acestuia de către martori, declarațiile acestora fiind sprijinite prin rezultatele acțiunilor procesuale petrecute, astfel că afirmațiile sunt declarative, iar instanța de fond a apreciat corect și sub toate aspectele probele în cumul, just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate. Totodată, potrivit declarațiilor părții vătămate și ale martorului Hajevschi A., după ridicarea puietului din gospodăria inculpatului, ceilalți puieți plantați în gospodărie au dispărut, circumstanțe care nu au fost negate de inculpat, astfel că argumentele acestuia se combat prin probele administrate. Sunt nefondate și afirmațiile inculpatului că ilegal a fost recunoscut vinovat cu încasarea prejudiciului material și altor cheltuieli în sumă totală de 14.076 lei, că nu a comis furtul și urmează a fi achitat, deoarece nu au fost stabilite temeiuri de achitare, iar în rezultatul acțiunilor acestuia i-a fost cauzat un prejudiciu material părții vătămate, pretențiile ultimului fiind întemeiate. Deci, dovezile aduse în acuzarea inculpatului nu au fost combătute, vinovăția acestuia fiind bazată pe probele apreciate sub toate aspectele și obiectiv, instanța de fond just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în fapta incriminată. Instanța de fond a cercetat toate probele administrate și le-a dat o apreciere obiectivă, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar acestea, în ansamblu, au confirmat vinovăția inculpatului, fiind suficiente pentru condamnarea lui în fapta incriminată, lipsind temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe. În același timp, este neîntemeiată solicitarea inculpatului privind achitarea, deoarece acțiunile lui au fost corect încadrate și temeiuri de achitare instanța de apel nu a constatat, iar probele apreciate în coroborare dovedesc pe deplin vina acestuia în săvârșirea infracțiunii stabilite de instanța de fond, situație menținută și de instanța de apel. Faptul că inculpatul nu recunoaște vina este apreciat ca o metodă de apărare și nu poate fi echivalată cu achitarea acestuia, fiind dovedită complet vinovăția lui prin probele administrate. Mai mult, inculpatul, nefiind de acord cu probele administrate, nu a contestat legalitatea cărorva acte și acțiuni procesuale ale organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, iar la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu a avut nici o obiecție asupra actelor, prezumându-se că a acceptat situația dată. Or, la terminarea urmăririi penale, când învinuitul a luat cunoștință de materialele dosarului în prezența apărătorului, aceștia n-au invocat nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de 8 acord cu legalitatea acestor acte procedurale, în aspectul dat, afirmațiile inculpatului fiind declarative.

Inculpatul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că nu este de acord cu soluția instanței de apel or, în prima jumătate a lunii aprilie 2017, a procurat de la piața agricolă, de la martorul Bandalac L. pomi fructiferi, iar fiica lui i-a dus în mașină. Fiind singur, a mai procurat 9 pomi de nuc de la alți vânzători. Deplasându-se acasă, a luat doi pasageri, Șcetinchin A. și Corotînschi N. care, ulterior, l-au ajutat să scoată pomii din portbagaj. Pomii i-a plantat cu ajutorul martorului Peliuh N. Or, din anul 2008, se deplasează doar cu ajutorul bastonului și nu poate efectua lucrări agricole. Totodată, potrivit contractului de vânzare-cumpărare a pomilor din 04.09.2015, Dutca V. a procurat pomi altoiți, care atunci avea vârsta de 2 ani. În anul 2017, copacii aveau deja 4 ani și smulgerea lor fără aplicarea uneltelor era imposibilă. Puieții de nuc pe care i-a procurat el, potrivit declarațiilor vânzătorilor, aveau 2 ani și fiind recent plantați, au fost smulși cu ușurință de polițiștii care au pătruns ilegal în domiciliul lui. Pe lângă aceasta, instanțele au considerat neîntemeiat că vinovăția lui este demonstrată și prin declarațiile martorilor Șcetinchin A., Peliuh N. și Bandalac L., fondându-și concluziile și pe declarațiile ofițerului de urmărire penală Arseni V. și ale ofițerului de poliție Frecăuțanu N., primarului localității Hajevschi A., participanți la acțiunea ilegală de cercetare la fața locului. Astfel, se atestă insuficiența motivării deciziei instanței de apel or, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probelor administrate. Iar, instanța de apel a examinat formal apelul declarat, favorizând poziția acuzării. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Sub acest aspect se reține că, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede următoarele temeiuri - instanța de apel nu s-a 9 pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței (pct. 5. din decizie). Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi erorile de drept și esența că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la prescripțiile din art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Dutca V., ale martorilor Bandalac L., Frecăuțanu N., Arseni V. și Hajevschi A., contractul nr. 1-04/09 din 04.09.2015 de vânzare-cumpărare a pomilor altoiți de nuc încheiat între SC „AMG-KERNEL” SRL și GȚ „Dutca Vadim”; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.04.2017, efectuat la lotul de pământ ce aparține lui Dutca V.; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.04.2017, prin care a fost examinată gospodăria lui Cozarevici S., de unde a fost ridicat un copac de nuc altoit; actul de constatare nr. 1 din 16.06.2017, efectuat de către agronomul SC „AMG-KERNEL” SRL, potrivit căruia ambii puieți de nuc, ridicați de la Cozarevici S. din ogradă și de pe lotul de pământ al lui Dutca V. coincid după modul de altoire practicat de pepiniera companiei, prețul unui pom în anul 2017 constituind 10 euro, toate probele fiind apreciate în conformitate cu 10 prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând argumentat și detaliat motivele pentru care au respins versiunile și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile părții vătămate (pct. 2., 4. din decizie). Totodată, la stabilirea pedepsei instanțele de fond și de apel just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, pedeapsa respectivă fiind motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane (pct. 2., 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu 11 poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Cozarevici Semion XXXX, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 30 martie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2019, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 21 august 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 12