1ra-394/2020 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201-1 alin. 2 lit. c CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-394/2020 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-394/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
14 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar
declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul, Tomița
Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 iulie
2019, în cauza penală în privința lui
Boboc Gheorghi xxx, născut la xxx, domiciliat
în r-nul xxx, s. xx, str. xxx
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 24.01.2019 – 11.03.2019;
instanța de apel: 05.06.2019 – 16.07.2019;
instanța de recurs ordinar: 04.11.2019 – 14.07.2020.
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Cahul sediul Taraclia din 11 martie 2019,
Boboc Gheorghi a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art.2011 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă în
formă de închisoare 3 ani.
Conform art.85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa
aplicată lui Boboc Gheorghi, s-a adăugat partea neexecutată a pedepsei
stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul sediul Taraclia din 08.06.2017,
prin care a fost condamnat în baza art.174 alin.(1), și art. 90 Cod penal, la 3
ani închisoare cu suspendare în termenul de probațiune de 1 an, fiindu-i
stabilită pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe termen de 4 ani.
Conform art.90 Cod penal a fost suspendată condiționat pedeapsa
închisorii aplicată în privința inculpatului Boboc Gheorghi, fiindu-i fixat
termenul de probațiune de 3 ani.
Conform art.90 alin.(6) Cod penal, Boboc Gheorghi a fost obligat să nu-
și schimbe domiciliul fără consimțământul organului de probațiune, să
participe la un program special de tratament sau de consiliere în vederea
reducerii comportamentului violent, să participe la programe probaționale.
1
În corespundere cu art.103 Cod penal, a fost aplicat în privința lui
Boboc Gheorghi tratamentul medical forțat anti alcool în instituția
medicală cu regim special.
Cerința procurorului, privind încasarea de la Boboc Gheorghi a
cheltuielilor judiciare în sumă de 839 lei, a fost respinsă.
Cauza penală în prima instanță a fost examinată cu participarea
inculpatului Boboc Gheorghi, în procedură simplificată în ordinea
prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, în baza probelor
administrate în faza urmăririi penale.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut ca fiind
constatate următoarele circumstanțe de fapt:
La 10.08.2018, aproximativ la ora 16:30, Boboc Gheorghi, aflându-se la
domiciliul fratelui său, Boboc Dmitrii, situat în r-nul Taraclia, s. Albota de
Jos, str. Prieteniei, în urma certei familiale cu mama sa, Boboc Maia,
intenționat a împins-o cu mâinile, de la ce ultima a căzut pe pământ,
fiindu-i cauzate leziuni corporale ce se califică ca vătămare medie, cu
dereglarea sănătății de lungă durată în formă de fractură închisă a
humerusului stâng.
Sentința a fost atacată cu apel de către, procurorul în Procuratura
raionului Taraclia, Chirnev Boris, prin care a solicitat casarea sentinței în
partea respingerii solicitării de încasare a cheltuielilor de judecată de la
inculpatul Boboc Gheorghi, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să
fie încasate de la inculpatul Boboc Gheorghi în beneficiul statului
cheltuielile de judecată în sumă de 839 lei.
3.1 În cererea de apel procurorul a invocat, că:
- sentința primei instanțe este neîntemeiată și ilegală în partea
respingerii cerinței procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată
de la inculpatul Boboc Gheorghi;
- prima instanță nu a constatat careva motive pentru a-l elibera pe
inculpat de la plata cheltuielilor de judecată, înserate la art.229 alin.(3) Cod
de procedură penală;
- consideră că inculpatul, conform prevederilor art.229 Cod de
procedură penală, trebuie să recupereze statului mijloacele bănești
cheltuite pentru achitarea și efectuarea expertizelor medico-legale.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 iulie
2019, a fost respins apelul procurorului și menținută sentința Judecătoriei
Cahul sediul Taraclia din 11 martie 2019, fără modificări.
4.1 În motivarea soluției, instanța de apel referitor la apelul
procurorului, a menționat că, prima instanță a stabilit în mod corect
2
situația de fapt, și a apreciat corect împrejurările constatate din totalitatea
probelor acumulate la cauza penală, care au fost corect apreciate,
respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenței și veridicității lor, iar toate probele în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a apreciat ca nefondată solicitarea procurorului
privind încasarea de la inculpatul Boboc Gheorghi în contul statului a
cheltuielilor suportate în scopul efectuării raportului de constatare medico-
legală nr.201811P0584 din 21.08.2018, raportului de expertiză judiciară
nr.201811D0370 din 26.10.2018, actului de expertiză narcologică-legală
nr.46 din 21.11.2018, în cuantum de 839 lei, deoarece aceste sunt cheltuieli
efectuate în cadrul urmăririi penale, parțial în vederea acumulării
probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii încriminate.
Instanța de apel a reținut, că din materialele cauzei se constată cu
certitudine, că în baza îndreptării eliberate de inspectorul IP Taraclia din
10.08.2018 a fost întocmit raportul de constatare medico-legală
nr.201811P0584 din 21.08.2018 în vederea stabilirii leziunilor corporale la
partea vătămată Boboc Maia /f.d.22/; prin ordonanța ofițerului de urmărire
penală din 24.10.2018 a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legale în
privința părții vătămate Boboc Maia, în vederea stabilirii caracterului și
gradului de gravitate a leziunilor corporale /f.d.75/; prin ordonanța
ofițerului de urmărire penală din 24.10.2018 a fost dispusă efectuarea
expertizei narcologică-legală în condiții de ambulator în privința
inculpatului Boboc Gheorghi, pentru a stabili dacă inculpatul suferă de
tulburări mintale și de comportament datorate consumului de alcool și
dacă necesită tratament forțat anti alcool (f.d.81).
A notat instanța de apel că, normele procesual-penale relevante
cauzei, cuprinse în art.227 – 229 Cod de procedură penală, precum și cele
din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar
nr.68 din 14 aprilie 2016, stabilesc că responsabilul pentru achitarea plăților
încasate de experți judiciari, sunt ordonatorii unor atare acțiuni procesuale.
Cheltuielile judiciare suportate pentru instrumentarea acestei cauze
urmează a fi acoperite din bugetul de stat, acestea neputând face obiectul
unei rambursări din partea inculpatului, în cazul în care ultimul nu le-a
ordonat.
Prima instanța a ținut cont de faptul că expertizele judiciare au fost
dispuse în cadrul efectuării urmăririi penale, pentru acumularea
probatoriului necesar, și aceste cheltuieli sunt trecute în contul statului, și
3
nu urmează să fie puse pe seama inculpatului, or aceste acțiuni țin de
activitatea organului de urmărire penală, sarcina căruia este depistarea
circumstanțelor care dovedesc comiterea infracțiunii și identificarea
făptuitorului, pentru înaintarea învinuirii făptuitorului. Trecerea în contul
statului a cheltuielilor în procesul penal se întemeiază în necesitatea
desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu
rămână nepedepsit.
Vizavi de cele evidențiate de procuror, privind practica Curții
Europene la capitolul recuperării din contul inculpatului a cheltuielilor
suportate pentru instrumentarea unei cauze penale, instanța de apel a
notat că statele europene prevăd expres în legislație o atare modalitate de
recuperare, iar în legislația autohtonă aceasta nu se regăsește.
În viziunea instanței de apel, prevederile art.229 alin.(3) Cod de
procedură penală nu pot fi interpretate ca fiind o excepție de la o eventuală
regulă generală a obligării inculpatului/condamnatului la recuperarea
cheltuielilor judiciare, după cum o pretinde procurorul.
Instanța de apel a considerat că procurorul nu a justificat necesitatea
punerii pe seama inculpatului Boboc Gheorghi a cheltuielilor în sumă de
391 lei pentru efectuarea expertizei narcologice. Cu atât mai mult că această
expertiză nu a investigat starea psihică a inculpatului Boboc Gheorghi sub
aspectul discernământului, ceia ce atestă că respectiva probă a fost obținută
nu pentru a demonstra componența de infracțiune, ci pentru a justifica
aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical.
Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către
procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul, Tomița Mihail,
împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 iulie
2019, prin care invocând incidența pct. 6), din dispozițiile art. 427 Cod de
procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea respingerii solicitării
de încasare a cheltuielilor de judecată de la inculpatul Boboc Gheorghi, și
dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către Curtea de Apel.
5.1. În motivarea cererii de recurs avocatul Barbă Tudor în numele
inculpatului în numele inculpatului a invocat că:
- instanța nu a soluționat corect chestiunea legată de cheltuielile
judiciare;
- consideră că decizia în partea respingerii solicitării încasării
cheltuielilor judiciare de la inculpat, nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția;
- instanța de apel odată ce a respins încasarea cheltuielilor de
judecată, nici nu a dispus trecerea acestora în contul statului, considerând
4
că astfel nu este o dispoziție de repartizare a cheltuielilor de judecată
conform art. 397 pct. 5), art. 416 Cod de procedură penală;
Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către
avocatul Palencu Victoria în numele inculpatului Boboc Gheorghi, prin
care a optat pentru dispunerea respingerii recursului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
declarat în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul
penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia din următoarele
considerente.
Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, se relevă că instanța de recurs examinând admisibilitatea în
principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără
citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit
neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor
prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu
trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent.
Potrivit textului recursului declarat de către procuror, acesta invocă
temeiul de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) din Codul de
procedură penală, în special faptul că, hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția.
Astfel, procurorul consideră neîntemeiată hotărârea instanțelor de
fond în partea cheltuielilor judiciare, potrivit căror, a fost respinsă
solicitarea acuzatorului de a încasa cheltuielile pentru efectuarea
expertizelor medico-legale în cuantum de 839 lei din contul inculpatului,
Dezacordul procurorului cu soluția instanțelor de judecată privind
respingerea cerinței de încasare a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea
expertizelor judiciare, Colegiul penal lărgit le consideră neîntemeiate,
deoarece instanțele de fond și-au motivat această concluzie, astfel,
menționând că, prevederile alin. (1), (2), (3) art.229 din Codul de procedură
penală, instituie dreptul discreționar al instanței de judecată în a decide
dacă urmează sau nu a fi obligat condamnatul să recupereze cheltuielile
judiciare. În acest context, reieșind din caracteristica personalității
făptuitorului, condițiilor de trai a acestuia, situației financiare, în lipsa
argumentelor privind posibilitatea și capacitatea materială a inculpatului
5
de a compensa cheltuielile suportate, instanța de apel just a decis
respingerea cerinței de încasare a cheltuielilor de judecată din contul
vinovatului.
În motivarea temeiurilor de casare invocate în recurs, procurorul face
trimitere și la practica judiciară, practica Curții Supreme de Justiție potrivit
căreia, în anumite cauze s-a dispus încasarea cheltuielilor de judecată de la
persoana condamnată, precum și la practica CEDO care denotă faptul că,
persoana recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii urmează să
suporte cheltuielile de judecată.
Reieșind din dispoziția dispoziția alin.(2) art.229 Cod de procedură
penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze
cheltuielile judiciare, însă această normă nu poartă un caracter imperativ,
lăsându-se la discreția instanței decizia asupra încasării de la vinovat a
cheltuielilor judiciare, ținând cont de împrejurările cauzei.
Este de menționat și faptul că, potrivit prevederilor alin. (3) art.229
din Codul de procedură penală, decizia instanței privind încasarea
cheltuielilor de judecată este opțională și determinată în fiecare caz aparte
de circumstanțele cauzei, de faptul dacă persoana este solvabilă de
achitarea cheltuielilor, sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența
substanțial asupra situației materiale a persoanelor aflate la întreținerea lor.
La caz, potrivit materialelor cauzei penale persoana condamnată -
Boboc Gheorghe nu este angajat în câmpul muncii, nu are careva sursă de
venit, locuiește cu mamă-sa, care a solicitat ca fiul său să nu fie privat de
libertate, este diagnosticat cu alcoolism cronic fiind supus prin sentință
tratamentului forțat în instituția medicală cu regim special. În acest sens
procurorul nu a prezentat careva date contrare celor stabilite de către
instanțele de judecată, care a-r demonstra incontestabil posibilitatea reală a
condamnatului de a recupera cheltuielile judiciare, suportate în cauza
penală pentru efectuarea expertizelor judiciare.
Având ca reper cele menționate, Colegiul penal conchide că nu și-a
găsit confirmarea temeiul de recurs la care face referire recurentul, lipsind
motive de a interveni în soluția adoptată de către instanța de apel, deoarece
aceasta este una argumentată de fapt și de drept, prin prisma art.227, 229,
din Codul de procedură penală.
Astfel, Colegiul penal apreciază ca fiind justificate și motivate
concluziile instanței de apel referitor la respingerea solicitării înaintate de
către acuzatorul de stat privind încasarea de la inculpat a sumei de bani
menționate mai sus, cu titlu de cheltuieli suportate.
6
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de
către procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de
drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării
hotărârii contestate.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul, Tomița Mihail,
împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 iulie
2019, în cauza penală în privința lui Boboc Gheorghi Nicolai.
Decizia motivată pronunțată la 31 iulie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Guzun Ion
7