1ra-1196/20 — art. 248 al. 5 lit. b CP

1ra-1196/20 — art. 248 al. 5 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1196/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Edineț din 01 iulie 2019 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 04 decembrie 2019, declarat în propria cauză penală de către inculpatul

Cîlcic Oleg Xxxx, născut la xxxx, originar

din or. Xxxx, domiciliat în r-nul Xxxx, or. Xxxx,

str. Xxxx, nr. xx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme

de Justiție,

C O N S T A T Ă :

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal

și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa, sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei)

ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei închisorii în

privința lui Oleg Cîlcic, stabilindu-i-se un termen de probă de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 90 alin. (6) Cod penal, Oleg Cîlcic a fost obligat să nu își schimbe domiciliul

fără consimțământul organului competent.

S-a încasat de la Oleg Cîlcic în beneficiul statului contravaloarea mijlocului de transport

de marca Chrysler Voyager cu n/î xxxxx, restituit proprietarului Anatolii Calaraș, în sumă de

57677 lei.

Prin aceeași sentință au fost condamnați și Cîlcic Vitali, Ciumac Alexandru și Vorobiov

1

Oleg, în privința cărora hotărârile nu se atacă.

2018, Cîlcic Oleg, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Vorobiov Oleg, Ceban Serghei,

Cîlcic Vitali și Ciumac Alexandru, precum și alte persoane la moment neidentificate de organul

de urmărire penală, urmărind scopul obținerii unui profit ilicit în rezultatul trecerii peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor prin contrabandă, au implementat o

schemă de introducere pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina, eludând controlul vamal,

a bunurilor de larg consum destinate comercializării ulterioare pe teritoriul țării, valoarea

cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea

de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Astfel, în perioada lunilor mai-iunie 2018, Cîlcic Oleg, împreună cu Vorobiev Oleg, Cîlcic

Vitali, Ciumac Alexandru, precum și alte persoane neidentificate de organul de urmărire

penală, prin înțelegere prealabilă, acționând cu intenție directă în vederea obținerii unui profit

ilicit în rezultatul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor prin

contrabandă, au procurat personal de la piețele din Ucraina mărfuri de larg consum pe care

intenționau să le transporte în Republica Moldova, fie au primit în acest sens comenzi de la

alte persoane, care la fel au procurat mărfuri de larg consum de la piețele din Ucraina, în

vederea transportării acestora pe teritoriul Republicii Moldova evitând procedura legală de

vămuire, mărfurile fiind preluate și ambalate în modul corespunzător pe teritoriul Ucrainei de

către Ceban Serghei, Vorobiov Oleg și alte persoane neidentificate de organul de urmărire

penală, transmițându-le în continuare pentru a fi trecute peste frontiera vamală a Republicii

Moldova cetățeanului ucrainean pe nume Anton, care, cu ajutorul lui Cîlcic Oleg, Cîlcic Vitali,

Ciumac Alexandru, precum și a altor persoane neidentificate de organul de urmărire penală, a

organizat trecerea acestora peste râul Nistru în afara punctelor vamale de control, în prealabil

convenind ca după introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, Ceban Serghei,

Vorobiov Oleg, după cum și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, le vor

prelua de la ultimii, pentru a le transmite în continuare destinatarilor.

Ulterior, în noaptea de 08 spre 09 iunie 2018, în apropierea satului Rudi, raionul Soroca,

în afara punctelor vamale de control, în prealabil organizându-i și comunicându-le timpul și

locul unde trebuie să se apropie pe malul râului Nistru, cetățeanul ucrainean pe nume Anton,

împreună cu Cîlcic Oleg, Cîlcic Vitali, Ciumac Alexandru, precum și alte persoane la moment

neidentificate de organul de urmărire penală, utilizând în scopul respectiv o barcă gonflabilă

cu motor, au trecut peste râul Nistru din Ucraina în Republica Moldova o parte dintre mărfurile

de larg consum transmise în prealabil pe teritoriul Ucrainei de către Ceban Serghei, Vorobiov

2

Oleg, după cum și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, pentru a fi

transportate în Republica Moldova.

După descărcarea mărfurilor pe malul drept al râului Nistru, adică pe teritoriul

Republicii Moldova din apropierea satului Rudi, raionul Soroca, Cîlcic Oleg, Cîlcic Vitali,

Ciumac Alexandru, precum și alte persoane la moment neidentificate de organul de urmărire

penală, utilizând în acest scop mijloacele de transport de marca Dodge Caravan cu n/î xxxxx,

Chrysler Grand Voyager cu n/î xxxxx și Mitsubishi cu n/î xxxxx, au transportat mărfurile

respective pentru a fi depozitate în satul Codreni, raionul Ocnița la domiciliul cet. Usaciova

Nadejda Alexei, urmând ca în continuare, conform înțelegerii prealabile, acestea să fie preluate

de către Ceban Serghei, Vorobiov Oleg, după cum și alte persoane neidentificate de organul de

urmărire penală, de la locul unde au fost depozitate, pentru a fi transmise destinatarilor.

În rezultatul perchezițiilor efectuate nemijlocit după depozitarea mărfurilor menționate

la domiciliul cet. Usaciova Nadejda, după cum și în mijloacele de (transport de marca Dodge

Caravan cu n/î xxxxx, Chrysler Grand Voyager cu n/î xxxxx și Mitsubishi cu n/î xxxxx, care se

aflau parcate în ograda casei respective, au fost depistate mărfuri de larg consum, după cum

urmează: 8 rulouri de material pentru draperii a câte 25m fiecare „Nilufer Ipek”, 5 rulouri de

material pentru draperii a câte 35m fiecare „Volga”, 8 rulouri de material pentru draperii a câte

20,3 m fiecare „Baso”, 3 rulouri de material pentru draperii a câte 20,2 m fiecare „Roztex”, 1

rulou de material pentru draperii ie 44 m „Scarlett Home Ex.”, 1000 baterii „Gruncell”, 48 de

antiperspirante a câte 150 ml .fiecare „Garnier”, 58 de antiperspirante a câte 150 ml fiecare

„Nivea”, 150 șorți pentru bărbați „Adidas”, 144 șorți pentru bărbați „Nike”, 810 chiloți pentru

copii „Baykar”, 102 /seturi (șorți+maiou) pentru copii „Baykar”, 600 perechi de ciorapi „Inaltun

Sport”, 2256 perechi de ciorapi „Inaltun Socks”, 240 chiloți pentru bărbați „Baysaller”, 18 seturi

pantaloni+cămașă+șorți+ încălțăminte) pentru nou-născuți „Pugibaby”, 5 body pentru copii

„Idilbaby”, 24 perechi de mănuși pentru copii „Mungan Baby”, 8 căciuli pentru copii „Mungan

Baby”, 18 cămașe pentru nou-născuți „Mungan Baby”, 9 plapume „Babyline”, 4 plapume „Kuș

Orme”, 5 plapume „Mini Delma”, 30 rochii pentru copii „Fashion”, 12 rochii pentru copii

„Kenzo kids”, 7 rochii pentru copii „DMY Fashion”, 18 rochii pentru copii „Jacaidt”, 6

pantaloni pentru copii „Hao Hai Ji”, 4 tunici pentru copii „Mili Mili”, 7 rochii pentru copii

„NGXT”, 9 rochii pentru copii „ABQ”, 20 sacouri fară mîineci pentru femei „Elly”, 14 bluze

pentru copii „Cheryboy”, 35 cămașe pentru femei „Elly”, 4 rochii pentru copii „Smile”, 5

sacouri pentru femei „Modelly”, 4 pantaloni pentru copii „Hao Hai Ji”, 18 rochii pentru copii

„Azbuka”, 5 cămașe pentru copii „Za-patetos”, 2 salopete pentru copii „P.Bear”, 2 maiouri

pentru copii „Best Year”, 5 rochii pentru copii „Ke Man Kids”, 8 rochii pentru copii, 30 perechi

3

pantofi pentru bărbați „Roberto Verbano”, 26 plapume „Basessi”, 8 seturi (șort+maiou) pentru

copii „Necixs”, 24 seturi j(maiou+pantaloni+chipiu) „Gaye”, 3 plapume pentru copii „Breze

Baby”, 6 plapume pentru copii „Larababies”, 12 seturi (rochie+jalecă+centură) pentru copii

„Monster Kids”, 10 plapume pentru copii „Golden Spring”, 8 seturi (cămașă+pantaloni)

„Polito”, 16 rochii pentru copii „Mimic”, 4 rochii pentru copii „Baby Rose”, 15 pijame pentru

nou-născuți „Puan Baby”, 62 perechi de ciorapi pentru nou-născuți „Sullum”, 32 plapume

pentru copii „Baby Line”, 72 perechi de ciorapi pentru nou-născuți „Ness Sox”, 60 perechi de

ciorapi pentru nou-născuți „Visan”, 6 plapume pentru copii „Babyssi”, 149 fețe de masă din

plastic, 864 boxeri pentru bărbați „Wenzhi”, 2304 boxeri pentru bărbați „Vericoh”, 1 головка

блока, Chrysler Voyager, 4 rulouri de draperii a câte 26m „Nuluher Ipek”, 4800 lame „BIC”,

288 buc a câte 45 ml fiecare de cremă pentru față „Achromin”, 16000 lame fanypa”, 96 buc a

câte 200 ml fiecare de gel pentru ras „Nivea Men”, 240 aparate de ras Gillette Blue 3”, 40 aparate

de ras „Gillette Mach 3”, 144 buc a câte 100 ml fiecare de vopsea pentru păr „Garnier”, 240 buc

a câte 110 ml fiecare ,,Palette”, 30 rochii pentru copii frouyitao”, 49 cămașe pentru copii

„Looks”, 60 Blugi pentru copii „Looks”, 10 rochii .țptru copii „AzBuka”, 4 rochii pentru copii

„Angel mind”, 10 rochii pentru copii 10317180881”, 4 rochii pentru copii „Yinda”, 25 sacouri

pentru copii „Looks”, 83 perechi jlapi din masă plastică „Supergear”, 105 perechi șlapi

„Supergear”, 150 deodorante i,Garnier Mineral” a câte 150 ml, 48 deodorante pentru femei

„Dove” a câte 150 ml, 48 reme „Achromin”, 48 deodorant pentru femei „Dove” a câte 150 ml,

90 deodorante cream tick a câte 40 ml „Secret”, 192 unități de săpun solid „Dove” a câte 135

gr., 48 deodorante pray pentru femei „Dove” a câte 150 ml, 200 seturi lame „Gillette Mach 3”

a câte 8 unități, 60 unități antiperspirant stick pentru bărbați „Rexona” a câte 50 ml, 280 unități

intiperspirant „Rexona motion sense invisible aqua” a câte 40 ml, 5 unități șorți denim jentru

femei, 6 rochii „YouBest”, 6 fuste denim „XRay”, 7 rochii „YouBest”, 8 fuste Jenim „Moto”, 4

unități șorți pentru femei „Xiaoyudian”, 8 bluze „Lucky Sambo”, 4 unități Dlugi denim pentru

copii „Arox”, 4 rochii pentru fete „DCMZ”, 6 unități blugi pentru dame Moto”, 5 fuste „Skirt”,

5 maiuri pentru dame „Kanishi”, 10 tricouri pentru bărbați „Axinomo”, 20 tricouri pentru

dame „LSK”, 4 tricouri pentru dame „QIAN XUN”, 5 tricouri pentru bărbați „Mosstou”, 6

unități șorți pentru copii „Xiooyudian”, 6 rochii pentru lame tricotate, 1 tricou pentru dame

„Gucci”, 9 rochii pentru dame „YouBest”, 2 unități șorți denim pentru copii „Candy”, 3 tricouri

pentru dame „XTrap”, 8 maiouri pentru fete iRule”, 2 rochii pentru dame „Tanita Romario”, 2

rochii pentru dame, 2 bluze pentru dame „Yijiaren”, 3 maiouri pentru dame „Xiuxiulau”, 3

maiorui pentru dame „Yiomi”, 3 maiouri pentru dame „Peppers Mint”, 48 deodorante spray

„Garnier” a câte 150 ml, 8 rulouri de material pentru draperii „Roztex” a câte 18,3 m, 8 rulouri

4

pentru draperii „Roztex” a câte 179,4 m, 7 rulouri de material pentru draperii „Baso” a câte

20,3 m, 9 rulouri de material pentru draperii „Roztex” a câte 179,4 m, 1680 perechi ciorapi

„Inaltun”, 22 rulouri de lentă pentru draperii „OZ-AK” a câte 50 m, 800 inele din plastic pentru

draperii „Orkide Gold Decor”, 150 magneți epntru fixarea draperiilor, 14 fixatoare pentru

draperii, 280 mărgele pentru draperii „DB Perde BONCUK”, 36 antiperspirante „Secret” a câte

40 ml, 30 antiperspirante „Dove” a câte 40 ml, 72 antiperspirante „Wolfthom” a câte 50 ml, 144

antiperspirante „FA” a câte 50 ml, 16 perechi de șlapi pentru dame „Supergear”, 44 perechi

jșlapi pentru copii „Supergear”, 324 antiperspirante „REXONA” a câte 50 ml, 12

antiperspirante „Lady Speen Stick” a câte 65 g, 10800 lame pentru ras „Sputnik”, 144

antiperspirante „OldSpice” a câte 50 ml, 105 perechi de încălțăminte pentru copii „Leylek”, 6

plapume „Laura Babies”, 5 plapume „Baby Tof’, 3 plapume pentru copii „Baby Cagin”, 5 seturi

body+șorți „Necixs”, 6 body „Modalins”, 5 plapume-plic „Lara Babies”, 6 plapume pentru

copii „Breeze Baby”, 4 perechi de pantaloni „Fang Sida”, 6 perechi de șorți „LS luvans”, 4

maiouri „Masstow”, 8 maiouri „Cracow”, 6 perechi de șorți „New Jeans”.

Potrivit raportului nr. 6166 din 27.06.2018, întocmit de Secția reglementări tarifare și

netarifare a Biroului Vamal Centru, valoarea în vamă a mărfurilor depistate a fost estimată la

suma de 1144464,41 lei, ceea ce depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul Cîlcic Oleg a înaintat cerere prin care

a declarat că își recunoaște integral vina pentru faptele indicate în rechizitoriu și solicită să fie

examinată cauza în fond, în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, deoarece nu

are obiecții asupra acestora, cerere acceptate de către instanță.

apelului, casarea parțială a sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru rima instanță, prin care să fie dispusă neconfiscarea

contravalorii mijlocului de transport de marca Chrysler Voyager cu n/î JCQ 665, restituit

proprietarului Anatolii Calaraș, în sumă de 57677 lei.

3.1. În motivarea apelului a invocat următoarele:

- nu este de acord cu sentința în partea ce ține de încasarea contravalorii mijlocului de

transport de marca Chrysler Voyager cu n/î xxxxx, restituit proprietarului Anatolii Calaraș, în

sumă de 57677 lei, deoarece atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de

judecată nu s-a dovedit faptul necesității încasării contravalorii mijlocului de transport,

considerând astfel sentința nominalizată ca fiind neîntemeiată la acest capitol și pasibilă a fi

casată parțial;

5

- la faza urmăririi penale, fiind înaintată bănuiala, ulterior învinuirea, el a recunoscut în

întregime vinovăția, a contribuit activ în vederea descoperirii infracțiunii, a avut un

comportament exemplar și a fost maxim util anchetei pe tot parcursul urmăririi penale;

- până la începerea cercetării judecătorești, a înaintat cerere prin care a declarat că

recunoaște integral vina pentru faptele indicate în rechizitoriu și a solicitat să fie examinată

cauza în fond, în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, deoarece nu are obiecții

asupra acestora, cereri acceptate de către instanță.

Sub jurământ a susținut integral pozițiile sale referitor la judecarea cauzei în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, vina în comiterea infracțiunii incriminate a

recunoscut-o pe deplin, astfel cum a fost stabilită în faza de urmărire penală și descrisă în

rechizitoriu;

- referitor la corpurile delicte, instanța de judecată a decis conform art. 158, 162 CPP, art.

106 CP ca mărfurile recunoscute în calitate de corpuri delicte, prin ordonanța din 2 iulie 2019

(f.d. 238-241 vol. I) sunt obiecte rezultate la comiterea infracțiunii, iar mijloacele de transport:

Mitsubishi Pajero cu n/î xxxxx și Dodge Caravan cu n/î xxxxx, la fel, recunoscute ca corpuri

delicte, sunt obiecte utilizate la comiterea infracțiunii și în temeiul prevederilor legale citate

asupra, urmează a fi trecute în contul statului, în pofida faptului că nu aparțin cu drept de

proprietate inculpaților. Or, din materialele cauzei nu rezultă identificarea proprietarilor

acestor automobile și pretinderea acestora la restituirea lor.

Referitor la mijlocului de transport de marca Chrysler Voyager cu n/î xxxxx, restituit

proprietarului Anatolii Calaraș la faza urmării penale și care, la fel, a fost utilizat la comiterea

infracțiunii, instanța a considerat necesar a confisca contravaloarea acestuia, în sumă de 57677

lei.

- a considerat incorectă și inoportună încasarea contravalorii mijlocului de transport încât

conform prevederilor art. 17 al Declarației Universale a Drepturilor Omului, art. 1 al

Protocolului adițional nr. 1 al CEDO, art. 46 al Constituției Republicii Moldova, orice persoană

are dreptul la proprietate, nimeni nu va fi lipsit, în mod arbitrar, de proprietatea sa. Orice

persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit

de proprietatea sa, decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile legii. Averea

dobândită ilicit nu poate fi confiscată, iar bunurile destinate, folosite sau rezultate din

infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate, numai prin prisma prevederilor legii.

Dat fiind că lui i s-a aplicat o sancțiune sub formă de închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării ei, pentru o perioadă de probațiune, și cu confiscarea bunurilor de

contrabandă, în sumă totală de 1144464,1 lei, confiscarea contravalorii mijlocului de ransport

6

Chrysler Voyager cu n/î JCQ 665, care se află în proprietatea privată a altei jersoane, Anatolii

Calaraș, neimplicată în actul de contrabandă, nu ar fi proporțională cu gravitatea faptei comise;

- în acest sens, a considerat că este relevantă și jurisprudența CtEDO, potrivit căreia,

simpla faptă de încălcare a legislației nu este destulă pentru aplicarea măsurii de confiscare,

considerând necesar de stabilit, dacă măsura de confiscare corespunde gravității situației create

(cauza Ismaylov vs Federația Rusă din 6.11.2008). Confiscarea nu este o metodă de

recompensare a prejudiciului statului, dar ca o măsură de siguranță și de pedepsire a

inculpatului, pentru comiterea infracțiunii incriminate, la care instanțele trebuie să țină seama

ca aceasta să nu fie vădit disproporțională față de natura și gravitatea faptei, raportat cu bunul

supus confiscării (cauza Bendenoun vs Franța din 24.02.1994)”;

- în susținerea netemieniciei confiscării contravalorii mijlocului de transport, a precizat

că în hotărârea explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 24 iecembrie 2010,

privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea

plăților vamale și contravenționale vamale se menționează că, la trecerea forțată a corpurilor

delicte în proprietatea statului, instanța de judecată urmează să verifice această situație, prin

prisma principiilor elaborate de jurisprudența Curții Europene: dacă urmărește un scop legitim

[...]. Așadar, dreptul de proprietate nu este unul absolut. El poate constitui obiectul unor

limitări, care trebuie să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim și să fie

proporțională în raport cu scopul urmărit. Aceste condiții pot fi deduse și din analiza art. 54

din Constituție, dacă acestea sunt respectate, atunci nu putem vorbi despre o încălcare a art. 46

din Constituție, implicit, a art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO.

Astfel, arată că raportat la caz este cert acel fapt că incidența unei astfel de măsuri tinde a

viza un cadru de aplicabilitate mult mai vast, existând multiple alte potențiale fapte, prevăzute

de legea penală, care ar reclama confiscarea mijlocului de transport, folosit la comiterea lor.

Dispozițiile legale stabilesc că sunt supuse confiscării speciale bunurile - „utilizate sau

destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni”. În esență, sintagma „utilizate sau destinate” este

clar că mijlocul de transport este folosit de către făptuitor, pentru a transporta bunurile

interzise de lege. Totuși o interpretare restrictivă ar trebui să ghideze către o analiza orientată

exclusiv pe aceea că mijlocului de transport care nu a fost fabricat, pregătit sau adaptat, în

scopul realizării laturii obiective a infracțiunii incriminate, nu cade sub incidența sintagmei

„utilizate sau destinate”;

- din materialele cauzei expres rezultă că mijlocul de transport de marca Chrysler

Voyager cu n/î xxxx, restituit prin ordonanță proprietarului Anatolii Calaraș, nu a fost fabricat,

pregătit sau adaptat, în scopul transportării mărfii, precum și expres rezultă că mijlocul de

7

transport nu a fost utilizat pentru trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova, marfa fiind

preluată cu mijlocul de transport deja de pe teritoriul R. Moldova fiind transportată la

destinație ca subiect al curieratului.

În consecință, doar din moment ce mijlocul de transport a fost fabricat, pregătit sau

adaptat, în scopul realizării laturii obiective a contravenției sau infracțiunii de contrabandă,

aceasta ar putea justifica, din punct de vedere legal, dispunerea confiscării speciale a mijlocului

de transport, constatare care cu certitudine lipsește în speța penală unde el, este vizat.

Prin urmare, simpla folosire a mijlocului de transport, la comiterea unei fapte

infracționale, fără a fi fost special adaptat/pregătit în acest scop sau să fi contribuit efectiv la

realizarea laturii obiective a infracțiunii, nu ar trebui să justifice instituirea măsurii de siguranță

a confiscării speciale.

În acest context, fiind relevant că: „bunurile destinate pentru săvârșirea infracțiunii sunt

obiectele pregătite pentru a fi folosite sub orice mod în comiterea infracțiunii [...] destinația

obiectului (bunului) se evidențiază obiectiv, când obiectul a fost produs sau idaptat, pentru a

servi ca mijloc sau instrument la săvârșirea infracțiunii; [...] automobilul condamnatului

urmează a fi confiscat, ca bun destinat sau folosit la săvârșirea infracțiunii jremeditate, în cazul

în care el a faciliat considerabil activitatea ilicită a infractorului sau ifost folosit nemijlocit, ca

unealtă pentru săvârșirea infracțiunii”;

- în fond, relevă că atunci când merge vorba despre confiscarea specială, concretizează,

că, în doctrină, această măsură de siguranță compare ca una cu caracter patrimonial și dacă

celelalte măsuri de siguranță se dispun pentru a înlătura o stare de pericol, legată de o anumită

condiție a persoanei, confiscarea specială se dispune în raport cu starea de pericol pe care unele

lucruri, în anumite situații și condiții, o evidențiază. Astfel, instituția confiscării speciale este

menită să înlăture starea de pericol pusă în evidență prin săvârșirea faptei, prevăzută de legea

penală, și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni. Măsura confiscării speciale este destinată să

înlăture o stare de pericol, produsă de anumite „bunuri”. Ea se face în scopul excluderii

pericolului de a săvârși noi fapte penale;

- astfel, la confiscarea acestor bunuri, nu se acționează asupra unei stări periculoase a

autorului, ci doar se ia o măsură de precauție, prin necesitatea lipsirii făptuitorului de orice

obiect, pe care l-ar putea folosi la săvârșirea unei infracțiuni. În acest context a menționat, că

mijlocul de transport a fost restituit proprietarului, regretă enorm de cele comise, nici nu are

posibilitatea financiară de a achita contravaloarea bunului, urmează să-și întrețină în

continuare familia unde, instanța nu a constatat în nici un mod existența stării de pericol, creată

de lăsarea lucrurilor în posesia celui care a săvârșit infracțiunea, în sensul că acesta le-ar putea

8

folosi din nou la săvârșirea de alte infracțiuni, or, simpla faptă de încălcare a legislației nu este

destulă, pentru aplicarea măsurii de confiscare. Este necesar de stabilit totuși, ceea ce nu a fost

făcut în cazul lui, care are la întreținere un copil minor, nu are un venit stabil, anterior nu a

comis infracțiuni, a contribuit activ la faza urmăririi penale și examinarea în fond dacă măsura

de confiscare corespunde gravitații situației create;

- potrivit art. art. 8, 26 alin. (3), 27 alin. (2), 389 alin. (2) Cod tprocedură penală a RM,

sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, toate dubiile în probarea învinuirii

care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului, nici o dovadă nu are putere

probantă dinainte stabilită. Judecătorul nu acceptă cncluziile date de organul de urmărire

penală în defavoarea inculpatului sau sa dispună casarea contravalorii mijlocului de transport

reieșind doar din solicitarea primului, fără efectueze o cercetare a lucrurilor de fapt și de drept;

- potrivit art. 101 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală, jiecare probă urmează a fi

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor instanța de judecată apreciază probele

conform propriei convingeri, formate în urma îxaminării lor în ansamblu, sub toate aspectele

și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. A recunoscut vina în cele incriminate lui, a contribuit

activ în vederea descoperirii infracțiunii la faza urmăririi penale precum și în instanța de fond,

mijlocul de transport nu fost produs sau adaptat, pentru a servi ca mijloc sau instrument la

săvârșirea infracțiunii, analiza probelor prezentate a constatat și permite de afirmat, că

acțiunile incriminate lui, au fost confirmate în ședințele judiciare, însă în parte, a considerat

încasarea contravalorii mijlocului de transport de marca Chrysler Voyager cu n/î JCQ 665,

restituit proprietarului Anatolii Calaraș, în sumă de 57677 lei ca fiind una neîntemeiată și

nejustificată.

respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpat, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, audiind participanții

la proces, verificând argumentele invocate în apel prin prisma probelor administrate,

verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, a ajuns la concluzia că apelul declarat de

inculpatul Cîlcic Oleg urmează a fi respins ca nefondat, cu menținerea sentinței instanței de

fond ca fiind legală și întemeiată, reieșind lin următoarele considerente.

Referitor la solicitarea apelantului privind încasarea contravalorii mijlocului de transport

de model Chrysler Voyager cu n/î xxxxx, restituit proprietarului Anatolii Talaraș în sumă de

57677 lei, instanța de apel a aratat că, conform art. 106 alin. (1) Cod penal, confiscarea specială

constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea tatului a bunurilor indicate la alin. (2). În

9

cazul când aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă

contravaloarea acestora.

Instanța de apel a indicat că, automobilul de model Chrysler Voyager cu n/î xxxxx, a fost

utilizat la săvârșirea infracțiunii în cauză și anume pentru preluarea mărfurilor transportate

ilegal cu o barcă gonflabilă de pe malul stâng pe cel drept al Nistrului și transportarea lor cu

acest mijloc de transport la locul depistării în satul Codreni, raionul Ocnița, deci automobilul

dat aflându-se pe teritoriul frontierei de stat a R. Moldova.

În acest sens, instanța de apel a aratat că, prin confiscarea specială a bunurilor nu se

acționează asupra unei stări periculoase a autorului, ci doar are ca scop luarea măsurilor de

siguranță, prin necesitatea lipsirii făptuitorului de orice obiect, pe care l-ar putea folosi la

săvârșirea unei infracțiuni în viitor.

La caz este incident și faptul că, prin ordonanța procurorului corpul delict mijlocul de

transport de model Chrysler Voyager cu n/î xxxxx a fost restituit proprietarului Anatolii

Calaraș, ordonanță nefiind contestată nici de inculpatul Cîlcic Oleg și nici de apărătorul

acestuia și, deoarece dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport dat aparține lui

Calaraș Anatolii, instanța de fond corect, a dispus asupra încasării de la făptuitorul Cîlcic Oleg

a contravalorii mijlocului de transport în cauză în valoare de 57677.

Nu a putut fi reținut argumentul apelantului că acest mijloc de transport nu a fost

amenajat, adaptat sau pregătit pentru comiterea infracțiunii și deci nu cade sub incidența

sintagmei ”utilizate sau destinate’’ la comiterea infracțiunii, or, acest mijloc de transport a fost

folosit la transportarea bunurilor deja trecute ilegal, peste frontier Republicii Moldova, astfel

aflându-se în zona frontierei de stat în loc ne destinat trecerii legale.

La fel, nu a putut fi reținut argumentul că a fost încălcat art. 46 al Constituției Republii

Moldova și art. 1 al Protocolului adițional al CEDO, or, prin confiscarea contravalorii mijlocului

de transport utilizat la comiterea infracțiunii, inculpatului nu i-a fost încălcat în careva mod

dreptul de proprietate.

La fel, nu a putut fi reținut motivul că, măsura de confiscare nu corespunde gravității

situației create, or, acesta a trecut peste frontiera vamală a Republicii Moldova bunuri în

valoare de 1144464, 41 lei, deci confiscarea contravalorii mijlocului de transport în sumă de

57677 lei fiind proporțională cu scopul urmărit.

Nu a putut fi reținută nici referirea apelantului la prevederile art. 8, 26 alin.(3), 27 din. (2),

389 alin. (2) Cod de procedură, or aceste prevederi țin de aprecierea probelor de către instanța

de judecată la stabilirea vinovăției sau nevinovăției persoanei, în speță, cauza fiind examinată

în procedură specială, totodată prin apel necontestându-se sentința sub acest aspect.

10

Faptul că, inculpatul nu are loc de muncă, are la întreținere un copil minor, nu are venit

stabil, anterior nu a fost judecat și a contribuit activ la descoperirea infracțiunii în faza urmăririi

penale și examinarea cauzei în fond, nu sunt circumstanțe ce ar putea influența modificarea

sentinței în sensul solicitat, or, acestea sunt circumstanțe ce țin de persoana inculpatului care

sunt relevante la stabilirea pedepsei.

prin care, indicând temeiul prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită casarea parțială a hotărârilor instanțelor de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărâri de prin care să fie dispusă neconfiscarea contravalorii mijlocului de transport de

marca Chrysler Voyager, restituit proprietarului Anatol Călăraș, în sumă de 57 677 lei,

invocând argumente identice celor invocate în cererea de apel (f.d. 142-145, vol. VI).

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului inculpatului, menționând

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate.

Autorul își întemeiază recursul său în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, ce stipulează că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Mai mult, instanța de recurs menționează faptul, că recurentul este de acord cu faptele

stabilite de către instanța de apel în partea comiterii de către inculpat a infracțiunii prevăzute

de art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal și nu contestă decizia în această parte, cauza fiind examinată

în procedura simplificată prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, invocând argumente

ce reprezintă dezacordul doar în partea ce ține dispunerea încasării contravalorii mijlocului de

ransport de model Chrysler Voyager cu n/î xxxxx, restituit proprietarului Anatolii Calaraș în

sumă de 57677 lei.

11

Colegiul penal atestă, că temeiul invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,

dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414

alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția

adoptată. Din textul deciziei recurate se constată că instanța de apel, a cercetat toate probele

prezentate, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității acestora și

care în ansamblul lor, au confirmat corectitudinea soluției adoptate.

În continuare, instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată, că instanța de

apel în motivarea soluției just a stabilit, că conform art. 106 alin. (1) Cod penal, confiscarea

specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea tatului a bunurilor indicate la alin.

(2). În cazul când aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se

confiscă contravaloarea acestora. Astfel, automobilul de model Chrysler Voyager cu n/î xxxxx,

a fost utilizat la săvârșirea infracțiunii în cauză și anume pentru preluarea mărfurilor

transportate ilegal cu o barcă gonflabilă de pe malul stâng pe cel drept al Nistrului și

transportarea lor cu acest mijloc de transport la locul depistării în satul Codreni, raionul Ocnița,

deci automobilul dat aflându-se pe teritoriul frontierei de stat a R. Moldova.

În acest sens, instanța de apel corect a menționat că, prin confiscarea specială a bunurilor

nu se acționează asupra unei stări periculoase a autorului, ci doar are ca scop luarea măsurilor

de siguranță, prin necesitatea lipsirii făptuitorului de orice obiect, pe care l-ar putea folosi la

săvârșirea unei infracțiuni în viitor.

Or, prin ordonanța procurorului corpul delict mijlocul de transport de model Chrysler

Voyager cu n/î xxxxx a fost restituit proprietarului Anatolii Calaraș, ordonanță nefiind

contestată nici de inculpatul Cîlcic Oleg și nici de apărătorul acestuia și, deoarece dreptul de

proprietate asupra mijlocului de transport dat aparține lui Calaraș Anatolii, instanța de fond

corect, a dispus asupra încasării de la făptuitorul Cîlcic Oleg a contravalorii mijlocului de

transport în cauză în valoare de 57677.

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, argumentând pe deplin motivele

pentru care a considerat neîntemeiate alegațiile inculpatului, privind încasariea contravalorii

mijlocului de ransport de model Chrysler Voyager cu n/î xxxxx, restituit proprietarului

Anatolii Calaraș în sumă de 57677 lei.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de drept

prevăzută în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare

12

a soluției adoptate de instanța de apel, impunându-se în consecință inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2019, în propria cauză penală de către inculpatul Cîlcic

Oleg Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 30 iulie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

13