1ra-324/2020 — Art. 179 alin. 1; art. 208 alin. 1 CP

Prin sentința judecătoriei Bălți din 01 iunie 2011, Culeac Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.179 alin.(2) și art. 208 alin.(1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa penală sub formă de închisoare: - în baza art.179 alin.(2) Cod penal pe un termen de 2 ani; - în baza art.208 alin.(1) Cod penal pe un termen de 3 ani. În conformitate cu art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Culeac Oleg o pedeapsă definitivă de 4 ani închisoare. În conformitate cu art.85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa stabilită a fost adăugată partea pedepsei neexecutate stabilită prin sentința judecătoriei Bălți din 22 februarie 2007, definitiv stabilindu-i stabilită lui Culeac Oleg pedeapsa de 6 ani de închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Culeac Oleg, la 04.10.2009, aproximativ la orele 22:30, fiind împreună cu Stadniciuc Ruslan și Stadniciuc Alexandru, toți fiind în stare de ebrietate alcoolică, stricând gardul, încâlcind prevederile constituționale privind 1 inviolabilitatea domiciliului, au pătruns ilegal în gospodăria soților Grigore și Ecaterina Scoropat, amplasată pe str. xxxxxa” mun. Bălți și amenințând familia Scoropat cu aplicarea violenței, Stadniciuc Ruslan și Culeac Oleg, fiind înarmați cu diferite obiecte, au început a distruge bunurile din gospodărie, acțiuni la care a participat și minorul Stadniciuc Alexandru, care a fost atras în această activitate criminal de către Stadniciuc Ruslan și Culeac Oleg. La rugămintea stăpânilor de a părăsi gospodăria și de înceta distrugerea bunurilor Stadniciuc Ruslan, Stadniciuc Alexandru și Culeac Oleg nu au reacționat. Culeac Oleg și Stadniciuc Ruslan, pe data de 04.10.2009, aproximativ la orele 22:30, fiind persoane care au atins vârsta de 18 ani, știind cu certitudine despre vârsta minoră a lui Stadniciuc Alexandru, atrăgându-l și determinându-l pe ultimul la săvârșirea unei infracțiuni, fiind toți în stare de ebrietate alcoolică, stricând gardul, încâlcind prevederile art.29 din Constituția R. Moldova (inviolabilitatea domiciliului), au pătruns ilegal în gospodăria soților Grigore și Ecaterina Scoropat, amplasată pe str. xxxxxx ”a” mun. Bălți și amenințând familia Scoropat cu aplicarea violenței, Stadniciuc Ruslan și Culeac Oleg, fiind înarmați cu diferite obiecte, au început a distruge bunurile din gospodărie, acțiuni la care a participat și minorul Stadniciuc Alexandru, care a fost atras în această activitate criminal de către Stadniciuc Ruslan și Culeac Oleg. La rugămintea stăpânilor de a părăsi gospodăria și de înceta distrugerea bunurilor Stadniciuc Ruslan, Stadniciuc Alexandru și Culeac Oleg nu au reacționat.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Culeac Oleg. 3.1 În motivarea cererii de apel inculpatul a invocat că: - nu a participat la judecarea cauzei și pronunțarea sentinței; - benevol s-a prezentat la poliție cu autodenunț la 09.07.2018 cu scopul de a fi prezent la judecată pentru restabilirea drepturilor lui și examinarea cauzei în esență.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 iulie 2019, apelul inculpatului Culeac Oleg, a fost considerat ca fiind depus în termen și s-a admis din alte motive decât cele declarate, casată parțial sentința în partea stabilirii tipului de penitenciar unde trebuie să execute pedeapsa Culeac Oleg, fiind pronunțată următoarea hotărâre: Sa stabilit executarea pedepsei cu închisoarea lui Culeac Oleg în penitenciar de tip semiînchis. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. În temeiul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, a fost redus din termenul pedepsei cu închisoare aplicate inculpatului Culeac Oleg perioada 2 de 718 zile de închisoare (2 zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv – după calculul : 359 zile de arest preventiv X 2 = 718 zile de închisoare). 4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a reținut faptul, că inculpatul a înaintat apel în termenul de 15 zile de la primirea copiei sentinței din 01.06.2011, ceia ce înseamnă în termen legal. Instanța de apel a considerat, că judecând cauza penală, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor lui Culeac Oleg în baza art.179 alin.(2) și 208 alin.(1) Cod penal, totodată corect a apreciat măsura de pedeapsă sub formă de închisoare, ținând cont de circumstanțele cauzei, persoana vinovată și urmările survenite. Prima instanță a făcut o analiză amplă a probelor, pe care corect le-a raportat la prevederile legale. Probele în susținerea vinovăției lui Culeac Oleg în infracțiunea incriminată au fost indicate și argumentate în sentință, după examinarea lor în ședința de judecată. Prima instanță a apreciat just și obiectiv probele, stabilind cu certitudine adevăratele circumstanțe ale cauzei, vinovăția inculpatului și necesitatea pedepsirii lui penale. În urma examinării întregului material probatoriu instanța de apel a considerat, că fapta de violare de domiciliu și atragerea minorului în activitate criminală a fost stabilită, calificarea a fost făcută corect pe art.179 alin.(2) și 208 alin.(1) Cod penal, vinovăția lui Culeac Oleg a fost demonstrată pe deplin și elementele infracțiunii prevăzute la art.179 alin.(2) și 208 alin.(1) Cod penal sunt confirmate prin probele verbale și scrise, care se află într-o strânsă coroborare de caz. Instanța de apel a reținut că, prima instanță și-a motivat soluția prin probele verbale și scrise pe care le-a cercetat în ședința de judecată și le-a dat aprecieri în sentință, printre care: declarațiile inculpatului A. Stadniciuc, declarațiile inculpatului R. Stadniciuc, care le-a apreciat corespunzător în raport cu alte probe, declarațiile părții vătămate E. Scoropat, declarațiile părții vătămate G. Bilici, declarațiile părții vătămate V. Galean, declarațiile martorilor A. Scoropat, G. Scoropat, N. Panasiuc și materialele cauzei: proces-verbal de cercetare la fața locului din 04.10.2009 și foto tabel, proces- verbal de cercetare la fața locului din 06.10.2009, proces-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consum a alcoolului, stării de ebrietate și naturi ei nr.1851 din 04.10.2009, ordonanța de recunoaștere și de anexare 3 a corpurilor delicte la cauza penală din 10.10.2009, procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.10.2009, raportul de expertiză medico-legală nr.31D din 28.01.2010, raportul de expertiză medico-legală nr.30D din 30.01.2010, raportul de expertiză medico-legală nr.22D din 28.01.2010, raportul de expertiză medico-legală nr.29D din 30.01.2010. Partea vătămată Ecaterina Scoropat a explicat clar, că Culeac Oleg împreună cu Stadniciuc Ruslan și Stadniciuc Alexandru, toți fiind în stare de ebrietate alcoolică, au pătruns în gospodăria ei, refuzând s-o părăsească, unde i-au distrus bunurile. Martorii Grigore Scoropat și Anastasia Scoropat au confirmat aceleași circumstanțe. Faptele date au fost confirmate și de colaboratorii de poliție G. Bîlici și V. Galean care au venit la fața locului. În cadrul cercetărilor la fața locului din 04.10.2009 și 06.10.2009 sau stabilit circumstanțele după comiterea infracțiunii, fiind fixate toate distrugerile de bunuri din gospodăria lui Scoropat Ecaterina. Instanța de apel a considerat, că la aplicarea pedepsei penale prima instanță a respectat principiile generale și criteriile de individualizare a pedepsei, dându-le deplină eficiență, precum și scopurilor pedepsei penale. Instanța de apel a considerat că pedeapsa penală aplicată lui Culeac Oleg corect a fost stabilită sub formă de închisoare. Prima instanță corect a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea lui Culeac Oleg, precum și atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei v-a fi posibil doar prin aplicarea pedepsei de închisoare, fiind respectate prevederile art.2, 7, 61 alin.(2), 75, 76, 78 Cod penal și Ghidului cu privire la aplicarea pedepsei, aprobat prin Hotărârea Plenului CSJ nr.15 din 22.12.2014. Pedeapsa aplicată inculpatului Culeac Oleg de prima instanță este una legală, întemeiată, motivată și echitabilă, fiind ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, de motivul infracțiunii săvârșite, de lipsa circumstanțelor atenuante, de prezența circumstanțelor agravante – săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate și care anterior a mai comis o infracțiune similară, de antecedentele penale, de pedeapsa neexecutată, de comiterea sentinței în stare de recidivă, de caracteristica de la locul de trai, de – părerea părții vătămate, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării lui, fiind aplicată în limita stabilită de lege. Prima instanță a luat în considerație comportamentul inculpatului Culeac Oleg în cadrul cauzei penale, exprimat prin ascunderea de la judecare a cauzei, atitudinea lui față de faptele comise, influența pedepsei asupra corectării și reeducării lui și de posibilitatea corectării lui în condițiile stabilirii unei pedepse penale sub formă de închisoare. Instanța de apel a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse cu închisoare față de inculpatul Culeac Oleg este pe măsura materialului 4 probant administrat, considerând că această pedeapsă v-a atinge scopul, v- a corecta și reeduca inculpatul, precum v-a restabili echitatea socială și va preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și de alte persoane. Argumentele apelului inculpatului Culeac Oleg instanța de apel lea considerat neîntemeiate, declarative și nu conțin temeiuri de casare a sentinței. Cât ține de categoria penitenciarului unde urmează a fi executată pedeapsa închisorii de către Culeac Oleg, instanța de apel a reținut, că de la momentul condamnării lui de către prima instanță și până la examinarea cauzei penale în ordine de apel s-a modificat art.72 Cod penal, fapt ce-i în favoarea acestuia. În prezent art.72 alin.(3) Cod penal prevede că, (3) În penitenciare de tip semiînchis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție. Potrivit sentinței Judecătoriei Bălți sediul Central din 01.06.2011, Culeac Oleg a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art.179 alin.(2) și 208 alin.(1) Cod penal, care potrivit art.16 alin.(3) Cod penal constituie o infracțiune ușoară și o infracțiune mai puțin gravă. Conform art.72 alin.(3) Cod penal, persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare și mai puțin grave săvârșite cu intenție urmează să execute pedeapsa în penitenciare de tip semiînchis. La moment tipul penitenciarului trebuie stabilit reieșind din modificarea art.72 Cod penal, introdusă prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.163 din 20.07.2017, în vigoare de la 20.12.2017. Lui Culeac Oleg urmează a-i fi stabilită categoria penitenciarului de tip semiînchis, unde acesta urmează să execute în continuare pedeapsa închisorii. Totodată, prin intermediul avocatului, Culeac Oleg a solicitat reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu deținerea în condițiile contrare art.3 CEDO. Din plângerea avocatului Diana Sanduleac în interesele inculpatului Culeac Oleg din 24.04.2019, scrisoarea nr.7/3511 din 15.04.2019, raportul în temeiul art.4733 alin.(3) Cod de procedură penală asupra condițiilor de detenție contestate nr.2/5595 din 25.06.19 și materialele cauzei rezultă, că inculpatul Culeac Oleg s-a deținut în Penitenciarul nr.11 Bălți în perioada 09.07.2018-03.07.2019, în total 359 zile. Potrivit raportului în temeiul art.4733 alin.(3) Cod de procedură penală asupra condițiilor de detenție contestate nr.2/5595 din 25.06.19, inculpatul s- a deținut în celule cu un spațiu mai puțin de 4 m2 pentru o persoană, ceia ce confirmă declarațiile inculpatului în acest sens. 5 În virtutea faptelor constatate la judecarea în apel a cauzei penale în raport cu prevederile legale, instanța de apel a considerat, că față de inculpatul Culeac Oleg necesită a fi aplicate prevederile art.385 alin.(5) Cod penal, cu reducerea din termenul pedepsei cu închisoare aplicate inculpatului Culeac Oleg perioada de 718 zile de închisoare (2 zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv – după calculul: 359 zile de arest preventiv X 2 = 718 zile de închisoare).

Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către: - avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu pronunțarea unei noi decizii partea ce ține de condamnarea lui Culeac Oleg, în baza la care să fie admisă cererea de apel depusă de Culeac Oleg, cu stabilirea unei pedeapsa minime cu suspendarea executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal pe învinuirea adusă în temeiul art. 179 alin. 2 Cod penal, iar pe capătul de învinuire adus în temeiul art. 208 alin. 1 Cod penal să fie achitat, din motivul lipsei în acțiunile lui Culeac Oleg a elementelor componenței infracțiunii. În partea ce ține de aplicarea prevederilor art. 385 alin. 5 Cod de procedură penală decizia să fie menținută. - inculpatul Culeac Oleg, solicitând stabilirea unei pedepse non- privative de libertate. 5.1. În motivarea cererii de recurs avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatului a invocat că: - consideră că în temeiul art. 179 alin. 2Cod penal în privința lui Culeac Oleg poate fi aplicată o pedeapsă mai blândă, așa cum el acest capăt de învinuire la recunoscut total, prejudiciul la restituit; - în privința art. 208 alin. 1 Cod penal, Culeac Oleg solicită să fie achitat din motivul că ultimul nu l-a atras pe nepotul său să vină în gospodăria părții vătămate, faptul dat fiind menționat chiar însăși de Stadniciuc Alexandru; - nu este de acord cu argumentul instanței de apel, precum că Culeac Oleg nu cunoștea vârsta lui Stadniciuc Alexandr, deoarece el a declarat ca vârsta ultimului o cunoștea, dar niciodată nu la atras în activitatea criminală, adică ultimul menționează că Stadniciuc Alexandr a venit singur în gospodăria părții vătămate, Scoropat Ecaterina, cu care sunt toți rude și locuiau în gospodării alăturate și respectiv nu era cazul ca Stadniciuc Alexandr să fie atras în activitatea criminală de Culeac Oleg sau Stadniciuc Ruslan , deoarece acesta a venit singur la locul faptei. 5.2 În motivarea cererii de recurs inculpatul a invocat că: - examinarea cauzei a avut loc în lipsa sa; 6 - a solicitat numirea unei expertize psihiatrice în privința sa însă i-a fost refuzat; -a solicitat să fie audiați toți martorii și partea vătămată repetat pentru stabilirea adevărului însă a fost refuzat; - a solicitat reducerea din termenul stabilit al pedepsei reieșind din condițiile de detenție necorespunzătoare; - consideră că pedeapsa a fost individualizată contrar legii. - instanța nu a luat în calcul că are la întreținere copii minori, soția și mama sa bolnavă.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, pe marginea recursului declarat, procurorul a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului ca vădit neîntemeiat pe motiv că instanțele au verificat, au apreciat și sau pronunțat asupra fiecărei probe și și-au argumentat suficient soluția în sensul stabilirii vinovăției și pedepsei inculpatului.

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, și motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că, recursurile urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Dispoziția art.434 Cod de procedură penală stipulează că, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. 7.1 Cu referire la recursul declarat de către avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatului Culeac Oleg, Colegiul penal lărgit, lecturând textul recursului declarat atestă că, de către recurent nu s-a invocat nici un temei de casare prevăzut la art.427 Cod de procedură penală. 7 Prin recursul declarat se solicită, casarea integrală a sentinței și a deciziei cu pronunțarea unei sentințe partea ce ține de condamnarea lui Culeac Oleg, în baza la care să fie admisă cererea de apel depusă de Culeac Oleg, cu stabilirea unei pedeapsa minime cu suspendarea executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal pe învinuirea adusă în temeiul art. 179 alin. 2 Cod penal, iar pe capătul de învinuire adus în temeiul art. 208 alin. 1 Cod penal să fie achitat, din motivul lipsei în acțiunile lui Culeac Oleg a elementelor componenței infracțiunii. În partea ce ține de aplicarea prevederilor art. 385 alin. 5 Cod de procedură penală decizia să fie menținută. Instanța de recurs ordinar, în raport cu motivele invocate în recurs, care sunt declarative, constată că solicitarea avocatului privind achitarea lui Culeac Oleg, pe capătul de învinuire adus în temeiul art. 208 alin. 1 Cod penal, este lipsită de temei, or, argumentele din recursul declarat, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, asupra cărora instanța de apel s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată. Din textul recursului Colegiul penal lărgit atestă, că autorul critică decizia sub aspectul aprecierii probelor administrate de ambele instanțe, considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei. Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art.101 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, instanța apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă prezentată de părți nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată. Înfăptuirea justiției penale, implică efectiv obligațiunea instanței de judecată să-și întemeieze hotărârile pronunțate numai pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (faptele supuse judecății). Numai așa se formează convingerea izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că adevărul - infracțiunea dedusă spre soluționarea instanței - este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor. Colegiului penal lărgit, constată că, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Culeac Oleg privind săvârșirea infracțiunii încriminate în temeiul art. 208 alin. (1) Cod penal, să fie întemeiată și legală. 8 La concluzia enunțată instanța de apel a cercetat și apreciat probele, în conformitate cu prevederile art.101 Cod procedură penală. Careva temei de a considera eronată concluzia instanței de apel lipsește. Colegiul penal reține că, instanța de apel, just și-a întemeiat soluția de condamnare pe baza probelor cercetate, apreciind declarațiile inculpatului, a părții vătămate în cumul cu celelalte mijloace de probă, concluzionând întemeiat referitor la confirmarea vinovăției lui Culeac Oleg în comis infracțiunile prevăzute de art. 179 alin. (2) și art. 208 alin. (1) Cod penal. Argumentele, precum că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal, sânt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, cu atât mai mult că, în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe, care confirmă cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate, soluția instanței de apel la acest capitol fiind una argumentată. Colegiul penal lărgit ține să enunțe că, argumentele invocate de apărare privind adoptarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că lipsesc în acțiunile inculpatului elementele constitutive ale infracțiunii, sunt nefondate, fiind întemeiat respinse de instanțele de fond, considerând ca o tendință a inculpatului de a se eschiva de răspundere penală, fiind combătute prin cumulul de probe cercetate și apreciat în cumul cu circumstanțele cauzei, ce confirmă cert comiterea de către Culeac Oleg atât a pătrunderii și rămânerii ilegal în domiciliul persoanei fără consimțământul acesteia și refuzul de al părăsi la cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea violenței și amenințarea aplicării ei, precum și atragerea minorului în activitatea criminală. Astfel, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței de apel, acceptate și de către instanța de recurs, care în totalitatea lor resping argumentele recurentului, precum că inculpatul nu ar fi săvârșit nici o infracțiune imputată. În concluzie, Colegiul penal consideră inadmisibile motivele recurentului ce țin de starea de fapt a cauzei, deoarece în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția lui Culeac Oleg atât în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) cât și în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal, instanța de apel și-a motivat soluția, respingând argumentat versiunea apărării precum că inculpatul Culeac Oleg nu l-a atras pe Stadniciuc Alexandr în activitatea criminală. Cu referire la aplicarea unei pedepse mai blânde, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel s-a expus coerent asupra subiectului respectiv și corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea lui Culeac Oleg, 9 precum și atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei v-a fi posibil doar prin aplicarea pedepsei de închisoare, fiind respectate prevederile art.2, 7, 61 alin.(2), 75, 76, 78 Cod penal și Ghidului cu privire la aplicarea pedepsei, aprobat prin Hotărârea Plenului CSJ nr.15 din 22.12.2014. Și că pedeapsa aplicată inculpatului Culeac Oleg de instanța de fond este una legală, întemeiată, motivată și echitabilă, fiind ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, de motivul infracțiunii săvârșite, de lipsa circumstanțelor atenuante, de prezența circumstanțelor agravante – săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate și care anterior a mai comis o infracțiune similară, de antecedentele penale, de pedeapsa neexecutată, de comiterea sentinței în stare de recidivă, de caracteristica de la locul de trai, de – părerea părții vătămate, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării lui, fiind aplicată în limita stabilită de lege. Mai mult ca atât, instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor acesteia, argumente, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO ( hotărârea Albert vs România din 16.02.2010) 7.2 Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Culeac Oleg. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În prezenta speță, din conținutul recursului rezultă că, recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul aprecierii a probelor, precum și constatarea circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în latura pedepsei penale. Pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. 10 Așadar, analizând temeiurile invocate în cererea recurs în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit constată că invocările recurentului nu și-au găsit confirmare. Din conținutul deciziei rezultă că această concluzia instanței de apel a fost bazată pe cumulul de probe cercetate în ședința instanței de apel, care au fost obiectiv apreciate, analizate conform prevederilor art.101 Cod procedură penală. Probele indicate sunt detaliat descrise în decizia instanței de apel, au fost examinate complet, obiectiv, fiind apreciate de instanța de apel, ultima argumentându-și soluția și concluzionând motivat ca urmare că, nu prezintă temei de îndoială comiterea de către inculpatul Culeac Oleg a infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) și art. 208 alin. (1) Cod penal, vinovăția căruia a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc. Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a cercetat materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului Culeac Oleg în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită integral. Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele de fapt și de drept reținute de către instanțele de fond în latura pedepsei aplicate inculpatului, Colegiul penal lărgit constată că acestea în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75, Cod penal, au aplicat inculpatului o pedeapsă motivată și individualizată în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de recurs mai notează și faptul, că argumentele recurentului cu privire la solicitarea reducerii termenului de detenție, au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în ordine de apel, în privința cărora instanța s-a expus motivat și amplu argumentat, soluție care este descrisă la pct. 4.1 11 ale acestei decizii și pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, considerând că reiterarea acesteia nu este necesară. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997, § 60). Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar afecta concluziile instanței privind vinovăția și tragerea la răspundere penală a inculpatului, fapt ce impune respingerea ca inadmisibil a recursurilor ordinare declarate de către avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatului și de către inculpat.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatului și de către inculpat, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 iulie 2019, în cauza penală în privința lui Culeac Oleg xxxxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Cobzac Elena Catan Liliana Guzun Ion 12