ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.07.2020

1ra-432/2020 — art.179 alin.2 CP

HOTĂRÂRE
17.07.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.179 alin.2 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6 CPP
Citează această cauză
1ra-432/2020 — art.179 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-432/2020

28 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Vladimir Timofti,

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana și de către partea vătămată Țîței Galina,

prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central din 26 iulie 2018 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 septembrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Țîței Andrei xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță:05.07.2017 – 26.07.2018;

Instanța de apel:16.08.2018 – 11.09.2019;

Instanța de recurs:15.11.2019 – 28.05.2020.

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit,

xxxx învinuit în baza art.179 alin.(2) Codul penal a fost achitat pe motivul că, nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

învinuiește de faptul că la 04.09.2016, aproximativ la ora 19:00-19:30, în rezultatul

conflictului inițiat de cet. Țîței Galina, a intrat ilegal în ograda gospodăriei cet. Țîței

Vitalie și Țîței Galina, amplasată în satul xxxxx raionul Edineț, lovind-o pe Țîței Galina

cu o piatră în regiunea capului, ignorând cerințele cet. Țîței Vitalie de a părăsi ograda.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.427-D din 08.09.2016, la cet. Țîței

Galina s-a constatat edemul țesuturilor moi a frunții pe dreapta, contuzia țesuturilor moi a

regiunii temporale stingă, comoție cerebrală, contuzia regiunii lombare și a hemitoracelui

pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp, obiect contondent

1

dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămare corporală

ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, instanță a reținut că, în drept, organul de

urmărire penală a încadrat acțiunile lui Țîței Andrei în baza art.179 alin.(2) Cod penal,

pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul sau în reședința unei persoane, fără

consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, săvârșite cu aplicarea

violenței.

3.1. Procuror, care a solicitat admiterea apelului, casarea totală a sentinței,

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care Țîței Andrei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.179

alin.(2) din Codul penal, la o pedeapsă penală sub formă de amendă în mărime de 950

unități convenționale.

În motivarea apelului, procurorul a indicat următoarele argumente:

- instanța de fond nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,

adoptând o soluție greșita de achitare a inculpatului Țîței Andrei de sub învinuire în baza

art.179 alin.(2) Cod penal;

- la adoptarea sentinței de achitare a inculpatului Țîței Andrei instanță de fond nu a

elucidat faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, nu a pătruns

în esența problemei de fapt și de drept, limitându-se doar la concluzii de ordin general cu

privire la conținutul probelor administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată.

Instanța de fond a interpretat eronat unele noțiuni din legea penală, or, o hotărâre motivată

trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au formulat convingerea instanței;

- deși inculpatul Țîței Andrei vina nu și-a recunoscut, vinovăția acestuia în comiterea

infracțiunii încriminate se confirmă prin depozițiile părții vătămate Țîței Galina Vladimir,

martorului Țopa Maria, raportul de constatare medico-legală nr.427-D din 08.09.2016,

prin declarațiile martorilor Anton Ruslan, Anton Petru și Dolgopol Adrian care au

confirmat depozițiile date de către partea vătămată;

- partea apărării nu a solicitat audierea martorilor apărării la etapa urmăririi penale și

doar în instanța de fond a intervenit cu un astfel de demers, ceia ce permite a formula

concluzia că martorii apărării au dus în eroare instanța de judecată.

3.2. Partea vătămată Țîței Galina, care a solicitat casarea sentinței de achitare a lui

Țîței Andrei de învinuirea în baza art.179 alin.(2) Cod penal ca fiind neîntemeiată și

ilegală, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care Țîței Andrei să fie recunoscut vinovat în baza art.179 alin.(2)

Codul penal și condamnat în limitele sancțiunii acestei legi.

În argumentarea poziției, apelanta a invocat că, sentința necesită a fi casată din

următoarele considerente:

- declarațiile sale depuse la urmărirea penală și la instanța de fond, au fost

confirmate și prin declarațiile soțului său, Țîței Vitalie, de asemenea a vecinei sale Țopa

Maria a martorilor Petru Anton și Ruslan Anton;

- instanța și-a axat soluția de achitare pe declarațiile martorilor Tureac Angela - rudă

apropiată a inculpatului, care de fapt n-a fost în acea zi prin apropiere, a martorilor

2

Busuioc Ana, Țîței Ion și Albu Viorel, cu care sânt în relații de conflict de mai mulți ani,

de aceea declarațiile lor nu corespund faptelor reale, le-au făcut pentru a-i ușura situația

inculpatului și a-1 ajuta să scape de pedeapsa penală;

- instanța a dat o apreciere vădit greșita evenimentelor produse în acea zi de

04.09.2016.

fost respinse ca nefondate apelul procurorului și apelul părții vătămate, cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor.

În baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, examinate și apreciate de

către prima instanță, suplimentar apreciate de către instanța de apel prin o verificare

multilaterală de fapt și de drept a circumstanțelor cauzei și a sentinței adoptate pe caz,

instanța a conchis că, prima instanță întemeiat și în mod just a conchis asupra achitării

inculpatului Țîței Andrei de comiterea infracțiuni prevăzute de art.179 alin.(2) din Codul

penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiuni.

Instanța de apel a reluat cercetarea judecătorească pe caz potrivit modului stabilit

pentru prima instanță și a dispus audierea în ședința instanței de apel a părții vătămate

Țîței Galina, a martorilor Țopa Maria, Albu Viorel, Busuioc Ana, Țîței Vitalie și a

inculpatului Țîței Andrei, a dispus cercetarea suplimentară a probelor administrate de

prima instanță, precum și administrarea oricăror probe noi prezentate de părți - de apelant

în susținerea apelului sau, de părțile opuse în dezbaterea argumentelor apelului și a

conchis că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt, constatând necesitatea

achitării inculpatului Țîței Andrei de comiterea infracțiuni prevăzute de art.179 alin.(2)

Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existență faptei infracțiuni.

Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a reținut faptul că, procurorul nu a

prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar demonstra existență

faptei infracționale incriminată lui Țîței Andrei, probatoriul administrat la caz, denotă

lipsa faptului infracțiunii de pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliu sau în

reședința unei persoane, fără consimțământul acesteia, ori refuzul de a părăsi la cererea

ei, săvârșite cu aplicarea violenței.

Astfel, instanța de apel a menționat că probele prezentate de către partea acuzării nu

demonstrează vinovăția inculpatului Țîței Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.179 alin.(2) Cod penal, concluzie care rezultă din probele acumulate la dosar,

apreciate în corespundere cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, cercetate nemijlocit în ședința de judecată, cu

respectarea principiului contradictorialității și egalității armelor.

Referitor la apelurile declarate de către procuror și de către partea vătămată Galina

Țîței, instanța de apel le-a respins ca fiind neîntemeiate și nefondate.

3

În acest sens, instanța de apel a reținut că, potrivit învinuirii aduse, inculpatul Țîței

Andrei se învinuiește de faptul că la 04.09.2016, aproximativ la ora 19:00-19:30, în

rezultatul conflictului inițiat de cet. Țîței Galina, Țîței Andrei Ion a intrat ilegal în ograda

gospodăriei cet. Țîței Vitalie și Țîței Galina, amplasată în satul Onești raionul Edineț,

lovind-o pe Țîței Galina cu o piatră în regiunea capului, ignorând cerințele cet. Țîței

Vitalie de a părăsi ograda.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.427-D din 08.09.2016, întocmit de

expertul judiciar medico-legal Iu. Frecăuțanu, la cet. Țîței Galina s-a constatat edemul

țesuturilor moi a frunții pe dreapta, contuzia țesuturilor moi a regiunii temporale stânga,

comoția cerebrală, contuzia regiunii lombare și a hemitoracelui pe dreapta, care au fost

produse prin acțiunea traumatică a unui corp, obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, se califică ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de

scurtă durată.

Instanța de apel a menționat că, acuzarea în apel a invocat aprecierea eronată de

către instanța de fond a probelor administrate de acuzare și a făcut trimitere la declarațiile

martorilor Anton Rusu, Anton Petru și Dolgopol Adrian care confirmă depozițiile date de

către partea-vătămată. Însă instanța de apel a respins argumentele invocate în acest sens,

deoarece declarațiile martorilor nominalizați determină contrariul. Martorii nominalizați

de fapt sunt martorii acuzării și fiind audiați în instanța de fond nu au confirmat

declarațiile părții vătămate Țîței Galina, ci dimpotrivă au declarat că Țîței Andrei nu a

participat la conflict și nu a intrat în ograda lui Țîței Galina. Toți trei fiind colaboratori de

politie au relatat instanței circumstanțele cauzei și reieșind din materialele cauzei s-a

constatat că a avut un conflict în drum, lângă gospodăria lui Țîței Galina, ca rezultat fiind

sancționați contravențional Albu Viorel, Albu Tudor si Țîtei Vera.

Susținerea acuzatorului de stat că raportul de constatare medico-legală nr.427 -D din

08.09.2016, servește ca probă în dovedirea vinovăției inculpatului nu a fost reținută de

instanța de apel, or, până la pretinsa pătrundere în domiciliul părții vătămate Țîței Galina

și Țîței Vitalie, a avut loc un conflict în drum și cum însăși partea vătămată a declarat,

dânsa a fost maltratată de mai multe persoane.

A mai menționat instanța de apel că martorii audiați în ședința de judecată în instanța

de fond - Tureac Angela, Țîței Ion, Busuioc Ana și Albu Viorel - au declarat că inculpatul

Țîței Andrei nu a participat la conflictul care a avut loc în drum, lângă gospodăria lui Țîței

Galina și nici nu a intrat în gospodăria ultimei.

Martorul Albu Viorel fiind audiat în ședința instanței de apel a susținut declarațiile

date în instanța de fond, prin care a declarat: Pe 04.09.2016, aproximativ pe la orele

18:00, martorul venea de la serviciu cu Țîței Andrei, de la "toc", erau cu motocicleta,

venind a văzut-o pe Țîței Galina în stare de ebrietate cum se întindea cu Țîței Ion, la

ultimul la poartă, era și fiica Tureac Angela. Ambii s-au oprit la fața locului și priveau,

cum Țîței Galina cădea pe jos, s-a lovit…Poliția a fost chemată de către Busuioc Ana.

Suplimentar fiind audiat în cadrul ședinței instanței de apel la 02 mai 2019, martorul

a declarat: Când s-a apropiat de gospodăria lui Țîței Galina, în drum era o ceartă. Țîței

Andrei nu s-a implicat în conflict, dar Țîței Andrei a dorit să filmeze, însă Țîței Galina i-a

aruncat telefonul jos. În drum era ginerele - Alexandru și fiica acesteia Alexandra. Apoi

4

toți odată au intrat pe poartă în ogradă. După conflict, cu Țîței Andrei s-au urcat pe

motocicletă și împreună au mers la serviciu. Dubiț Alexandru și Dubiț Alexandra erau de

la începutul conflictului. Nu a văzut ca Dubiț Alexandra să o ducă de subsuori pe mama

lor. Țîței Andrei în ograda lui Țîței Galina nu a intrat.

Martorul Busuioc Ana fiind audiată în ședința de judecată a instanței de apel a

susținut declarațiile sale date în instanța de fond, prin care a relatat: Pe 04.09.2016,

aproximativ la orele 18:00, era în drum când a ieșit Țîței Galina, fiind în stare de

ebrietate. Conflictul s-a iscat între Țîței Galina și Țîței Ion, totodată la Țîței Ion în vizită

era fiica Tureac Angela. În drum a văzut cum Țîței Ion și Țîței Galina se certau. Țîței

Galina cădea jos, se ridica și se certa cu toți care erau la fața locului, Țîței Ion, Tureac

Angela și soțul lui Tureac Angela. Țîței Andrei trecea pe acolo, alți oameni martorul nu a

văzut. Țîței Andrei nu a făcut nimic. Ea a telefonat la politie, deoarece era imposibil,

Alexandru - ginerele lui Țîței Galina, a ieșit cu topor și cu ciocan, acel conflict din cauza

lui Țîței Galina s-a iscat. Mai era în drum Țîței Vitalii și ginerele lui Dubiț Alexandru.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Țîței Galina, deoarece

sunt fapte constatate din spusele soțului său, Țîței Vitalie. Țîței Galina a recunoscut că nu

a văzut cum Țîței Andrei a intrat în gospodăria sa, nici nu a văzut cum ultimul i-a aplicat

lovituri, cunoscând despre cele relatate de la soțul său Țîței Vitalie.

În afară de aceasta, declarațiile martorului Țîței Vitalie nu demonstrează pătrunderea

și rămânerea inculpatului în spațiul de locuit al părții vătămate. Ultimul a indicat că, totul

ar fi văzut martorul Țopa Maria. Ultima, fiind audiată în ședința instanței de fond, precum

și în instanța de apel a declarat că, nu l-a văzut în genere pe Țîței Andrei în acea zi. Doar

a auzit că Țîței Vitalie striga la cineva să iasă din ogradă, însă nu a auzit nici un nume.

Martorul Țopa Maria, fiind audiată în ședința de judecată a instanței de apel a

susținut declarațiile sale date în instanța de fond, prin care a declarat: La începutul lunii

septembrie 2016, aproximativ la ora 19:00, se afla în ograda sa, când în mahala la Țîței

Galina auzea țipete, gălăgie. A ajuns lângă gospodăria lui Țîței Galina, unde se aflau 3

colaboratori ai poliției, Țîței Galina se afla culcată pe pământ lângă pragul casei,

polițiștii erau alături și priveau. În acest timp unul din polițiști l-a trimis pe ginerele lui

Țîței Galina, Alexandru, să meargă să întimpine ambulanța. După aceasta polițiștii au

ieșit din ogradă și vorbeau cu un vecin. Ea s-a pornit spre casă și prin intrarea la fântână

a intrat în ogradă la Țîței Galina, și a văzut că pe pragul casei stătea soțul lui Țîței

Galina și plângea. Țîței Galina era fără cunoștință, murdară de sânge de la cap, tot

corpul. După ce a văzut în ce stare era Țîței Galina, a plecat acasă, soțul acesteia a ieșit

după ea și aștepta ambulanța. Însăși conflictul, nu l-a văzut. Țîței Vitalii la toți a spus că,

Țîței Galina era bătută de către Țîței Andrei. Când a ajuns în drum, Țîței Andrei nu era

lângă gospodăria lui Țîței Galina. În acea seară pe Țîței Andrei nu l-a văzut.

Suplimentar fiind audiat în cadrul ședinței instanței de apel din 02 mai 2019,

martorul a declarat: A auzit că, Țîței Vitalie a strigat ,,dute acasă,, și nu ,,ieși din ogradă,,.

La cine a strigat Țîței Vitalie nu cunoaște.

Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a reținut că, încadrarea faptei

inculpatului Țîței Andrei în baza art.179 alin.(2) Cod penal nu se pretează rigorilor

indicate în norma legală încriminată. În speță, nu se întrunește latura obiectivă a

5

infracțiuni de violare de domiciliu, deoarece partea acuzării nu a demonstrat existența

acțiunilor de pătrundere și rămânere a inculpatului în domiciliul părții vătămate Țîței

Galina, or, declarațiile date de către Țîței Vitalie, soțul părții vătămate, urmează a fi

apreciate critic, deoarece Țîței Vitalie, fiind o persoană apropiată părții vătămate, este o

persoană cointeresată.

La fel, instanța de apel a indicat că nici calificativul cu aplicarea violenței, nu se

regăsește în acțiunile inculpatului, or, deși partea vătămată și soțul acesteia au declarat

că, inculpatul a lovit partea vătămată, totuși inculpatul a negat cu vehemență

declarațiile respective, invocând că, nu i-a aplicat lovituri părții vătămate.

Cu referire la declarațiile părții vătămate, instanța de apel a remarcat că, acestea sunt

irelevante, deoarece nu conțin nici un fel de informații despre pătrunderea și rămânerea

inculpatului în gospodăria părții vătămate, precum și nu relevă nimic despre existența/

inexistența acțiunii de aplicare a violenței.

5.1 Procuror, care invocând drept temei de casare a deciziei instanței de apel

prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale, procurorul a invocat că:

- instanțele de judecată au admis erori de fapt, or, la adoptarea soluției pe caz,

eronat au stabilit inexistența violării domiciliului lui Țîței Galina cu aplicarea

violenței, au dat prioritate declarațiilor inculpatului care nu și-a recunoscut vina și la

adoptarea soluției n-au luat în considerație mai multe probe, în special declarațiile

părții vătămate audiată in instanța de fond și cea de apel depuse sub jurământ,

declarațiile martorului Țîței Vitalie și Țopa Măria;

- partea vătămată Țîței Galina a declarat că la 04.06.2016 orele 19.00, s-a inițiat

un conflict între ea și Albu Viorel, în drum lângă gospodăria părții vătămate. Ulterior

s-a apropiat și Țîței Vera cu Țîței Andrei, ambii au început să-i aplice lovituri cu

pumnii pe corp, Țîței Andrei striga la ea „Te ucid", i-a aplicat o lovitură în partea

dreaptă în regiunea abdomenului, după care ea a căzut jos fără cunoștință. A fost

lovită cu picioarele și în spate, aceasta cunoaște din spusele soțului ei Țîței Vitalie și

fiicei. După ce și-a pierdut cunoștința, toți au plecat de la fața locului, iar Dubiț

Alexandru si Dubiț Alexandra au dus-o în ogradă. Țîței Andrei a luat o piatră a întrat

în ogradă și a lovit-o în cap. Țîței Vitalie striga la Țîței Andrei sa iasă din ogradă,

acest fapt l-a auzit și Țopa Măria , însă când aceasta a venit la ei, inculpatul deja nu

mai era în ogradă. De la loviturile lui Țîței Andrei a avut comoție cerebrală. A stat

internată în spital 5 zile;

- martorul Țîței Vitalie, a confirmat în instanțele de judecată declarațiile părții

vătămate care îi este soție. A văzut nemijlocit ce s-a întâmplat atât în drum, cât și în

ograda proprie. A văzut acțiunile lui Țîței Andrei de maltratare a soției sale atât în

drum cât și în ogradă. El a strigat de vre-o 3 ori la Țîței Andrei sa părăsească

gospodăria. Acesta s-a aflat în gospodăria lor aproximativ 5 minute;

- martorul Țopa Maria fiind audiată în instanțele de judecată la fel a declarat că

sânt vecini cu inculpatul și partea vătămată. Din gospodăria sa a auzit țipete și

6

gălăgie la partea vătămată. A auzit cum striga Țîței Vitalie „ieși și dute acasă", însă

nu a auzit cui i-a fost adresarea. S-a pornit spre gospodăria lui Țîței Galina, acolo era

politia, iar Țîței Galina era culcată la pământ lângă pragul casei, era fără cunoștință,

murdară de sânge. De la Țîței Vitalie a înțeles că a fost bătută de către Țîței Andrei;

- potrivit raportului de constatare medico-legală nr.427 D din 08.09.2016, la cet.

Țîței Galina s-a constatat edemul țesuturilor moi a frunții pe dreapta, contuzia

țesuturilor moi a regiunii temporale stânga, comoție cerebrală, contuzia regiunii

lombare și a hemitoracelui pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică a

unui corp, obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se

califică ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată (f.d.4

vol.l) Astfel, acest fapt denotă că în privința părții vătămate a fost aplicată violenta

fizica la data de 04.09.2016, or, până la această zi nimeni din martorii audiați nu a

văzut la partea vătămată careva semne vizibile de violență fizică;

- ca probe sunt și procesele-verbale ale acțiunilor de urmărire penală și anume:

plângerile părții vătămate Țîței Galina dinl3.09.2016, 25.11.2016 (f.d.12, 31 vol.l);

procesul verbal de confruntare între partea vătămată și bănuitul Țîței Andrei (f.d.71-

73 vol.l); procesul verbal de confruntare între martorul Țîței Vitalie și bănuitul Țîței

Andrei (f.d.74-77 vol.l);

- reieșind din cele expuse consider că instanța de apel nu a clarificat obiectiv

aprecierea circumstanțelor și mijloacelor probatorii care au stat la baza învinuirii lui

Țîței Andrei, menținând o sentință ilegala de achitare.

Erorile comise de instanța de fond au fost menținute și de instanța de apel care,

în conformitate cu prevederile alin.3 p.14 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție nr.22 din 12.12.2005, era obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor de

apel invocate de apelant. Ne pronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor

invocate echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei iar decizia urmează a fi casată

cu rejudecarea din nou a cauzei în apel.

Reieșind din cele expuse procurorul consideră că instanța de fond și instanța de

apel nu au clarificat obiectiv circumstanțele cauzei examinate adoptând decizie de

achitare ilegală.

5.2 Partea vătămată Țîței Galina, care a solicitat casarea sentinței primei instanțe

și decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță în alt

complet de judecată.

În susținerea recursul declarat partea vătămată a invocat următoarele argumente:

- declarațiile sale depuse la urmărirea penală și în instanța de fond, au fost

confirmate prin declarațiile soțului său Țîței Vitalie, de asemenea a vecinei sale Țopa

Maria, a martorilor Petru Anton și Ruslan Anton;

- instanța de apel și-a axat sentință de achitare pe declarațiile martorilor Tureac

Angela - rudă apropiată a inculpatului, care de fapt n-a fost în acea zi prin apropiere,

a martorilor Busuioc Ana, Țîței Ion și Albu Viorel cu care sânt în relații de conflict

de mai mulți ani, de aceea declarațiile lor nu corespund faptelor reale, le-au făcut

pentru a-i ușura situația inculpatului, a-1 ajuta să scape de pedeapsa penală;

- instanța de apel a dat o apreciere vădit greșita evenimentelor produse în acea zi

7

de 04.09.2016.

5.3 Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către avocatul Gubceac

Dmitrii în numele inculpatului Țîței Andrei, prin care a pledat pentru dispunerea

inadmisibilității recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile urmează a fi admise conform

prevederilor art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să

o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei

hotărâri neîntemeiate, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Drept temei pentru declararea recursului, se constată că recurenții fac trimitere la

temeiurile de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală și anume,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate se reține că, atât procurorul cât și

partea vătămată, critică soluția adoptată de către instanța de apel sub aspectul

aprecierii probelor administrate în prezenta cauză penală, invocând că, soluția

adoptată contravine circumstanțelor cauzei și nu corespunde cerințelor prevăzute de

art.414 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele administrate în

instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar și

poate administra, la cererea părților, orice probe noi pe care le consideră necesare,

fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Învederând norma enunțată mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că

apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control atât în fapt, cât

și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și la

persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra

hotărârii primei instanțe.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat

sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

8

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată

și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect

aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au

fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauzei în ordine de apel.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit concluzionează că instanța de apel,

menținând hotărârea primei instanțe privind achitarea inculpatului Țîței Andrei, învinuit

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(2) Cod penal - pe motivul că fapta nu

a fost săvârșită de inculpat - nu a supus unei analize obiective cumulul de probe, adus în

susținerea învinuirii, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, dând

apreciere declarațiilor inculpatului și acordând credibilitate stării de fapt relatate de

acesta, concluzionând că acuzarea nu a prezentat probe suficiente întru confirmarea

faptului infracțiunii de pătrundere sau rămânere ilegală în domiciliul sau în reședința unei

persoane, fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, săvârșite cu

aplicarea violenței.

Colegiul penal lărgit menționează că, atât instanța de fond cât și instanța de apel au

desconsiderat circumstanțele de fapt ale cauzei, care au relevanță pentru justa soluționare

a acestei cauze și pripit au reținut că din probele prezentate de acuzare nu rezultă

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(2) Cod penal.

Instanța de apel, făcând trimitere la declarațiile martorilor Albu Viorel, Busuioc

Ana, Țîței Galina, Tureac Angela, Țîței Ion, Anton Ruslan, Anton Petru și Dolgopol

Adrian a reținut doar secvențe din declarațiile acestora, limitându-se repetat la mențiuni

neclare, confuze și sumare, care în opinia sa, ar proba decizia adoptată.

Instanța de recurs mai reține și faptul că, instanța de apel nu a dat apreciere

declarațiilor parții vătămată Țîței Galina, care a indicat că la 04.06.2016 orele 19.00, s-a

inițiat un conflict între ea și Albu Viorel, în drum lângă gospodăria părții vătămate.

Ulterior s-a apropiat și Țîței Vera cu Țîței Andrei, ambii au început să-i aplice lovituri cu

pumnii peste corp, Țîței Andrei striga la ea „Te ucid" și i-a aplicat o lovitură în partea

dreaptă în regiunea abdomenului, după care ea a căzut jos fără cunoștință. A fost lovită cu

picioarele și în spate, aceasta cunoaște din spusele soțului ei Țîței Vitalie și fiicei. După ce

și-a pierdut cunoștința, toți au plecat de la fața locului, iar Dubiț Alexandru si Dubiț

Alexandra au dus-o în ogradă. Țîței Andrei a luat o piatră a întrat în ogradă și a lovit-o în

cap. Țîței Vitalie striga la Țîței Andrei sa iasă din ogradă, acest fapt l-a auzit și Țopa

Măria. Până a venit Țopa Maria, Țîței Andrei deja nu mai era în ogradă. De la loviturile

lui Țîței Andrei a avut comoție cerebrală. A stat internată în spital 5 zile.

Declarațiile părții vătămate coroborează cu declarațiile martorul Țîței Vitalie,

care confirmat în instanțele de judecată declarațiile părții vătămate indicând că, Țîței

Galina îi este soție și că a văzut nemijlocit ce s-a întâmplat atât în drum, cât și în

ograda proprie, a văzut acțiunile lui Țîței Andrei de maltratare a soției sale atât în

drum cât și în ogradă. El a strigat de vre-o 3 ori la Țîței Andrei sa părăsească

9

gospodăria. Acesta s-a aflat în gospodăria lor aproximativ 5 minute.

La fel și martorul Țopa Maria fiind audiată în instanțele de judecată, a declarat

că sânt vecini cu inculpatul și partea vătămată. Din gospodăria sa a auzit țipete și

gălăgie la partea vătămată. A auzit cum striga Țîței Vitalie „ieși și dute acasă", însă

nu a auzit cui i-a fost adresarea. S-a pornit spre gospodăria lui Țîței Galina, acolo

era poliția, iar Țîței Galina era culcată la pământ lângă pragul casei, era fără

cunoștință, murdară de sânge. De la Țîței Vitalie a înțeles că a fost bătută de către

Țîței Andrei.

Mai mult, Colegiul penal lărgit reține că, potrivit raportului de constatare

medico-legală nr.427 D din 08.09.2016, la cet. Țîței Galina s-a constatat edemul

țesuturilor moi a frunții pe dreapta, contuzia țesuturilor moi a regiunii temporale

stânga, comoție cerebrală, contuzia regiunii lombare și a hemitoracelui pe dreapta,

care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp, obiect contondent dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca vătămare corporală

ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată (f.d.4 vol.l).Prin urmare, se constată

faptul că în privința părții vătămate a fost aplicată violența fizică la data de

04.09.2016, fapt ce contravine declarațiilor martorilor ce au fost reținute de către

instanțele judecătorești inferioare ca fiind pertinente și concludente și care dovedesc

nevinovăția inculpatului, fără a ține cont de divergențele din declarațiile acestora.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că, instanțele judecătorești inferioare

au reținut ca fiind pertinente și utile declarațiile martorilor apărării, însă au ignorat

divergențele din declarațiile acestora, or, martorul Albu Viorel a declarat (..)Țîței

Galina cădea pe jos și s-a lovit, martorul Busuioc Ana a declarat că (..) careva pete

asemănătoare cu sânge la Țîței Galina nu a văzut, martorul Tureac Angela a declarat

că (..) Țîței Galina a căzut jos și s-a lovit…a observat că a început să-i curgă sânge,

martorul Țîței Ion a declarat că (..) nimeni din persoanele prezente nu a lovit-o, nu a

văzut dacă Țîței Galina avea careva urme de sânge, Anton Petru a relatat că (..) a

intrat în ograda ultimei și a observat că această stătea culcată la pământ iar în

regiunea capului era de sânge, iar martorul Dolgopol Adrian a indicat că (…) cu

permisiunea lui Țîței Vitalie, martorul a intrat în ogradă unde Țîței Galina se afla

jos și era murdară de sânge în regiunea capului.

Raportând prevederile art.100 alin.(4) și art.101 alin.(1)-(4) Cod de procedură

penală, la verificarea și aprecierea probelor efectuată de către instanța de apel, expusă

în decizia adoptată de aceasta, Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel a

apreciat critic declarațiile părții vătămate Țîței Galina, indicând că sunt fapte

constatate din spusele soțului său Țîței Vitalie, precum și declarațiile martorului Țîței

Vitalie, pe motiv că acesta este soțul părții vătămate și este o persoană apropiată

părții vătămate, o persoană cointeresată, la fel fiind ignorate și declarațiile martorului

Țopa Maria, dând credibilitate declarațiilor inculpatului care a declarat că nu i-a

aplicat lovituri părții vătămate și declarațiilor martorilor apărării care sunt

contradictorii în raport cu cele invocate de către partea acuzării.

Totodată, instanța de apel a lăsat fără răspuns argumentele părții vătămate,

precum că instanța de fond și-a axat sentință de achitare pe declarațiile martorilor

10

Tureac Angela - rudă apropiată a inculpatului, care de fapt n-a fost în acea zi prin

apropiere, a martorilor Busuioc Ana, Țîței Ion și Albu Viorel cu care se află în relații

de conflict de mai mulți ani, însă declarațiile lor nu corespund faptelor reale și le-au

făcut pentru a-i ușura situația inculpatului, a-l ajuta pe Țîței Andrei să scape de

pedeapsa penală.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă că, instanța de apel atunci

când constată că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii imputată prin

rechizitoriu, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor

acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că,

instanța de apel nu a supus unei analize obiective cumulul de probe, aduse în

susținerea învinuirii, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, dând

apreciere declarațiilor inculpatului și acordând credibilitate stării de fapt relatate de

acesta și declarațiilor contradictorii ale martorilor apărării, iar așa cum examinarea

probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale,

lăsarea fără apreciere a probelor administrate pe cauză sau aprecierea abstractă a

acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză

sporită de incertitudine asupra calității înfăptuirii actului de justiție.

Având în vedere circumstanțele evidențiate, instanța de recurs statuează că,

garanțiile consacrate în art.6§1 din Convenție includ obligația instanțelor

judecătorești naționale de a motiva cu suficientă claritate deciziile sale (H. c. Belgiei,

auzite de către instanță în proces.

Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide că, soluția

adoptată de către instanța de apel în privința inculpatului Țîței Andrei este contrară

prevederilor legale, deoarece instanța de apel, judecând apelul procurorului nu s-a

expus asupra tuturor motivelor indicate în acesta, ci doar s-a limitat în motivarea

soluției de menținere a sentinței, considerând că concluziile acesteia sunt întemeiate,

însă a omis faptul că sentința conține divergențe și erori judiciare, prevăzute în

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, eroare care nu poate fi corectată de

către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece această instanță nu este

abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a judecat

apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art.436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legale asupra motivelor indicate în apelurile declarate, să cerceteze, să verifice și să

aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de

practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată.

11

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Pasat Liliana și de către partea vătămată Țîței Galina, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 septembrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe Țîței Andrei xxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel

Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 17 iulie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-11-11
0,97
1ra-939/2022 — art. 179 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-939/2022 1-17055216-01-1ra-30062022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 24 octombrie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Cat
CSJ 2020-05-22
0,94
1ra-428/20 — art. art. 179 alin. 2, 155, 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-428/20 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 25 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte: Timofti Vladimir, Judecători: Toma Nadejda, Boico Victor, examinând admisib
CSJ 2020-05-07
0,93
1ra-291/2020 — art. 287 alin.3 CP
Dosarul nr. 1ra-291/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 24 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Vladimir Timofti Judecători - Anatolie Țurcan,
CSJ 2021-03-26
0,93
1ra-13/21 — art. 196 alin. 4, 361 alin. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-13/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boi
CSJ 2021-02-25
0,93
1ra-301/2021 — art. 352 alin. 3 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-301/2021 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 26 ianuarie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Ţurca
Sursă