1re-116/2020 — art. 313 CPP

1re-116/2020 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1re-116/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

petiționarul Moga Petru și reprezentantul acestuia, Moga Vladimir, prin care se

solicită casarea încheierii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 04 decembrie 2019

și a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 ianuarie 2020,

C O N S T A T Ă:

plângere împotriva ordonanței din 04.10.2019 a procurorului în Procuratura

Anticorupție, Ciuleacu Anatolie și a ordonanței din 23.10.2019 a procurorului

ierarhic-superior Lilian Rudei.

În motivarea plângerii petentul Moga Petru și reprezentantul Moga Vladimir au

indicat că, prin ordonanța din 04 octombrie 2019, emisă de procurorul în Procuratura

Anticorupție, oficiul Sud, Ciuleacu Anatolie, s-a respins plângerea adresată

Procuraturii Anticorupție la 19 septembrie 2019 de către Moga Vladimir, reprezentant

al petiționarului Moga Petru, care a solicitat pornirea urmăririi penale împotriva lui

Ivanov Vadim, primar al comunei Găvănoasa, raionul Cahul, prin scrisoarea

expediată la 24 mai 2019 în adresa Procuraturii raionului Cahul (f.d. 9, 10), dar prin

Ordonanța lui Rudei Lilian, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii

Anticorupție, Oficiul Sud, emisă la 23 octombrie 2019 s-a respins plângerea

petiționarului Moga Petru, ca fiind neîntemeiată. (f.d. 7, 8).

25-29), s-a respins plângerea depusă de petentul Moga Petru împotriva ordonanței din

04.10.2019 a procurorului în Procuratura Anticorupție, oficiul Sud, Anatolie Ciuleacu

și a ordonanței din 23 octombrie 2019 a procurorului ierarhic-superior Lilian Rudei.

decembrie 2019 conform ștampilei de pe plic (f.d. 39)), nefiind de acord cu încheierea

în cauză, recurentul Moga Petru și reprezentantul Moga Vladimir au depus cerere de

recurs (f.d. 32-38), prin care au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea integrală

a încheierii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 04 decembrie 2019, rejudecarea

cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să se declare nulă ordonanța din

04.10.2019 emisă de procurorul în Procuratura Anticorupție, oficiul Sud, Ciuleacu

Anatolie și ordonanța din 23.10.2019 a procurorului ierarhic-superior Rudei Lilian și

să oblige procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud Rudei Lilian, să

1

lichideze încălcările depistate și constatate ale drepturilor și libertăților omului,

drepturilor constituționale și alte încălcări ale drepturilor procesuale și intereselor

legitime ale subsemnatului petiționar, Moga Petru.

3.1. În motivarea cererii de recurs, recurenții au invocat că, încheierea primei

instanțe este neîntemeiată și ilegală, ce este pasibilă de anulare pentru următoarele

motive de fapt și de drept.

Au indicat că, plângerea petiționarilor înaintată instanței de judecată împotriva

ordonanțelor sus-menționate ale procurorilor a fost examinată superficial, formal, cu

lipsă de obiectivitate și cu comiterea unor vicii fundamentale ale dreptului material și

procesual penal ale legislației în vigoare a RM, ceea ce denotă că, din partea

judecătorului de instrucție s-a manifestat nihilism juridic și interes evident din partea

organului de urmărire penală (OUP), și al procurorilor întru tăinuirea împrejurărilor

importante, ce l-ar culpabiliza pe primarul comunei Găvănoasa, Ivanov Vadim, pentru

acțiunile și inacțiunile sale referitor la exercitarea atribuțiilor sale de agent constatator

și de primar al comunei.

Au notat că, la examinarea plângerii petiționarului Moga Petru de către

judecătorul de instrucție s-a mimat înfăptuirea unei justiții echitabile, s-a manifestat

indiferență față de subsemnat și s-au ignorat suferințele morale pe care le-a suportat

petentul și soția sa și, pe care le vor suporta în continuare în tot restul vieții din cauza

atitudinii răuvoitoare a primarului cu pricina, care în mod voit nu a întreprins măsuri

adecvate împotriva presupuselor acțiuni contravenționale comise de vecinul Copețchi

Mihail, ceea ce constituie o fraudă evidentă împotriva familiei petiționarului,

proprietății sale și intereselor publice ale comunității locale.

Au mai notat că, la fața locului presupusele acțiuni/inacțiuni infracționale ale lui

Ivanov Vadim s-au manifestat prin protecționism evident față de cet. Copețchi Mihail

și eschivarea sa de la exercitarea atribuțiilor legale în calitate de agent constatator, ce

urma să examineze și să soluționeze în termenul prevăzut de lege plângerea

contravențională a petiționarului Moga Petru. În acest sens, la 31 octombrie 2018 a

depus o plângere contravențională la Primăria comunei Găvănoasa conform

prevederilor art. 440 alin. (2) din Codul contravențional, act față de care nu s-a luat

nici o atitudine corespunzătoare conform legislației.

Recurenții au indicat că, în conformitate cu prevederile articolelor 10, 11, 30, 154,

179, 181, 385, 387, 393 lit. c), 398 alin. (l), 399, 405 alin. (6) și (8), 423/10, 439/6,

440 alin. (2), 442, 443, 447/1 din Codul contravențional, agentul constatator în

persoana primarului cu pricina urma să procedeze la examinarea și soluționarea

echitabilă a plîngerii contravenționale depuse de petiționar în persoana lui Moga

Petru, întru constatarea presupuselor acțiuni contravenționale. Însă, acesta contrar

prevederilor legale sus-menționate intenționat nu a acționat adecvat și nu a aplicat

legislația contravențională, astfel fiind pasibil de răspundere penală pentru

prejudiciile morale, fizice și materiale cauzate victimelor.

La fel, au presupus că, prin acțiunile sau inacțiunile sale ilicite persoana cu funcție

de răspundere în persoana lui Ivanov Vadim, primar al comunei Găvănoasa, raionul

2

Cahul în calitatea sa de agent constatator a comis o faptă infracțională împotriva

comunității locale, subsemnatului Moga Petru și familiei sale, ce s-a manifestat prin

protejarea lui Copețchi Mihail și discriminarea membrilor comunității locale și,

implicit, a petiționarului. Au considerat că, este necesară verificarea celor menționate

mai sus și intentarea procesului penal cu pornirea ulterioară a urmăririi penale

împotriva primarului.

Au considerat că, presupusele acțiuni/inacțiuni ilegale ale agentului constatator și

primarului Ivanov Vadim constituie niște fapte social-periculoase, ce cad sub

incidența prevederilor art. 327 sau 329 Cod penal. Acestea au fost comise împotriva

petentului, familiei sale și comunității locale de către factorul de decizie al Primăriei

comunei Găvănoasa și au fost săvârșite premeditat dintr-un motiv principal și anume

protecția potențialului contravenient Copețchi Mihail și din alte motive secundare

neelucidate de către OUP și procurorii vizați.

Instanța de judecată urma să constate toate încălcările normelor legale și să

dispună înlăturarea acestora.

În cererea lor s-a mai notat că, concluziile judecătorului de instrucție expuse

asupra plângerii petiționarului în încheierea contestată nu sunt motivate temeinic, sunt

lipsite de logică, poartă un caracter evaziv, au un scop de protejare a unui individ

răuvoitor și complicilor săi, care s-au manifestat prin acțiuni social-periculoase

împotriva familiei subsemnatului petent, proprietății sale și comunității locale, dar

care în esență au fost apreciate neadecvat și părtinitor. Au considerat că, concluziile

respective ale judecătorului de instrucție sunt în contradicție evidentă cu

circumstanțele speței.

Au mai indicat că, judecătorul în mod nejustificat și contrar prevederilor art. 79 și

80 din Codul de procedură penală a dispus înlăturarea din ședința de judecată a lui

Moga Vladimir, reprezentant al petentului Moga Petru, care anterior până la

examinarea plângerii de către judecătorul de instrucție a acționat în numele petentului

în relațiile cu OUP și cu procurorii Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud. Procedând

astfel, judecătorul de instrucție urma să emită în scris o încheiere motivată privind

înlăturarea din ședința de judecată al lui Moga Vladimir, în calitate de reprezentant al

petentului și s-o înmâneze acestuia pentru luare de atitudine, ceea ce nu s-a întâmplat

în realitate.

Recurenții au menționat că, instanța de judecată s-a contrazis pe sine însuși când

l-a înlăturat din proces pe reprezentantul petentului în persoana subsemnatului Moga

Vladimir, dar ulterior instanța îl califică în calitate de petent, ceea ce se reflectă în

încheierea contestată și, de asemenea, aceasta a acceptat spre examinare plângerea

formulată conform prevederilor art. 313 Cod de procedură penală, pe care a semnat-

o și reprezentantul Moga Vladimir.

Au considerat că, judecătorul de instrucție a dispus înlăturarea din proces a

reprezentantului petentului doar din motiv că, petentul este o persoană de vârstă

înaintată și, fiind singur în proces, fără reprezentant, îi va fi mai ușor să-l manipuleze

3

în cadrul procesului penal pentru a se emite încheierea, prin care să i se refuze

satisfacerea plângerii pe care a înaintat-o spre soluționare instanței de judecată.

S-a specificat că, în încheierea contestată instanța de judecată consideră în mod

eronat și speculativ că: în caz de inacțiune a agentului constatator, partea interesată

urma să depună o contestație la acțiunile/inacțiunile acestuia în instanța de judecată

în conformitate cu prevederile art. 448 C.C., iar inacțiunea agentului constatator în

speța dată nu constituie un motiv de pornire a procesului penal.

În contextul constatării expuse mai sus, unde instanța de judecată greșit și evaziv

a concluzionat că: „inacțiunea agentului constatator în speța dată nu constituie un

motiv de pornire a procesului penal”, nu poate fi acceptată și nu este una rezonabilă,

deoarece legislația de procedură contravențională nu prevede contestarea acțiunilor

sau inacțiunilor infracționale ale agentului constatator precum se invocă în încheiere

recurată.

Au notat recurenții că, în încheierea contestată instanța menționează în mod

eronat, irelevant și neconcludent și anume că, „...în ședința de judecată petentul a

solicitat nu anularea ordonanțelor Procuraturii Anticorupție, dar obligarea

Procuraturii să restabilească hotarul schimbat între el si vecinul Clopețchi M. și

eliberarea din serviciu a primarului Ivanov V.” În acest sens s-a afirmat că, petentul

nu are un asemenea vecin cu numele de „Clopețchi M. ”. Specificarea dată a instanței

de judecată nicidecum nu constituie un refuz din partea petiționarului referitor la

anularea ordonanțelor contestate ale procurorilor sus-menționați. Au menționat că,

anularea ordonanțelor contestate și alte cerințe ale petentului și reprezentantului său

foarte clar le-au formulat, expus și solicitat în scris în plângerea lor pe care a

examinat-o judecătorul de instrucție propriu-zis, dar pe care a soluționat-o neadecvat

și contrar prevederilor legislației în vigoare a Republicii Moldova.

Au notat că, contrar prevederilor art. 252 Cod de procedură penală, de către OUP

nu s-au colectat probele necesare cu privire la existența infracțiunii comise de către

persoana cu funcție de răspundere în persoana primarului comunei Găvănosa, Ivanov

Vadim, care a acționat sub influența tatălui său Ivanov Petru, pentru al proteja pe

cetățeanul Copețchi Mihail.

ianuarie 2020 a fost respins, ca depus peste termen, recursul ordinar declarat de către

Moga Petru și Moga Vladimir. A fost menținută încheierea Judecătoriei Cahul, sediul

Central din 04 decembrie 2019 în cauza la plângerea petiționarului Moga Petru

împotriva ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție, Oficiul Sud, Anatolie

Ciuleacu din 04 octombrie 2019 și a ordonanței procurorului ierarhic superior din 23

octombrie 2019, prin care a fost respinsă plângerea petentului Moga Petru.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că încheierea Judecătoriei

Cahul sediul Central a fost pronunțată la data de 04 decembrie 2019 (f.d. 25-29), în

prezența procurorului și petiționarului Moga Petru, iar recursul înaintat de către Moga

Petru și Moga Vladimir împotriva încheierii nominalizate a fost depus la data de 27

4

decembrie 2019, expediat prin intermediul Oficiului poștal la data de 26 decembrie

Din procesul-verbal al ședinței de judecată din 04 decembrie 2019, s-a constatat

că, petiționarul Moga Petru a participat la examinarea plângerii în ședința de judecată

a instanței de fond (f.d. 22-24) inclusiv fiind prezent și la pronunțarea încheierii

contestate.

Instanța de recurs a menționat că, reieșind din conținutul art. 313 alin.(6) Cod de

procedură penală, ultima zi de depunere a recursului este de 20 decembrie 2019, însă

recursul a fost depus la data de 26 decembrie 2019, conform ștampilei oficiului poștal

de pe plic (f.d. 39) parvenită la Judecătoria Cahul, sediul Central la 03 ianuarie 2020,

conform ștampilei de intrare (f.d. 32).

Potrivit art. 439 alin.(2) Cod de procedură penală „data de la care curge termenul

recursului, repunerea în termen, declararea peste termen a recursului și retragerea

recursului se reglementează de prevederile art.402-407, care se aplică în mod

corespunzător”.

Aferent criticilor formulate de către reprezentantul peționarului, instanța de recurs

a constatat că, reieșind din prevederile art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală,

,„Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind

făcut în termen dacă instanța de apel constată că întîrzierea a fost determinată de

motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea

executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale ”.

Analizând recursul înaintat de recurent, ultimul nici nu a solicitat repunerea în

termen cu înserarea argumentelor corespunzătoare în justificarea omiterii termenului

de atac, considerând-se că nu au omis termenele de atac, deoarece poștal a recepționat

încheierea motivată a judecătorului de instrucție din 04 decembrie 2019 la data de 09

decembrie 2019.

Or, potrivit art.313 alin. (6) Cod de procedură penală, direct indică momentul

curgerii termenului de atac, care este de la pronunțare, nu și de la recepționarea

încheierii motivate cum o sugerează recurentul Moga Vladimir.

Pe durata întregului proces părțile sunt obligate să se intereseze de soarta

dosarului care se examinează.

În conformitate cu art.230 alin.(2) Cod de procedură penală „în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen”.

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin

lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă recursul a fost declarat după expirarea

termenului, el urmează a fi respins ca declarat peste termen, cu excepția când

întârzierea a fost determinată de motive întemeiate.

Prin urmare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, reieșind din respectarea

principiului de securitatea raporturilor juridice, recurentul trebuia să întreprindă toate

5

măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță (Van Harn versus

Germany, nr.7557/03 din 1109.2007, Brumărescu v.România), și de a contesta în

termenul legal hotărârea primei instanțe, fapt însă ignorat de recurent, ce a generat

omiterea termenului prescris la depunerea recursului.

Mai mult ca atât, la materialele dosarului nu sunt prezentate probe, care ar

demonstra imposibilitatea recurentului de a declara recursul în termen.

Astfel, recurentul nu a solicitat repunerea în termen și instanța de recurs nu a

stabilit careva motive întemeiate pentru repunerea în termen a recursului, întrucât

examinarea recursului peste termen neîntemeiat se încalcă drepturile persoanei

interesate și nu poate fi arbitrar față de această parte, fiind astfel încălcat și principiul

securității raporturilor juridice care cere că, atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție (cauza

CEDO: Melnic v. Moldova (nr.6923/03) din 14 noiembrie 2006).

Prin urmare, din considerentul că, recurenții Moga Petru și Moga Vladimir au

declarat recurs în afara termenului legal de 15 zile stabilit de art. 313 Cod de

procedură penală, iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen și nu a demonstrat

temeinicia omiterii termenului ulterior cu repunerea în termen, instanța de recurs a

concluzionat de a respinge recursul, ca fiind depus peste termen, cu menținerea

încheierii contestate.

către petiționarul Moga Petru și reprezentantul acestuia, Moga Vladimir, solicitând

casarea acestora, ca fiind ilegale și neîntemeiate.

În motivarea cererii petiționarii invocă motive similare ca și în cererea de recurs

depusă anterior (f.d. 32-38), descrisă la pct. 3.1. al prezentei decizii, suplimentar

solicitînd:

- repunerea în termenul de prescripție al recursului depus de recurentul Moga

Petru la Curtea de Apel Cahul, ca fiind omis din motivele întemeiate, dacă instanța va

concluziona că termenul respectiv într-adevăr a fost omis;

- să se rejudece plîngerea recurentului Moga Petru cu adoptarea unei hotărîri prin

care să se declare nule ordonanțele procurorilor și să se oblige procurorul-șef al

Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud Rudei Lilian, să lichideze încălcările constatate

ale drepturilor și libertăților omului, drepturilor constituționale și alte încălcări ale

drepturilor procesuale și intereselor legitime ale subsemnatului recurent, Moga Petru.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art.401

alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau

reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare

împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Însă, art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile irevocabile

pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la

6

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor

Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres că, pot fi

atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești, prin care a fost judecată

cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau

de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate

de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală - adică

calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că

decizia instanței de recurs din 30 ianuarie 2020, prin care a fost respins ca depus peste

termen recursul declarat de Moga Petru și Moga Vladimir, adoptată în ordinea

reglementată de art.313 Cod de procedură penală, este irevocabilă și nu cade sub

incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute de art.452 alin.(1), ce pot fi

contestate cu recurs în anulare.

Deci, după cum s-a menționat mai sus, cu recurs în anulare pot fi atacate acele

hotărâri judecătorești irevocabile care au trecut căile ordinare de atac - calea apelului

sau/și recursului ordinar. În cazul în care, potrivit legii, o hotărâre judecătorească nu

parcurge aceste căi consecutive de atac, inclusiv cea adoptată în temeiul prevederilor

art.313 Cod de procedură penală, această hotărâre, deși a devenit irevocabilă, nu mai

este pasibilă de drept de a fi contestată prin intermediul recursului în anulare.

Conform art.456 alin.(1), 432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța

decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut, situație ce persistă în cauza dată.

În aceste împrejurări, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului

în anulare declarat de petiționarul Moga Petru și reprezentantul acestuia, Moga

Vladimir, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Moga Petru și

reprezentantul acestuia, Moga Vladimir, împotriva deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 30 ianuarie 2020, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de

formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

7