1ra-392/2020 — art. 186 alin. 5 CP

Dosarul nr. 1ra-392/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către partea

vătămată Munteanu Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 11 decembrie 2018, în cauza penală în privința inculpatei

Zadic Ana x, născută la x, originară din or. x.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 01.02.2016– 26.06.2018:

instanța de apel: 14.08.2018 – 11.12.2018;

instanța de recurs ordinar: 01.11.2019-13.05.2020;

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11 ) Cod de procedură

penală, legal executată.

A CONSTATAT:

Zadic Ana a fost achitată de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal, pe motiv că, nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Potrivit rechizitoriului, de către organul de urmărire penală Zadic Ana

este învinuită de faptul că la data de 22.09.2013,aproximativ între orele 09:00

și 10:00 min, aflându-se la domiciliul lui Munteanu Vasile din satul

Logănești, r-nul Hîncești, prin acces liber, având scopul de a sustrage

bunurile altei persoane, pe ascuns a sustras un calculator de

model notebook de marca ”Samsung-mini” în sumă de 300 Euro și suma de

bani în mărime totală de 9500 Euro care, potrivit cursului oficial a BNM la

22.09.2013 - 1 Euro echivala cu 17.4724 lei, cauzând astfel părții vătămate

Munteanu Vasile o daună materială considerabilă în proporții deosebit de

mari în mărime totală de 171 229. 52 lei.

1

Acțiunile Anei Zadic au fost încadrate juridic în baza art. 186 alin.(5)

Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu

cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

vătămată Vasile Munteanu prin care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Zadic Ana să fie recunoscută vinovată de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal și în baza acestei Legi să-

i fie aplicată pedeapsă sub formă de închisoare.

3.1 În motivarea cererii de apel, partea vătămată a indicat că:

- deși partea acuzării a prezentat probe pertinente, concludente și utile

prima instanță nu le-a apreciat corespunzător;

- prima instanță și-a motivat soluția adoptată prin reproducerea

integrală a mai multor prevederi legale, fără a raporta aceste prevederi

circumstanțelor cazului, fără a fi apreciate pretinsele „argumente” concrete,

pe care s-a bazat la adoptarea sentinței de achitare, limitându-se la retușarea

stilistică a „argumentelor”, invocate în cadrul examinării de către partea

apărării, cu includerea completă a acestora în partea motivantă a sentinței

pronunțate;

- prima instanță, constatând lipsa elementelor componenței de

infracțiune, prevăzută de art.186 alin.(5) Cod penal, în acțiunile inculpatei,

contrar art.101 alin.(4), art.394 alin.(3) Cod de procedură penală, precum și

necătând la faptul că nemijlocit textul sentinței este expus pe 14 file, nu a

indicat nici un motiv sau temei plauzibil pentru care a dispus o asemenea

soluție;

- prima instanță a apreciat drept veridice declarațiile inculpatei, aflată

în căutare timp de un an de zile, făcute pentru prima oară în ședința de

judecată, fără a aprecia aceste declarații, care spre deosebire de cele ale părții

vătămate, abundă în contradicții esențiale.

decembrie 2018, a fost respins ca nefondat, apelul părții vătămate Munteanu

Vasile, și menținută sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din

26 iunie 2018, fără modificări.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel referitor la apelul părții

vătămate Munteanu Vasile, a constatat că, la pronunțarea sentinței, prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras

concluzia că Zadic Ana urmează a fi achitată de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal, pe motiv că,

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

2

Nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în

ședința primei instanțe și apel, nu confirmă vina inculpatei de comiterea

infracțiunii imputate lor.

Instanța de apel a mai reținut că procurorul, în cadrul judecării cauzei

penale a renunțat la învinuirea adusă inculpatei. Probe în susținerea și

confirmarea faptei a vinovăției inculpatei Zadic Ana, acuzatorul de stat a

prezentat declarațiile părții vătămate Munteanu Vasile, a martorilor

Munteanu Leontie, Munteanu Maria și Alexei Victor, (f.d. 53-56, vol. II).

Fiind audiată în ședința instanței de apel, inculpata a susținut declarațiile

oferite anterior.

Instanța de apel, analizând declarațiile inculpatei prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, lea apreciat ca fiind veridice,

utile, consecvente, care coroborează între ele și indică indubitabil că

inculpata nu a comis infracțiunea incriminată ei.

Instanța de apel analizând și apreciind declarațiile părții vătămate prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, lea apreciat ca ne

fiind utile și veridice, fiind combătute prin declarațiile inculpatei,

și probele analizate.

Instanța de apel a reținut că învinuirea Zadic Ana a fost bazată pe

declarațiile martorilor Munteanu Leonte, Munteanu Maria și Alexei Victor

care nu susțin poziția părții vătămate precum că, Ana Zadic ar fi sustras de

la domiciliul lui Munteanu Vasile din satul Logănești, r-nul Hîncești un

calculator de model notebook de marca ”Samsung-mini” în sumă de 3000

Euro și bani în sumă de 9 500 Euro, deși martorii Munteanu Ana și

Munteanu Leonte indică că, după plecarea Anei au depistat că, banii pe care

îi aveau în casă au dispărut, și. numai Ana putea să-i sustragă, aceste

explicații nu au putut fi puse la baza unei sentințe de condamnare, aceștia

fiind părinții părții vătămate și vin în susținerea acestuia, iar banii în sumă

de 9500 Euro nu i-au văzut, ceea ce cunosc este din spusele feciorului.

Declarațiile părții vătămate Munteanu Vasile și ale martorilor

Munteanu Ana și Munteanu Leonte sunt bazate pe presupuneri, care nu au

fost verificate în coroborare cu alte probe administrate pe caz.

A mai notat instanța de apel că, ne vinovăția inculpatei este confirmată

și prin declarațiile martorului Alexei Victor care a confirmat că Zadic Ana s-

a folosit de acest laptop care i-a fost dăruit de partea vătămată, și, în timp cât

îl deținea în folosință îl repara, ceea ce se dovedește prin contractual privind

reparația produselor tehnice complexe de uz casnic nr. 678 din 07.10.2011.

A mai reținut instanța de apel a că, la data de 11 mai 2018, acuzatorul

de stat a prezentat instanței ordonanța motivată privind renunțarea la

învinuire, prin care în temeiul art. 320 alin.(5) Cod de procedură penală, a

3

renunțat integral la învinuirea adusă lui Zadic Ana de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal, pe motiv că, nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

cu recurs ordinar de către partea vătămată Munteanu Vasile, prin care a

invocat incidența pct. 5), 6) din dispozițiile art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat repunerea în termen, casarea sentinței și deciziei, și

rejudecarea cauzei în instanța de apel în alt complet.

5.1. În motivarea cererii de recurs partea vătămată Munteanu Vasile

a invocat că:

- la dosar, sunt anexate citații expediate părții vătămate Munteanu

Vasile pentru ședințele de judecată care urmau a fi petrecute, dar nu sunt

date privind recepționarea acesteia. Nu sunt alte dovezi privind citarea

părții vătămate la domiciliul stabilit conform adresei indicate organului de

urmărire penală în ședința instanței de apel pentru ziua în care s-a judecat

apelul;

- nu a avut avocat ales pentru a participa în ședințele de judecată la

examinarea cererii de apel, avocatul Macari Alexandru a avut împuterniciri

doar pentru prima instanță însă nu și pentru cea de apel;

- cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a părții vătămate care

a depus;

- în conținutul deciziei nu sânt specificate motivele invocate de

apelant, nu sunt analizate și apreciate în modul prevăzut de art. 101 Cod de

procedură penală;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra probelor la

judecarea apelurilor, în special a apelului părții vătămate, nu a apreciat

separat fiecare probă adusă de partea vătămată în susținerea apelului și nu

s-a pronunțat în mod convingător a fost menținută sentința instanței de

fond, de ce au fost respinse toate probele adunate pe parcursul urmăririi

penale, pe baza cărora procurorul a pus pe Zadic Ana sub învinuire pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.5) Cod Penal.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală,

termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

4

Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ziua în care acesta se împlinește.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod

de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii,

fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se

pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea

motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată.

Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază,

în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului,

dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la

data 11 decembrie 2018, în prezența procurorului, inculpatei și avocatului

acestuia, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în

instanța de apel și dispozitivul deciziei adoptate (f.d. 22, vol. III.

Tot din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel

(f.d.24, vol. III) se constată că, la data stabilită, în prezența procurorului, a

fost amânată pronunțarea deciziei motivate pentru 21 decembrie 2018.

Tot din materialele dosarului se constată că copia deciziei motivate, a

fost expediată părții vătămate, fapt confirmat prin recipisă (f.d.45, vol. III).

Colegiul menționează că, partea vătămată Munteanu Vasile a declarat

recurs ordinar împotriva hotărârilor judecătorești adoptate la caz, la data de

25 octombrie 2019, fapt confirmat prin data înregistrării la Curtea Supremă de

Justiție, adică peste termenul prevăzut de lege, termenul scadent fiind data

de 21 ianuarie 2019, inclusiv.

Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul penal specifică faptul că

pentru partea vătămată Munteanu Vasile termenul de atac prevăzut de art.

422 Cod de procedură penală, se calculează începând cu data de 22 decembrie

2018, adică a doua zi după pronunțarea deciziei motivate, ținând cont de

dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și expiră la sfârșitul

zilei de 21 ianuarie 2019.

Prin urmare, recursul părții vătămate Munteanu Vasile declarat la 25

octombrie 2019, nu se încadrează în termenul limită prevăzut de art. 422 Cod

de procedură penală.

Totodată, instanța de recurs ordinar referitor la alegația recurentului

privind repunerea în termen întrucât sa aflat peste hotarele țării, notează că

nu se poate cataloga ca fiind întemeiat temeiul pentru repunere în termen

or, partea vătămată odată ce a depus cerere de apel, în mod rezonabil avea

și obligația și responsabilitatea de a urmări mersul judecării cauzei, și

5

recepționării înștiințărilor de a se prezenta la examinare cauzei în instanța

de apel, or calea de atac - apelul, a fost realizată de însuși partea vătămată.

La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală,

nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură

legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei

motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în

cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un

anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege.

Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este

absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată

că acesta este declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul ordinar al părții vătămate Munteanu Vasile

este declarat peste termen, urmează a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către partea

vătămată Munteanu Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 11 decembrie 2018, în cauza penală în privința inculpatei

Zadic Ana x, deoarece recursul este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

6