1ra-216/2020 — art.183 al.2 CP

1ra-216/2020 — art.183 al.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-216/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Vladimir Timofti,

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Marandici Nicolae în interesele succesorului părții vătămate Prodan Anastasia, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 19 martie

2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Gori Victor xxxxx, născut la xxxxx, originar din r-

nul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.01.2019 – 19.03.2019;

Instanța de apel: 15.05.2019 – 12.06.2019;

Instanța de recurs: 16.08.2019 – 12.05.2020;

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă:

Victor xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.183 alin.(2) Cod

penal - la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții, care gestionează

organizații pe un termen de 3 (trei) ani.

În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost

suspendată pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani.

Victor, numit prin ordinul nr.3 din 09 februarie 2015, în funcția de director executiv

al „Vias-Comunal” SRL cu sediul pe adresa or. Strășeni. bd. Păcii 8, fiind astfel

persoană care gestionează o organizație comercială, cunoscând obligațiile sale de

1

serviciu stabilite prin lege și statutul organizației numite mai sus, la 26.05.2018

aproximativ ora 12:30, dându-și scama de caracterul prejudiciabil al inacțiunilor sale,

prevăzând urmările lor prejudiciabile, admițând în mod conștient survenirea acestora,

dar, considerând în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate, dând în așa mod dovadă

de superficialitate manifestată în raport cu îndeplinirea obligațiilor asumate, fiind

obligat potrivit art.18 al Legii nr.625 din 02.02.1991 „Cu privire la protecția muncii”

să asigure condiții sanitaro-igienice și de protecție a muncii la fiecare loc de lucru

care să corespundă normativelor în vigoare, să distribuie gratuit angajaților

echipament de protecție individuală în sortimentul cuvenit și termenele stabilite, să

instruiască, instructeze angajații și să verifice cunoștințele lor privind normele și

regulile de protecție a muncii, nu și-a executat obligațiile vizate supra, neasigurând

condiții de muncă sănătoase și inofensive, nu a organizat controlul asupra factorilor

periculoși și nocivi, prin ce a încălcat tehnica securității muncii și a altor reguli de

protecție a muncii în raport cu angajații Boța Veaceslav, numit prin ordinul nr.16-C

din 21 iunie 2017 în calitate de lăcătuș agregare de curățare a colectoarelor de noroi

și Frunze Ion, numit prin ordinul nr.1 din 01.10.2015, în calitate de lăcătuș, inacțiuni

care au provocat din imprudență decesul a două persoane.

În fapt, la data de 26.05.2018, zi de sâmbătă, numită zi lucrătoare prin ordinul

nr.15 din 30.04.2018 „Cu privire la muncă în zilele de repaos” emis și semnat de

către directorul-executiv al „Vias-Comunal” SRL, Gori Victor, angajații

întreprinderii date, Boța Veaceslav și Frunze Ion, nefiind incluși la 26.05.2018, în

graficul de muncă în zilele de repaos - sâmbătă a operatorilor-lăcătuși ai „Vias-

Comunal” SRL din 01.05.2018, nefiind instructați în acea zi în vederea tehnicii

securității, la indicația lui Gori Victor, aproximativ ora 12:30, s-au deplasat la Stația

de Pompare Centrală nr.2 din s. Cojușna, r-nul Strășeni unde au intrat ambii în

bazinul stației indicate, cu adâncimea de 6 metri, pentru a deschide robinetele de

evacuare a apelor reziduale și nefiind echipați în modul corespunzător cu echipament

de protecție, conform prevederilor regulilor de protecție a muncii, s-au intoxicat cu

gaze, fapt care a provocat decesul numiților.

Potrivit raportului de expertiză chimică a probei de apă reziduală de la stația de

pompare nr.2 s. Cojușna, r-nul Strășeni din 18.07.2018 - conform analizelor de

laborator în proba de apă reziduală s-au depistat următoarele depășiri ale valorilor

limită de încărcare cu poluanți a apelor uzate menajere evacuate în corpurile de apă

(HG 950 din 25.11.2013 la indicii: consumul chimic de oxigen (CCO-Cr) de 4,96 ori,

consumul biochimic de oxigen (CBo5) - de 10,63 ori, materie în suspensie (MS) - de

8,93 ori, ioni de amoniu (N/NH4+) de 42,1 ori, fosfor total (Ptotal) de 5,4 ori,

detergenți anionici-6,4 ori. Amoniacul și ionii de amoniu sunt forma de bază a

azotului în apele reziduale inclusiv menajere, afectând astfel sănătatea omului.

Datorită faptului că amoniacul este un gaz extrem de solubil în apă, el se dizolvă în

căile nazale și într-un final ajunge în stomac. La descompunerea apelor reziduale în

2

condiții anacrobe în afară de amoniac se mai formează în cantități mari și

următoarele gaze cum ar fi dioxidul de carbon (C02), hidrogenul sulfurat (H2S), iar

în cantități mai mici metanul (CH4), toate fiind periculoase pentru sănătatea omului.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.201831C0082 din 28 mai 2018,

moartea cet. Boța Veaceslav a survenit în rezultatul asfixiei mecanice cu corp străin,

cauzată de obturarea căilor respiratorii cu mase vâscoase - murdărie din canalizare,

confirmate prin datele necropsiei, și este în legătură cauzală directă cu survenirea

decesului, la examinarea cadavrului, vătămări corporale nu s-au depistat. Conform

raportului 201806c02626 în sânge s-a depistat 2,9 promile alcoolic etilic-ebrietate

gravă.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.201831C0081 din 28 mai 2018,

moartea cet. Frunza Ion a survenit în rezultatul asfixiei mecanice cu corp străin,

cauzată de obturarea căilor respiratorii cu mase vâscoase murdărie din canalizare,

confirmate prin datele necropsiei, și este în legătură cauzală directă cu survenirea

decesului. La examinarea cadavrului, vătămări corporale nu s-au depistat. Conform

raportului 201806c02625 în sânge s-a depistat 1,7 promile alcoolic etilic-ebrietate

medie.

Acțiunile lui Gori Victor au fost calificate în temeiul art.183 alin.(2) Cod penal

- încălcarea regulilor de protecție a muncii, adică fiind persoană care gestionează o

organizație comercială, a încălcat tehnica securității și a altor reguli de protecție a

muncii, care a provocat din imprudență decesul a două persoane.

3.1 Procurorul Elena Pruneanu, care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului

să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții pe un termen de 3 (trei) ani.

În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat următoarele aspecte:

- instanța de judecată nu a ținut cont de circumstanțele reale ale cauzei, nefiind

luate în considerație împrejurările de fapt în care au fost comise infracțiunile și

consecințele grave;

- criteriile prevăzute de art.90 Cod penal impun obligativitatea realizării de către

instanța de judecată a unei ample analize în ce privește personalitatea inculpatului și a

tuturor circumstanțelor cauzei, care ar face posibilă aplicarea prevederilor normei

indicate, pe când în acest caz a fost neglijată de către instanța de judecată o asemenea

analiză amplă a scopului legii penale.

3.2 Avocatul Marandici Nicolae în interesele succesorului părții vătămate

Prodan Anastasia a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i

fie stabilită pedeapsa penală fără aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

3

În motivarea cerințelor avocatul a invocat următoarele argumente:

- inculpatul Gori Victor a manifestat de la bun început indiferență totală față de

urmările survenite, nu a conștientizat consecințele încălcării legii, declarând că nu știe

cum au ajuns Frunze și Boța în groapa de canalizare, că nu el i-a trimis în afară orelor

de lucru să evacueze apele reziduale, că vinovați ar fi persoanele responsabile de la

fabrica de vin „Migdal” din localitate, care au dat în canalizare o cantitate mare de

deșeuri toxice, iar în astfel de împrejurări nu se va atinge scopul pedepsei penale

consfințit în art.61 Cod Penal.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe

fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei

în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele

fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, prima instanță

corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Gori Victor de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.183 alin. (2) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în

procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, astfel

legalitatea sentinței atacate a fost verificată sub aspectele de drept: dacă există erori

procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii.

În această ordine de idei, instanța de apel a subliniat că, până la începerea

cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu, recunoscându-și vina, fără a solicita administrarea de noi probe, a

solicitat prin înscris autentic examinarea cauzei penale în baza probelor administrate

la faza urmăririi penale, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții, iar

instanța de fond prin încheierea protocolară din 13.02.2019, a dispus examinarea

cauzei în procedură simplificată, în baza art.3641 Cod de procedură penală.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel, verificând legalitatea

acesteia, a constatat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7,

61, 75 Cod penal și respectând dispozițiile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

i-a stabilit o pedeapsă echitabilă, legală și proporțională pentru infracțiunea săvârșită,

ajungând la concluzia corectă de a suspenda condiționat executarea pedepsei pe o

perioadă de probațiune, luând în considerație personalitatea inculpatului, care se

caracterizează pozitiv la locul de trai, anterior nu a fost condamnat, la evidența

medicului psihiatru sau narcolog nu se află, la locul de trai este caracterizat pozitiv,

este pensionar, este bolnav de diabet zaharat tip 2 (insulino-dependent), a comis

pentru prima dată o infracțiune din imprudență, soția acestuia a suferit o operație și se

află în grija soțului.

4

Argumentele privind necesitatea aplicării unei pedepse mai aspre, cu izolarea de

societate a inculpatului, au fost respinse de către instanța de apel, ca fiind considerate

declarative, generale, fără confirmarea prin probe că, aplicarea prevederilor art.90 Cod

penal nu va atinge scopul pedepsei, or, prezența circumstanțelor stabilite de instanța

de fond au fost corect apreciate în vederea stabilirii unei pedepse condiționate.

Anastasia, invocând temeiul de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de

procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, prin care

solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel și a sentinței, rejudecarea cauzei,

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa fără

aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, invocând următoarele aspecte:

- instanța de fond și cea de apel nu au respectat în deplină măsură prevederile

normelor menționate, iar pedeapsa cu aplicarea suspendării pedepsei aplicată lui Gori

Victor este una prea blândă în raport cu fapta comisă și consecințele survenite și

contravine criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale prevăzute de

art.art.61, 75 Cod penal;

- inculpatul Gori Victor a manifestat de la bun început indiferență totală față de

urmările survenite, nu a conștientizat consecințele încălcării legii, declarând că nu știe

cum au ajuns Frunze și Boța în groapa de canalizare, că nu el i-a trimis în afara orelor

de lucru să evacueze apele reziduale, că vinovați ar fi persoanele responsabile de la

fabrica de vin ’’Migdal” din localitate, care au dat în canalizare o cantitate mare de

deșeuri toxice;

- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de fond nu a ținut cont

de gravitatea infracțiunii, de urmările grave - decesul a două persoane, de atitudinea

inculpatului față de consecințele survenite, iar pedeapsa aplicată este una inechitabilă,

întrucât inculpatul nu conștientizează pericolul pe care îl prezintă nerespectarea

regulilor securității muncii și consecințele ce au survenit, faptul că prin acțiunile sale

s-a ajuns la urmări grave și mai mult ca atât nici nu a restituit prejudiciul material

cauzat succesorilor părților vătămate legate de înmormântare și nici prejudiciul moral.

În context, recursul este axat pe aceleași afirmații, care au fost invocate în apel.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că

titularul acestuia invocă temeiul pentru recurs stipulat la art.427 alin.(1) pct.10) Cod

5

de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că, instanțele de fond la

capitolul individualizării pedepsei penale eronat au aplicat prevederile art.90 Cod

penal în privința inculpatului.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit

conchide că acestea sunt neîntemeiate.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit relevă că, persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Potrivit art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

instanța de judecată are obligația să tina cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă

scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele

prevăzute de lege.

Complimentar, potrivit principiului umanismului, legea penală nu urmărește

scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, la stabilirea

pedepsei lui Gori Victor, instanțele inferioare au ținut seama pe deplin de principiile

de aplicare, prevăzute de art.art.7, 61 Cod penal și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii

săvârșite, stipulate în art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea

infracțiunii, care face parte din categoria mai puțin grave și grave, a recunoscut pe

deplin vina în comiterea infracțiunilor și sincer regretă cele comise, de personalitatea

inculpatului care nu are antecedente penale, a săvârșit pentru prima dată o infracțiune,

cât și faptul că a fost examinată cauza pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală (art.3641 Cod procedură penală), circumstanțe care au fost reținute ca

atenuante, iar circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

În continuare, referitor la argumentele recurentului precum că instanța de apel nu

și-a motivat pe deplin concluzia de aplicare a prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal,

aceasta greșit a conchis că corectarea inculpatului este posibilă fără a fi izolat de

societate, Colegiul penal lărgit menționează că urmează a fi respinse ca fiind

neîntemeiate, dat fiind faptul că la caz interdicții de aplicare în privința inculpatului

6

Gori Victor a prevederilor art.90 Cod penal nu au fost stabilite.

Colegiul penal lărgit constată faptul că, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art.90 alin.(1) Cod penal, în privința inculpatului Gori Victor, care

stipulează că, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani

pentru infracțiunea săvârșită cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și

de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționata a executării

pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării

cu suspendare condiționata a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după

caz, termenul de probă.

În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat,

condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă

cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportării celor

condamnați cu suspendarea condiționata a executării pedepsei îl exercită organele

competente, iar asupra comportării militarilor - comandamentul militar respectiv.

Conform art.90 alin.(4) Cod penal, condamnarea cu suspendare condiționata a

executării pedepsei nu se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit de

grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei.

Prin urmare, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia că scopul pedepsei

penale va fi atins fără privarea de libertate a inculpatului Gori Victor, luând în

considerație că nu au fost constatate careva interdicții de aplicare în privința acestuia a

prevederilor art.90 Cod penal, ca urmare executarea pedepsei urmând a fi suspendată

condiționat, pe un termen de probațiune, cu obligarea inculpatului de a nu-și schimba

domiciliul fără consimțământul organului competent.

Or, aplicarea prevederilor art.90 Cod penal - suspendarea condiționată a

executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă ci o măsură oferită

persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în

viața acesteia.

În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că pedeapsa stabilită inculpatului de

instanța de apel este în corespundere cu prevederile art.art.7, 61, 75, 79, 90 Cod penal,

considerând că stabilirea unei astfel de pedepse va atinge scopul de corijare și

reeducare a inculpatei. În acest context, se resping argumentele invocate în recurs, or,

după cum a fost menționat, legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe

fizice sau de a leza demnitatea omului.

Colegiul penal lărgit opinează că, argumentele punctate în cererea de recurs

privind greșita individualizare a pedepsei, nu sunt incidente cauzei deferite judecății,

instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate în apel, pedeapsa aplicată inculpatului fiind individualizată corect, echitabilă

7

și în concordanță cu scopul pedepsei penale, fapt ce determină incontestabil concluzia

că recursul ordinar este neîntemeiat.

Mai mult, Colegiul penal lărgit menționează că, temeiurile invocate de către

recurent, precum și argumentele acestuia au constituit obiect de examinare la

judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a

expus argumentat în hotărârea pronunțată.

Prin urmare, recursul de pe rol fiind neîntemeiat, urmează a fi respins ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Marandici

Nicolae în interesele succesorului părții vătămate Prodan Anastasia, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019, în cauză penală

privindu-l pe Gori Victor xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 iulie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

8