1ra-1293/2020 — art. 187 alin. 2 lit. b, c, d, e, f CP

1ra-1293/2020 — art. 187 alin. 2 lit. b, c, d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1293/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 27 februarie

2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2019,

declarat de avocata Andriana Tărîță, în numele inculpatului

Faiziev Vadim XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 21.01.2019 – 27.02.2019,

instanța de apel: 25.03.2019 – 04.02.2020,

instanța de recurs: 11.05.2020 – 24.06.2020.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal la 7 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 27.02.2019, cu includerea

perioadei aflării în arestare preventivă de la 07.06.208 până la 27.02.2019.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Zastavnețchi L. prejudiciul material

în sumă de 51.020,50 lei și moral în mărime de 20.000 lei.

Cererea acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,

a fost respinsă ca neîntemeiată.

1

inculpatul Faiziev V., împreună cu Darii M., având măști pe față, forțând geamul, au

pătruns în casa de locuit ce aparține lui Zastavnețchi L., situată în XXXXXX,

XXXXXX, aplicându-i acesteia două lovituri cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i,

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201819P0301 din 28.05.2018, edem și

echimoze la față, comoție cerebrală, artrită traumatică a articulației tempora-

mandibulare pe dreapta, care se califică ca vătămări corporale ușoare, în urma căruia

au sustras în mod deschis din safeul din casă bani în sumă de 5000 euro, echivalentul

în valuta națională a 99.500 lei, 150 dolari SUA, echivalentul în valuta națională a 2541

lei, un pistol cu țeavă ghintuită de model „STOEGER 8000 F”, calibrul 9x19 mm, seria

și numărul XXXXXX/XXXXXX și două încărcătoare cu muniții la prețul de 700 euro,

echivalentul în valuta națională a 13.930 lei, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu

material considerabil, în sumă de 115.971 lei.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, indicând că nu poate să

afirme cu certitudine faptul aflării în XXXXXX, deoarece era în stare de ebrietate. La

începutul lunii iunie a văzut la Darii M. un pistol, însă nu i-a spus de unde îl are. Acesta

avea și bani, dar nu a văzut la el euro sau dolari. A participat cu Darii M. la jaful comis

în XXXXXX, însă în XXXXXX el nu a fost. Posibil Darii M. din interes a indicat că

el a participat la jaful comis în XXXXXX.

Totodată, vinovăția lui este confirmată integral prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată Zastavnețchi L. a comunicat că soțul ei este șofer pe rute

internaționale. În seara din ajunul jafului, a încuiat ușa și s-a culcat. Noaptea a auzit

zgomot în casă, apoi a observat o umbră. Tot atunci, acea umbră s-a apropiat repede

de ea și a primit o lovitură în față cu pumnul în regiunea maxilarului în partea dreaptă

și a doua lovitură în regiunea gurii, a început să-i curgă sânge din nas și cineva s-a

năpustit asupra ei. După ce i-au legat ochii, mâinile și picioarele, au așezat-o pe pat,

prima persoană i-a spus să stea cuminte și a întrebat-o unde ține banii. Le-a zis că banii

sunt în safeu și i-a rugat să nu-i facă nimic. În timp ce a doilea persoană căuta safeul,

primul a învelit-o cu plapuma și i-a zis să stea liniștită. Al doilea a strigat din sufragerie,

că nu găsește odaia, unde se afla safeul și că a nimerit în baie și ea i-a explicat cum să

găsească odaia și safeul în ea. Ulterior, le-a spus și codul numeric pentru a deschide

safeul. Apoi, persoana care a rămas cu ea i-a spus că merge să numere banii și a auzit

cum a ieșit din odaie și s-a dus în sufragerie. A rămas în aceeași poziție aproximativ 5

minute, însă nu a auzit nici un zgomot și nu înțelegea ce se petrece, nu a auzit nici când

persoanele au ieșit din casă. Din safeu au fost sustrași toți banii - 5000 euro, 150 dolari

SUA și pistolul soțului de model „Stoeger 8000F” cu două încărcătoare cu muniții.

Martorul Perju S., angajat în calitate de taximetrist, a indicat că un bărbat i-a

solicitat servicii taxi. S-a apropiat la autogară, acolo a urcat în mașină un bărbat cu

vârsta de 25 ani. La o stație în XXXXXX, a urcat și inculpatul, apoi în XXXXXX, de

lângă stadion, a mai luat o persoană. În s. XXXXXX XXXX, una din persoane i-a spus

să vireze la stânga. Ajungând la marginea XXXXXX, lângă o casă frumoasă,

persoanele i-au spus să oprească, au coborât din automobil și i-au spus să-i aștepte la

ieșire din sat. La marginea satului i-a așteptat timp de 1,5 ore, apoi a sunat la numărul

de telefon, care l-a comandat și i s-a spus că este așteptat la marginea satului. El a mers

înapoi și cele trei persoane au urcat în automobil, erau îmbrăcați în alte haine, erau

2

murdare și pe cap aveau căciuli negre, asemănătoare cu niște măști. Confirmă că

inculpatul a fost în XXXXXX.

Martorul Darii M. a relatat că cu ajutorul unei șurubelnițe a deschis fereastra și

a pătruns în casă. Pe mâini purta mânuși medicale. În casă a pătruns singur, iar

inculpatul nu era cu el. În casă a căutat bani și i-a găsit în safeu, iar codul i l-a spus

partea vătămată. Din safeu a luat 2700 euro, 150-200 dolari SUA și un pistol. Din casă

a ieșit prin fereastră, iar mânușile de pe mâni le-a pierdut în ograda gospodăriei. A sărit

gardul și a plecat la el acasă. Totodată, în ședința de judecată din 16.01.2019, nu a dat

declarații adevărate.

Însă, se atestă că martorul Darii M., în ședința de judecată din 16.01.2019, a dat

declarații veridice că la 28 mai 2018, aproximativ la orele 03.00, împreună cu Faiziev

V. au venit în XXXXXX, XXXXXX și au intrat în gospodăria părții vătămate. Au

intrat în casă prin fereastră, pe care au deschis-o cu ajutorul șurubelniței, pe care a avut-

o la el. El a intrat în bucătărie, iar inculpatul s-a dus în camera unde dormea

partea vătămată și a trezit-o, punându-i o plapumă în cap. Ei erau mascați,

aveau ochii acoperiți cu fulare. În casă se afla numai partea vătămată, pe care au

legat-o. Faiziev V. a întrebat-o unde este safeul și ea a indicat locul, apoi ea le-a spus

și codul. El a deschis safeul, unde erau 2.700 euro, în bancnote cu nominalul de 50

euro și 20 euro, 150 dolari, un pistol. Din safeu au luat toți banii. Toate bunurile

depistate le-au sustras. În safeu mai erau documente și patroane pe care nu le-a luat.

Alături, era un încărcător și un pistol pe care tot l-a luat. A pus lucrurile sustrase în

buzunar și i-au spus părții vătămate că merg să numere banii, apoi se întorc și o

dezleagă, însă au fugit de acolo și nu aveau mijloc de transport. Cu inculpatul s-au

cunoscut prin telefon, cu 2-3 săptămâni înainte, prin intermediul lui Mihail, cu care se

dețineau împreună în penitenciar. Mihail le-a dat informația, iar ei au mers în

XXXXXX și în XXXXXX, cu scopul de a sustrage bunuri. Anterior, el a fost la un furt

în XXXXXX, însă nu împreună cu inculpatul. Din XXXXXX până în XXXXXX, s-au

deplasat cu rutiera, iar din XXXXXX până în XXXXXX, XXXXXX, s-au deplasat cu

mașini de ocazie. Cu el avea șurubelniță și mânuși medicale pe care le-a aruncat după

ce a ieșit din gospodăria părții vătămate, iar inculpatul a aruncat mânușile în sera din

gospodăria acesteia. Inculpatul a mai fost în această gospodărie, iar când a ajuns în

XXXXXX, XXXXXX, acesta i-a arătat unde se află gospodăria. Mai mult, lui i s-a

transmis, că gospodăria în care urma să comită furtul, se află vis-a-vis de stația de

alimentare și în ogradă este o seră, semne după care au găsit această casă. Pistolul a

rămas la el, iar banii i-a împărțit în mod egal cu inculpatul.

Vinovăția inculpatului se confirmă și prin probele scrise, anexate la materialele

cauzei, și anume:

procesul-verbal de examinare a obiectului din 29.05.2018, prin care au fost

examinate două mănuși de uz medical, ridicate în timpul cercetării la fața locului la

29.05.2018;

raportul de expertiză judiciară nr. 201819P0301 din 28.05.2018, conform căruia

la Zastavnețchi L. au fost depistate edem și echimoze la față, comoție cerebrală, artrită

traumatică a articulației temporo-mandibulare pe dreapta, care au fost produse prin

acțiunea traumatica a unui corp contondent dur, posibil la data și circumstanțele

3

indicate, se califică ca vătămare corporala ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă

durată;

raportul și planșa fotografică a antenelor ce deservesc locul comiterii

infracțiunii;

procesul-verbal de ridicare din 04.06.2018 prin care au fost ridicate de la

Vameșevschi N. un fular sub formă de cagulă, o pereche de mănuși de uz medical de

culoare albă, o șurubelniță metalică cu mâner de masă plastică de culoare galbenă, un

maiou sportiv de culoare albă combinat cu roșu, o scurtă, un pachet de șervețele, o

pereche de pantaloni;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.06.2018, potrivit căruia a fost

examinat telefonul mobil de model „Nokia”, ce aparține lui Darii M. în care sunt

consemnate legenda apelurilor telefonice intrare - ieșire de pe telefonul mobil și

legenda mesajelor SMS. La 28.05.2018, ora 22.56 de pe telefonul dat a fost expediat

mesaj SMS cu următorul conținut „XXXXXX Baдим”, care este numărul de telefon

de care se folosea Faiziev V.;

planșa fotografică anexă la procesul-verbal de examinare a obiectului din

05.06.2018, potrivit căreia sunt vizate imaginile telefonului mobil de model „Nokia”

și legenda apelurilor telefonice intrare și ieșire;

copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 04.06.2018 prin care de

la Toporeț I. a fost ridicat pistolul de model „Stoeger8000F”;

raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-546 din 21.06.2018, conform căruia

obiectul asemănător cu arma, prezentat la examinare, se referă la categoria armelor de

foc letale, cu lovitură centrală, cu țeavă scurtă ghintuită, cal. 9x19mm, model

„STOEGER COUGAR 8000F” cu seria și numărul XXXXXX-XXXXXX, produs

industrial la firma „STOEGER” Turkey, în anul 2010;

planșa fotografică anexă la raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-546 din

21.06.2018;

procesul-verbal de percheziție din 14.06.2018, conform căruia în casa de locuit

a lui Darii M., mama lui Darii M., a fost depistată într-un dulap o geantă, în buzunarul

stâng al căreia a fost depistat un tub de la cartuș calibrul 16 mm și un cartuș omogen

tubului. Sub un fotoliu de lângă dulap au fost depistate 4 mănuși de culoare albă de uz

medical și două șurubelnițe, una cu mâner de culoare galbenă și alta cu mâner de

culoare roșie;

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 14.06.2018, prin

care martorul Perju S. a recunoscut persoana din imaginea cu nr. 5, fiindu-i puse la

dispoziție 6 fotografii cu persoane diferite spre recunoaștere;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.12.2018 fiind examinate

descifrările telefonice;

lista convorbirilor telefonice;

sentința judecătoriei Edineț din 23.01.2019, prin care Darii M. a fost condamnat

în baza art. 187 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal.

Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit.

b), c), d), e), f) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșit de două persoane, mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea

4

violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea unor daune

în proporții considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul anterior a fost

condamnat, iar antecedentele penale nu sunt stinse, se caracterizează negativ, se află la

evidența medicului narcolog cu diagnoza „Consumator de droguri”, nu a restituit părții

vătămate prejudiciul cauzat, concluzionând că corectarea și reeducarea lui este posibilă

doar prin izolare de societate.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelantul a invocat că probele prezentate de acuzare, apreciate de instanța de

fond în ședința de judecată, nu dovedesc participarea inculpatului la săvârșirea

infracțiunii și indică direct asupra faptului că fapta a fost comisă de Darii M., care a

confirmat acest lucru.

Ori, acuzarea nu a administrat probe pertinente și concludente care ar demonstra

că inculpatul a săvârșit infracțiunea, iar potrivit art. 26 alin. (3) Cod de procedură

penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului.

a fost respins, ca nefondat.

Totodată, a fost admisă parțial cererea inculpatului cu privire la reducerea

pedepsei în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate

de art. 3 din CEDO, fiindu-i dedus din pedeapsa stabilită prin sentința din 27.02.2019

de 7 ani închisoare, arestarea preventivă pe termen de 223 zile, conform art. 385 alin.

(5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv, adică prin reducerea pedepsei închisorii cu 446 zile, cu executarea

termenului rămas, începând din 11.12.2019, cu includerea perioadei aflării acestuia în

stare de arest de la 06.08.2018 până la 17.09.2018 și de la 27.02.2019 până la

11.12.2019.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect concluzionând

asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2)

lit. b), c), d), e), f) Cod penal.

Totodată, afirmațiile apărării că inculpatul nu este vinovat, că martorul Darii M.

a recunoscut comiterea infracțiunii de unul singur, iar Faiziev V. nu are nici o atribuție

la comiterea jafului, sunt nefondate, având un caracter declarativ, constituind o

modalitate de apărare a inculpatului în vederea eschivării de răspundere penală,

declarațiile lui fiind combătute prin probele administrate, care just au fost puse de către

instanța de fond la baza sentinței de condamnare.

Instanța de fond a ținut cont de legea procesual-penală, a apreciat probele

administrate în ansamblu din punct de vedere al coroborării, fiind înlăturate toate

dubiile privind nevinovăția inculpatului.

Astfel, vina inculpatului în comiterea infracțiunii de jaf se dovedește prin probele

administrate.

5

Partea vătămată Zastavnețchi L. a confirmat că noaptea a fost jefuită de către

două persoane.

Martorul Perju S., care activează în calitate de taximetrist, a relatat că a

transportat inculpatul și încă o persoană de vreo 25 de ani în XXXXXX-XXXXXX, i-

a lăsat lângă o casă frumoasă din XXXXXX, iar peste o ora jumătate după ce i-a

așteptat la marginea satului i-a luat înapoi, erau deja erau îmbrăcați în alte haine, care

erau murdare și pe cap aveau căciuli negre, asemănătoare cu niște măști.

Martorul Darii M. a declarat inițial că în casă a pătruns primul, iar după el a intrat

inculpatul, cu scopul de a sustrage bunuri din casa părții vătămate, descriind amănunțit

circumstanțele comiterii infracțiunii de jaf de către el împreună cu Faiziev V.

Ulterior martorul Darii M. și-a schimbat declarațiile, indicând că de unul singur

a intrat în casă, această versiune fiind înaintată cu scopul ca inculpatul să evite

răspunderea penală.

Mai mult, prin sentința din 23.01.2019, Darii M. a fost condamnat în baza art.

187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, pentru comiterea jafului la 28.05.2018, în jurul

orei 04.30, în casa de locuit ce aparține lui Zastavnețchi L., iar cauza a fost judecată în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate la faza de urmărire penală.

Ori, Darii M. a declarat că a comis infracțiunea de jaf împreună cu Faiziev V.,

descriind cu lux de amănunte fiecare acțiune întreprinsă de ei, iar instanța de fond

corect și întemeiat a reținut declarațiile martorului Darii M., împrejurările relatate de

martor fiind confirmate prin restul probelor administrate și puse la baza sentinței de

condamnare.

Astfel, versiunea inculpatului că el nu a săvârșit infracțiunea imputată a fost

combătută prin probe pertinente și concludente care au dovedit vinovăția lui, starea de

fapt și de drept reținută de instanța de fond fiind în corespundere cu probele

administrate.

Cu toate că inculpatul neagă comiterea infracțiunii, poziția lui prin care nu a

recunoscut vina este neîntemeiată, fiind apreciată ca o tendință de atenuare a

răspunderii penale, declarațiile acestuia fiind combătute prin probele administrate.

Totodată, se atestă temeiuri de a interveni, în condițiile art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, și a reduce pedeapsa aplicată inculpatului ca urmare a constatării

faptului deținerii acestuia în Penitenciarul nr. 11-Bălți și IDP IP Briceni pentru o

perioadă totală de 223 zile în condiții contrare prevederilor art. 3 din CEDO.

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Recurenta a invocat că instanțele de fond și de apel au dat o apreciere greșită

probelor administrate, concluziile privind vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate fiind bazate pe presupuneri.

În același timp, martorul Darii M. a confirmat că el singur a comis infracțiunea.

Ori, lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2)

lit. b), c), d), e), f) Cod penal, nefiind prezentate suficiente probe concrete și veridice

care confirmă direct vinovăția inculpatului.

6

Instanța de apel a omis faptul că partea vătămată a indicat că nu cunoaște

inculpatul, nu l-a văzut, că erau două persoane care vorbeau limba de stat, însă

inculpatul posedă numai limba rusă.

Deci, nu au fost prezentate probe ce dovedesc faptul pătrunderii de inculpat în

imobilul părții vătămate și cauzării cărorva leziuni.

Pe lângă aceasta, dispunerea încasării din contul inculpatului în beneficiul părții

vătămate a prejudiciului material în sumă de 51.020,50 lei și a prejudiciului moral în

mărime de 20.000 lei este exagerat, lipsind probe veridice și concrete care ar confirma

acest prejudiciu, iar inculpatul nu are careva atribuții la comiterea infracțiunii.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427-430 CPP.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici

un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă

totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei

contestate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile

de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al avocatei cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună,

apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că

împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele

7

de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și

de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică corectă a

acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Zastavnețchi L., martorilor Perju

S. și Darii M., procesul-verbal din 29.05.2018 de examinare a două mănuși de uz

medical, ridicate în timpul cercetării la fața loculu; raportul de expertiză judiciară nr.

201819P0301 din 28.05.2018 că la Zastavnețchi L. au fost depistate edem și echimoze

la față, comoție cerebrală, artrită traumatică a articulației temporo-mandibulare pe

dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatica a unui corp contondent dur,

posibil la data și circumstanțele indicate, se califica ca vătămare corporala ușoară cu

dereglarea sănătății de scurtă durată; raportul și planșa fotografică a antenelor ce

deservesc locul comiterii infracțiunii; procesul-verbal din 04.06.2018 prin care au fost

ridicate de la Vameșevschi N. un fular sub formă de cagulă, o pereche de mânuși de uz

medical de culoare albă, o șurubelniță metalică cu mâner de masă plastică de culoare

galbenă, un maiou sportiv de culoare albă combinat cu roșu, o scurtă, un pachet de

șervețele, o pereche de pantaloni; procesul-verbal din 05.06.2018, potrivit căruia a fost

examinat telefonul mobil de model „Nokia” ce aparține lui Darii M. în care sunt

consemnate legenda apelurilor telefonice intrare - ieșire de pe telefonul mobil și

legenda mesajelor SMS. La 28.05.2018, ora 22.56 de pe telefonul dat a fost expediat

mesaj SMS cu următorul conținut „XXXXXX Baдим”, care este numărul de telefon

de care se folosea Faiziev V.; planșa fotografică anexă la procesul-verbal de examinare

a obiectului din 05.06.2018, potrivit căreia sunt vizate imaginile telefonului mobil de

model „Nokia” și legenda apelurilor telefonice intrare și ieșire; copia procesului-verbal

de cercetare la fața locului din 04.06.2018 prin care de la Toporeț I. a fost ridicat

pistolul de model „Stoeger8000F”; raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-546

din 21.06.2018, conform căruia obiectul asemănător cu arma, prezentat la examinare,

se referă la categoria armelor de foc letale, cu lovitură centrală, cu țeavă scurtă

ghintuită, cal. 9x19mm, model „STOEGER COUGAR 8000F” cu seria și numărul

XXXXXX-XXXXXX, produs industrial la firma „STOEGER” Turkey, în anul 2010;

planșa fotografică anexă la raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-546 din

21.06.2018; procesul-verbal de percheziție din 14.06.2018, conform căruia în casa de

locuit a lui Darii M., mama lui Darii M., a fost depistată într-un dulap o geantă, în

buzunarul stâng al căreia a fost depistat un tub de la cartuș calibrul 16 mm și un cartuș

omogen tubului. Sub un fotoliu de lângă dulap au fost depistate 4 mânuși de culoare

albă de uz medical și două șurubelnițe, una cu mâner de culoare galbenă și alta cu

mâner de culoare roșie; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie

din 14.06.2018, prin care martorul Perju S. a recunoscut persoana din imaginea cu nr.

5, fiindu-i puse la dispoziție 6 fotografii cu persoane diferite spre recunoaștere;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.12.2018 fiind examinate descifrările

telefonice; lista convorbirilor telefonice; sentința judecătoriei Edineț din 23.01.2019,

prin care Darii M. a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod

penal, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanțele indicând argumentat și detaliat motivele pentru

8

care au respins versiunile și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se

argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate

pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunilor prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal (pct. 2. - 5. din

decizie).

Totodată, la stabilirea pedepsei instanțele just și argumentat au ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, pedeapsa respectivă fiind motivată, individualizată

și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului,

precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a

altor persoane (pct. 2., 4. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din

CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă

a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se

apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de

art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat

la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de

Jos).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea

instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și

circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița c. Moldovei).

Totodată, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi

invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel. Astfel, argumentele

9

specificate în recursul ordinar că: „...dispunerea încasării din contul inculpatului în

beneficiul părții vătămate a prejudiciului material în sumă de 51.020,50 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 20.000 lei este exagerat, lipsind probe veridice și

concrete care ar confirma acest prejudiciu, iar inculpatul nu are careva atribuții la

comiterea infracțiunii” nu au fost invocate și în apel, deci nu au niciun suport legal (pct.

3.- 5. din decizie).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârile

contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile

inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii imputate, și că recursul ordinar

este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Andriana Tărîță,

împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 27 februarie 2019 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2019, în privința inculpatului Faiziev

Vadim XXXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 10 iulie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

10