ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.07.2020

1ra-369/2020 — art. 157 CP

HOTĂRÂRE
09.07.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 157 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct .6, 12 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-369/2020 — art. 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-369/2020

Curtea Supremă de Justiție

26 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Andronic Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 17 iunie 2019, în cauza penală în privința lui

Cojocaru Victor xxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxxi.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 30.01.2019 – 25.04.2019

instanța de apel: 17.05.2019 – 17.06.2019

instanța de recurs ordinar: 18.10.2019 –26.05.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

Cojocaru Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 157 Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen

de 6 (șase) luni cu executarea acestea în penitenciar de tip deschis.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui

Cojocaru Victor a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1

(unu) an și să nu se execute pedeapsa aplicată dacă, în termenul de probă

fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea

condițiilor termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

08 august 2018, aproximativ la ora 14:00 min., aflându-se în strada s. xxxxxx,

în rezultatul unui conflict cu unchiul său Vasile Bîrlădeanu, i-a aplicat

1

ultimului cu furca o lovitură peste piciorul drept cauzându-i, conform

raportului de expertiză judiciară nr. 201822D0200 din 05.11.2018, fractură

închisă cominutivă diafizară a femurului pe dreapta în 1/3 medie distală cu

deplasarea fragmentelor, ce se califică ca vătămare corporală gravă,

periculoasă pentru viață.

- procurorul în Procuratura r-lui Hîncești, Natalia Braila, care a solicitat

casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță, după cum urmează: Inculpatul Cojocaru Victor să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1)

Cod penal stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5

ani, cu executarea, acesteia în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 90

Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de 5

ani.

- avocatul Marin Aftenii în numele inculpatului Cojocaru Victor prin

care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Hîncești, (sediul Central) din

25.04.2019, în partea condamnării lui Cojocaru Victor Nicolae, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanța

prin care Cojocaru Victor, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

157 Cod penal, să fie achitat, deoarece fapta nu constituie infracțiune.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- instanța de judecată neîntemeiat a reîncadrat fapta inculpatului

Cojocaru Victor prevăzută de art. 151 alin.(1) Cod penal, în cele ale art. 157

Cod penal, stabilind că inculpatul prin acțiunile sale a săvârșit vătămare

gravă a integrității corporale sau a sănătăți cauzată din imprudență lui

Bîrlădeanu Vasile;

- instanța de fond a reținut ca fiind constatată pe baza cercetării

probatoriului și aprecierii propriei convingeri o situație de fapt contrară celei

stabilite obiectiv la cercetarea judecătorească;

- infracțiunea prevăzută la art. 151 din Cod penal este o infracțiune

materială, ea se consideră consumată din momentul producerii vătămării

grave a integrității corporale sau a sănătății, latura subiectivă a infracțiunii

analizate se exprimă, în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție

directă sau indirectă;

- martorii direcți la producerea incidentului au indicat faptul că victima

Bîrlădeanu Vasile a căzut jos în rezultatul loviturii primite cu furca în

regiunea piciorului drept de către Cojocaru Victor Nicolae;

- inculpatul a avut posibilitatea să arunce furca și fără să lovească partea

vătămată, deci acțiunile acestuia au fost săvârșite intenționat;

2

- după ce Bîrlădeanu Vasile a căzut jos în rezultatul acțiunilor sale,

Cojocaru Victor a părăsit locul faptei fără a se interesa despre starea acestuia,

ceia ce reprezintă o dovadă în plus că a conștientizat gravitatea consecințelor

survenite în rezultatul acțiunilor sale continuând-și drumul spre casă

- din punct de vedere al laturii obiective, elementul material al

infracțiunii de vătămare intenționată gravă sau alte violențe prevăzute de art.

151 din Codul Penal s-a realizat în momentul în care inculpatul a săvârșit acte

de violență asupra victimei, constând în lovirea intenționată a acestuia cu

furca peste picior. Urmarea imediată a acestei acțiuni, a fost atinsă atunci

când victimei i s-au cauzat suferințe fizice și leziuni corporale grave;

- legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea

socialmente periculoasă există, fiind dovedită și prin concluziile raportului

de expertiză judiciară medico-legală care atestă faptul că leziunea suferită de

victimă a fost produsă în urma acțiunii traumatice a unui corp dur

contondent sau lovirea de acesta, înainte de internare în staționar, în diverse

circumstanțe, inclusiv în cele indicate în ordonanță;

- atitudinea subiectivă a inculpatului față de fapta săvârșită și de

urmările acesteia se caracterizează prin intenție directă ca formă de vinovăție,

inculpatul având atât reprezentarea caracterului ilicit al faptei sale cât și a

urmărilor produse de aceasta;

3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:

- limitele legitimii apărări nu au fost depășite, iar faptul împungerii cu

coarnele furcii în abdomen, piept și față reprezenta un pericol net superior

pentru viața și sănătatea celui atacat, în comparație cu reacția inculpatului

Cojocarii Victor, care este aproape orb și simțind pericolul real, direct și

imediat, a reacționat pentru a se apăra, cu atât mai mult că partea vătămată

rostea cuvintele ”aici ții sfârșitul”.

2019, a fost respins ca fiind nefondat apelul avocatului Marin Aftenii în

numele inculpatului Cojocaru Victor. A fost respins apelul procurorului și

menținută fără modificări sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Central) din

25.04.2019, în cauza penală de condamnare a lui Cojocaru Victor pe art. 157

Cod penal.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a constatat că,

vinovăția inculpatului se demonstrează prin următoarele probele: - Proces-

verbal privind consemnarea celor constatate din 21.09.2018(f.d. 5); informația

telefonică 112 din 08.08.2018 ora 17.30 (f.d.6); informație telefonică 903 din

09.08.2018 (f.d. 7); cererea din 08.08.2018 de la Bîrlădeanu Vasile (f.d. 8); -

Proces-verbal de cercetare la fața locului din 10.08.2018 (f.d. 15-16); potrivit

3

Raportului de constatare nr. 201822D0165 din 19.09.2018 (f.d. 37-38); - Potrivit

Raportului de expertiză judiciară nr. 201822D0200 din 05.11.2018 (f.d. 42-43);

- Proces-verbal de cercetarea a obiectului din 27.11.2018 (f.d. 46-47).

Instanța de apel a menționat că, analizând materialele cauzei prin

prisma prevederilor art. 101 Cod procedură penală, a constatat că acțiunile

lui Cojocaru Victor Nicolae, comise în circumstanțele constatate, exprimă sub

aspect subiectiv și obiectiv semnele constitutive ale componenței de

infracțiune prevăzute de art. 157 Cod penal și anume - vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență.

Instanța de apel a notat că, obiectul juridic special al infracțiunii

examinate îl formează relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei.

Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 157 Cod penal, îl constituie

corpul persoanei. Latura obiectivă a vătămării grave ori medii a integrității

corporale sau a sănătății, cauzate din imprudență, are următoarea structură:

1) fapta (acțiunea sau inacțiunea) prejudiciabilă constând în cauzarea

vătămării grave ori medii a integrității corporale sau a sănătății; 2) urmările

prejudiciabile sub formă de vătămare gravă ori medie a integrității cor porale

sau a sănătății; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile. La calificare nu are importanță metoda sau mijloacele

pe care le-a folosit făptuitorul pentru a cauza vătămarea gravă a integrității

corporale sau sănătății.

Instanța de apel a menționat că, infracțiunea examinată este o

infracțiune materială. Ea se consideră consumată din momentul producerii:

a) vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății ori b) vătămării

medii a integrității corporale sau a sănătății. Latura subiectivă a infracțiunii

prevăzute la art. 157 Cod penal, se exprimă în vinovăție sub formă de

imprudență.

Privitor la semnele secundare ale laturii subiective a infracțiunii

prevăzute la art. 157 Cod penal, instanța de apel a notat că motivele

infracțiunii pot fi diverse: răzbunarea, ura, gelozia, invidia, motive huliganice

etc, însă nici motivul și nici scopul acesteia nu au relevanță la calificare, cu

excepția cazurilor când prezența acestora este un temei de agravare a

răspunderii penale. Subiectul vătămării grave sau medii a integrității

corporale sau a sănătății, cauzate din imprudență, este persoana fizică

responsabilă, care la momentul săvârșirii infracțiunii a împlinit vârsta de 16

ani

Instanța de apel a constatat că după audierea inculpatului, părții

vătămate, martorilor oculari, instanța de judecată a constatat, că la data de 08

august 2018, aproximativ la ora 14:00 min., Cojocaru Victor Nicolae aflându-

4

se în strada s. Cățeleni, r-nul Hîncești, în rezultatul unui conflict cu unchiul

său Vasile Bîrlădeanu, Cojocaru Victor i-a aplicat ultimului cu furca o

lovitură peste piciorul drept cauzându-i, conform raportului de expertiză

judiciară nr. 201822D0200 din 05.11.2018, xxxxxxxx, ce se califică ca vătămare

corporală gravă, periculoasă pentru viață.

Instanța de apel a conchis că, acțiunile inculpatului Cojocaru Victor și

vătămările corporale constatate la partea vătămată Bîrlădeanu Vasile există

legătura cauzală directă.

Cu toate acestea, instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului

Cojocaru Victor se încadrează juridic în art. 157 Cod penal, deoarece, din

probatoriu administrat și verificat în cadrul ședințelor de judecată, s-a stabilit

cu certitudine că vătămarea corporală gravă, cauzată părții vătămate

Bărlădeanu Vasile, i-a fost cauzată din imprudență de inculpat pe fundalul

unei situații de conflict apărute între aceștia

Instanța de apel la individualizarea pedepsei penale, a notat că instanța

de fond a respectat prevederile art. 96, art. 385 alin. (1) și art. 394 alin. (1) și

alin. (2) Cod de procedură penală, conform cărora instanța este obligată să

indice în partea descriptivă a sentinței/deciziei care sânt circumstanțele care

atenuează sau agravează răspunderea inculpatului, datele care

caracterizează persoana inculpatului, precum și motivele soluției adoptate

referitoare la stabilirea pedepsei sau la liberarea de pedeapsă penală.

Referitor la corectitudinea individualizării pedepsei stabilite

inculpatului Cojocaru Victor, instanța de apel a conchis că prima instanța la

stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, în

conformitate cu art. 6, 7, 16, 61, 72, 75, 76, 77, 78, Cod penal, ținând cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

La stabilirea pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de

personalitatea inculpatului, că potrivit certificatului seria EM nr. 583261

eliberat de Consiliul republican de expertiză medicală a vitalității, Cojocaru

Victor este invalid de gradul I din copilărie prin suferință oculară și necesită

călăuză permanentă de către o altă persoană, potrivit caracteristicii eliberate

de primarul sat. Cățeleni, Cojocaru Victor Nicolae a fost permanent în atenția

șefului de post din localitate (f.d. 58), potrivit certificatului prezentate de

Spitalul raional Hîncești, Cojocaru Victor Nicolae la evidența medicului

narcolog nu se află (f.d. 59), potrivit certificatului prezentate de Spitalul

raional Hîncești, Cojocaru Victor Nicolae la evidența medicului psihiatru se

5

află cu diagnoza epilepsie (f.d. 60), potrivit revendicării F-246, Cojocaru

Victor Nicolae anterior nu a fost judecat (f.d. 62).

Instanța de apel a considerat justă aplicarea prevederile art. 90 Cod

penal în privința inculpatului Cojocaru Victor, suspendând condiționat

pedeapsa principală sub formă de închisoare pe o perioadă de probațiune de

1 (unu) ani, și să nu se execute pedeapsa aplicată dacă, în termenul de probă

fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea

condițiilor termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Instanța de apel a apreciat că în privința acestuia nu se impune în mod

imperativ ca executarea pedepsei să fie în regim real, or, nu trebuie pus

accentul în mod deosebit pe rolul punitiv al sancțiunii, în detrimentul celui

educativ și reintegrare socială, interesul comunității fiind ca asemenea fapte

să nu se mai repete, iar inculpatul să se reintegreze în societate în spiritul

respectării normelor legale indiferent de orice tentații.

atacată cu recurs ordinar de către:

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic

Natalia, prin care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile

art. 427 pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și

deciziei și rejudecarea cauzei de un alt complet de judecători.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Andronic Natalia a menționat că:

- instanță de fond ilegal și neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpatului

în baza art. 157 Cod penal (vătămarea gravă a integrității corporale sau a

sănătății cauzată din imprudență). Această soluție, contrar prevederilor

art.414, 417 Cod de procedură penală, greșit a fost menținută de către Curtea

de Apel, fără a lua în considerare prevederile art.325 Cod procedură penală,

fiind astfel depășite limitele învinuirii;

- probele prezentate de către acuzare, în special martorii oculari,

dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.151 alin.(1) Cod penal;

- instanțele nu au luat în considerare faptul că, inculpatul a conștientizat

gravitatea consecințelor acțiunilor sale;

- la caz în acțiunile inculpatului sunt prezente semnele componenței de

infracțiune imputate (latura obiectivă, latura subiectivă)

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei

6

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Din conținutul art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de

apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță

prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În

cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se

contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot

fi audiate în instanța de apel conform regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au

fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal. În cazul sesizării de către părți a nerespectării

termenului rezonabil de judecare a cauzei de către prima instanță, instanța

de apel se expune și asupra nerespectării acestui termen.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise

nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Recurentul invocă în recursul său temeiurile prevăzute de pct. 6), 12)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit reține că decizia instanței de apel

se contestă prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra,

invocându-se faptul, că instanțele de fond au dispus incorect recalificarea

acțiunilor inculpatului în baza art. 157 Cod penal.

7

În acest context, reieșind din materialele cauzei penale, instanța de

recurs reține, că Cojocaru Victor de către organul de urmărire penală a fost

învinuit, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal –

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este

periculoasă pentru viață, însă prima instanță a recalificat acțiunile

inculpatului din prevederile art. 151 alin. (1) Cod penal, în art. 157 Cod penal

- vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată

din imprudență.

Astfel, decizia instanței de apel va fi analizată de către Colegiu penal

lărgit, în cumul cu sentința primei instanțe. În contextul dat, Colegiul penal

lărgit constată că instanța de apel în motivarea deciziei nu s-a pronunțat

asupra probelor administrate și cercetate, cu o argumentare clară în acest

sens.

La acest capitol, Colegiul ține să menționeze că, judecând apelul

instanța de apel nu se poate limita doar la redarea de la persoana a treia a

circumstanțelor și împrejurărilor cauzei constatate de prima instanță, dar

urmează să examineze și să supună verificării toate probele și argumentele

aduse de apelanți, respectând prevederile legale enunțate anterior.

Tot aici urmează a fi remarcat și faptul, că instanța nu a analizat

comportamentul inculpatului până la faptă, în timpul și după săvârșirea

faptei, or, din declarațiile martorilor oculari Grosu Radu, Munteanu

Constantin reiese că victima Bîrlădeanu Vasile a fost lovită cu furca, după ce

a căzut jos în rezultatul loviturii în regiunea piciorului drept de către

Cojocaru Victor.

La fel, de instanța de apel nu a fost apreciat acel fapt că inculpatul a

declarat că i-a smuls furca din mîina lui Bîrlădeanu Vasile și i-a aplicat o

lovitură în piciorul drept, deși ar fi putut să arunce furca fără să lovească

partea vătămată.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit consideră, că în speță instanța de

apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a cercetat în

deplină măsură cumulul de probe, fiind prezentă discrepanța între cele

reținute de instanțele de fond și conținutul real al probelor, ignorarea unor

aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii

premature, privind recalificarea acțiunilor inculpatului de la prevederile art.

art. 151 alin. (1) Cod penal la cele ale art. 157 Cod penal.

Prin urmare, instanța de recurs constată, că instanța de apel urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, corectitudinea încadrării

juridice a acțiunilor lui Cojocaru Victor în coroborare cu probele

administrate, pe care urma să le aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod

8

de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea

unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură

penală.

Evitând aplicarea întocmai a acestor prevederi legale, instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra probelor administrate și cercetate, doar le-a

enumerat, fără a se pronunța pe motivele apelului declarat de procuror,

referitor la netemeinicia concluziei primei instanțe privind necesitatea

reîncadrării acțiunilor inculpatului din prevederile art. 151 alin. (1) Cod penal

în cele ale art. 157 Cod penal, fără a descrie, analiza și motiva convingător,

concluzia sa în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală.

În contextul dat, Colegiul penal consideră că concluziile instanței de

apel privind menținerea sentinței primei instanțe care a dispus condamnarea

lui Cojocaru Victor în baza art. 157 Cod penal, sunt pripite, iar decizia este

motivată insuficient sub acest aspect, ne fiind analizate în deplină măsură

probele la care procurorul a făcut referire ca probe decisive în confirmarea

faptei imputate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că în

prezenta speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de

recurent și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală,

ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu

pot fi corectate de instanța de recurs.

În lipsa unei ample și convingătoare motivații privind aprecierea

acțiunilor inculpatului și calificarea acestora ca cauzare de vătămare gravă a

integrității corporale sau sănătății din imprudență conform art.157 Cod

penal, Colegiul penal lărgit concluzioneze asupra necesității de a casa decizia

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în

alt complet de judecată, unde instanța de apel, urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat de procuror, să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate inculpatului și să verifice corectitudinea încadrării

juridice a acțiunilor acestuia în coroborare cu probele administrate și

examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le evalueze

cuvenit cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate și toate în ansamblu, să-și argumenteze clar concluziile sale în

9

decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe

o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. art. 414,

417, 419 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2019, în cauza

penală în privința lui Cojocaru Victor xxxxxxxxx, și dispune rejudecarea

cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-01-26
0,96
1ra-1873/2021 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1873/2021 1-18097743-01-1ra-25082021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 08 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a ex
CSJ 2019-07-18
0,96
1ra-911/2019 — art. 187 alin. 2 lit. d, e, f, 188 alin. 2 lit. c, d, e CP
Dosarul nr. 1ra-911/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, a examina
CSJ 2020-05-15
0,96
1ra-489/ 2020 — art. 264-1 alin. 4; 349 alin. 1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-489/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 martie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan
CSJ 2019-12-12
0,95
1ra-986/2019 — art. 349 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-986/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 noiembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor
CSJ 2022-06-30
0,95
1ra-6/22 — art.264/1 al.4 CP
Dosarul nr. 1ra-6/22 1-20060857-01-1ra-03012022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători - Plămădeală Ghenadie
Sursă