1ra-1045/2020 — art. 188 alin. 3 lit. d, 171 alin. 1, 172 alin. 1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Taraclia din 18 aprilie 2016, Cafedji Alexandr a fost condamnat în baza art.188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare, art. 171 alin. (1) Cod penal la 3 ani închisoare și art. 172 alin. (1) Cod penal la 3 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, din 18.04.2016, cu includerea perioadei arestării preventive de la 04.01.2012 până la 13.02.2012. 1.1. Instanța de fond a constatat că, la 04.01.2012, în jurul orei 0500, Cafedji A. cu scopul comiterii atacului de tâlhărie, din intenții de interes material, înțelegând și conștientizând caracterul public periculos al faptelor incriminate, a pătruns în ograda proprietății lui XXXXX XXXXX, a.n. 14.07.1937, amplasată pe str. XXXXX, XXXXX, s. XXXXX, r-nul XXXXX, unde în continuarea intenției sale infracționale, după ce XXXXX XXXXX a deschis ușa de la intrare, deoarece lătrau câinii, acesta s-a năpustit asupra ei, aplicându-i o lovitură cu mâna în regiunea feței, de la care XXXXX XXXXX a căzut. În continuare, intrând în casă, inculpatul a ridicat-o pe XXXXX XXXXX de pe podea și, aplicând forța fizică periculoasă pentru viață, prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii pe față, cap, gît și diferite părți ale corpului a dus-o într-o cameră, cerându-i transmiterea mijloacelor bănești. După ce, apropiindu-se de odaie, a împins-o la podea. Apoi, continuând aplicarea violenței fizice în privința XXXXX XXXXX a dezbrăcat-o 1 și, ținând-o contra voinței acesteia, a întreținut raport sexual în formă naturală. După ceva timp, tot inculpatul, cu scopul satisfacerii poftei sale sexuale, în formă perversă, continuând să țină la podea pe partea vătămată, a introdus degetele mâinilor sale în vagin și în anus. Ulterior ridicând-o și a dus-o în dormitor, unde a culcat-o pe pat cu fața în sus și i-a legat mâinile cu bucăți de pânză ruptă, fără a reacționa la rugămințile acesteia de a o lăsa în pace, a continuat săvârșirea în privința acesteia a acțiunilor de violență cu caracter sexual. Apoi a sustras din portmoneul lui XXXXX XXXXX, care se afla pe noptiera din dormitor mijloace bănești în sumă aproximativă de 500 lei, după care a părăsit domiciliul acesteia. Prin acțiunile sale Cafedji A. i-a cauzat părții vătămate leziuni corporale medii sub formă de fractură a osului nazal, traumatism cranio-cerebral închis, comoție cerebrală, multiple echimoze pe față, gât, mâini și picioare, rupturi a vaginului, de asemenea i-a cauzat și prejudiciu material în suma indicată. Tot el, la 04.01.2012, în jurul orei 0500, cu scopul comiterii atacului de tâlhărie, în rezultatul intenției de a comite violul a XXXXX XXXXX, aflându-se în odaia îndepărtată din casa părții vătămate XXXXX XXXXX, amplasată pe str. XXXXX, XXXXX, s. XXXXX, r-nul XXXXX, conștientizând caracterul periculos al acțiunilor sale infracționale, a doborît-o pe aceasta la podea și, aplicând forța fizică prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii în regiunea feței, capului, gâtului și pe diferite părți ale corpului, a dezbrăcat-o pe ultima și contra voinței acesteia, încâlcind inviolabilitatea sexuală a persoanei, a întreținut raport sexual cu aceasta în formă naturală. După ceva timp, tot inculpatul, cu scopul satisfacerii poftei sale sexuale, în formă perversă, continuând s-o țină la podea, a introdus degetele mâinilor sale în vagin și în anus. Ulterior ridicând-o de pe podea a dus-o în dormitor, unde a culcat-o pe pat cu fața în sus, iar apoi, legându-i mâinile cu bucăți de pânză ruptă, fără a reacționa la rugămințile acesteia de a o lăsa în pace, a continuat săvârșirea în privința acesteia a acțiunilor de violență cu caracter sexual, cauzându-i lui XXXXX XXXXX leziuni corporale medii sub formă de fractură de schijă a osului nazal, traumatism carnio-cerebral închis, comoție cerebrală, multiple echimoze pe față, gât, mâini și picioare, rupturi a vaginului, la fel și suferințe morale. Tot el, la 04.01.2012, în jurul orei 0500, având scopul comiterii atacului de tâlhărie, în rezultatul intenției de a-și satisface pofta sexuală în formă perversă, aflându-se într-o cameră din casa din gospodăria părții vătămate XXXXX XXXXX, amplasată pe str. XXXXX, XXXXX, s. XXXXX, r-nul XXXXX și ținând pe partea vătămată la podea, prin aplicarea în privința ei a forței fizice manifestate prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii în regiunea feței, capului, gâtului și pe diferite părți ale corpului, conștientizând caracterul infracțional al acțiunilor sale, i-a introdus degetele mâinilor sale în vagin și anus. După ce, ridicând-o pe XXXXX XXXXX de pe podea, a dus-o în dormitor și a culcat-o pe pat cu fața în sus și apoi, legându-i mâinile cu bucăți de pânză ruptă, nereacționând la rugămințile părții vătămate de a o lăsa în pace, a continuat săvârșirea în privința acesteia a acțiunilor de violență cu caracter sexual, satisfăcându-și pofta sexuală în formă perversă, prin ce i-a cauzat lui XXXXX XXXXX leziuni corporale medii sub formă de: fractura de schijă a osului nazal, traumatism cranio-cerebral închis, comoție cerebrală, multiple echimoze pe față, gât, mâini și picioare, ruptura vaginului și suferințe morale. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, declarând că venea uneori în vizită acasă la partea vătămată, deoarece erau în relații prietenoase. Ultima dată au fost pe 01 ianuarie dimineața, împreună cu mama sa, pentru a o felicita cu Anul Nou. Au șezut puțin la masă, au băut câte 50 gr. Partea vătămată l-a rugat să-i aducă ceva din 2 dormitor. După, s-au întors acasă, au noptat, iar dimineața au mers la gară, unde și-a petrecut mama în Odesa, deoarece acolo locuiește. Totodată, vinovăția inculpatului este confirmată prin probele administrate. Astfel, partea vătămată a declarat, că estre este vecinul ei. În acea seară lătrau cânii și a deschis ușa să vadă ce se întâmplă. Cineva a împins-o cu tot cu ușă spre perete, a început să o maltrateze și să-și bată joc de ea. Nu i-a văzut fața. Este bătrână și aude rău, dar după voce i s-a părut că era inculpatul. Anterior el venea periodic în ospeție împreună cu mama sa și știa totul unde se află în casă, îl cunoaște de mic copil. Anterior, inculpatul a intrat în dormitor să-i repare lumină. Martorul XXXXX XXXXX în cadrul ședinței de judecată a declarat, că dimineața a venit la mama sa. În casă era dezordine, iar mama maltratată. Ea a întrebat cine a făcut acest lucrul și dânsa a spus numele vecinului Alexandr. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 19.01.2012, la XXXXX XXXXX au fost stabilite următoarele vătămari - fractura de schijă a osului nasului, traumatism cerebral închis, comoție cerebrală, multiple echimoze pe față, gât, mâni și picioare, ruperea vaginului, vătămări corporale fiind calificate ca medii, cu dereglarea sănătății pentru o perioadă mai mult de 21 de zile. Ruperea vaginului poate fi cauzată prin degetele bănuitului în timpul încercării de a săvârși raportul sexual cu organul său genetal, în introducerea organului în vaginul părții vătămate, ce formal poate fi aprecia ca un act sexual cu aplicarea violenței. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 03.02.2012, sângele părții vătămate XXXXX XXXXX aparține grupului A-beta. Este grupul „A” după salivare. În petele de pe plapumă ridicate la fața locului de la domiciliul lui XXXXX XXXXX din s. XXXXX, r-nul XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, s-a depistat sânge uman și spermatozoizi fără amestec de salivare. La stabilirea apartenenței de grup este depistat antigen A. Nu se exclude natura antigenulu dat din cauza amestecului spermei de la bănuitul Cafedji A. și sângele vătămatei XXXXX XXXXX Amestecul din vagin și cal nu se exclude. În petele de pe perdele și lentele de culoare albastru deschis la fel ridicate din fața locului au fost depistate spermatozoizi unici și urmele sângelui fără salivare. La stabilirea apartenenței de grup este depistat antigen A. Nu se exclude natura antigenului dat din cauza amestecului spermei de la bănuitul Cafedji A. și sângele părții vătămate XXXXX XXXXX, sau altor persoane cu același grup de sânge A-beta. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 03.02.2012, sângele vătămatei XXXXX XXXXX și bănuitului Cafedji A. aparține grupului A-beta. În petele de pe halat și rochie, aparținute părții vătămate XXXXX XXXXX este depistat sângele de uman fără amestec cu spermă și salivare. După stabilirea apartenenței de grup este depistat antigen A, dar în unele obiecte și aglutin-beta. Nu se exclude apariția sângelui persoanei/persoanelor cu același grup de sânge, inclusiv și de la partea vătămată

Urmele degetelor mâinilor, observate și ridicate pe segmente dactiloscopice sunt lăsate de: nr. XXXXX - cu amprenta degetului inelar mânii stângi lui XXXXX XXXXX, a.n. XXXXX; nr.3 - cu amprenta degetului inelar mâinii drepte lui XXXXX XXXXX, a.n. XXXXX; nr. XXXXX - cu amprenta degetului mediu mâinii stângi a lui XXXXX XXXXX, a.n. XXXXX; nr. 6 - cu 3 amprenta degetului mediu mâinii stângi a lui XXXXX XXXXX, a.n. XXXXX; nr.8- cu fragmentul palmei mâinii stângi a lui XXXXX XXXXX, a.n. XXXXX; nr. XXXXX0 - cu amprenta degetului mic mâinii stângi a lui Cafedji A., a.n. XXXXX, dar urmele degetelor mânilor, depistate și observate pe segmente dactiloscopice sub nr. XXXXX, 5, 7, 9, 11, sunt lăsate nu de XXXXX XXXXX, a.n. XXXXX, nu de Cafedji A.I., a.n. XXXXX, dar de alte persoane. Referirea inculpatului că el s-a aflat acasă cu mamă-sa, nu se confirmă prin nimic. Pe lângă aceasta, chiar dacă de presupus că aceste circumstanțe sunt veridice, nu se poate de exclus posibilitatea săvârșirii infracțiunilor incriminate în perioada indicată. Astfel, instanța a calificat acțiunile inculpatului conform prevederilor art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viață sau sănătatea persoanei prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință săvârșită cu deosebită cruzime, în baza art. 171 alin. (l) Cod penala, ca violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, și pe art. 172 alin. (1) Cod penal, ca acțiuni violente cu caracter sexual, adică satisfacerea poftei sexuale în forme perverse săvârșite prin constrângere fizică sau psihică a persoanei ori profitând de imposibilitatea acesteia apăra sau de a-și exprima voința. La stabilirea pedepsei instanța a ținut cont de gradul și pericolul social al faptelor comise, de personalitatea vinovatului, de prezența circumstanțele atenuante și agravante.

Avocatul Dimitran Ignat a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cafedji Alexandr să fie achitat, deoarece nu a comis infracțiunile imputate. Apelantul a invocat că, instanța nu a luat în considerație declarațiile inculpatului din 04.01.2012, și anume: „vina sa în comiterea infracțiunii el nu a recunoscut-o”. Partea vătămată a indicat că a fost maltratată cu pumnii pe diferite părți ale corpului, însă în urma expertizelor efectuate la Cafedji A. nu s-au depistat careva leziuni corporale, adică pe pumnii acestuia. Există divergențe între raportul de expertiză nr. XXXXX din 03.02.2012, potrivit cărui partea vătămată și inculpatul au unul și aceiași grupă de sânge A-beta. Este grupul „A” după salivare. În petele de pe cuvertură, prosop și cearșaf de plapumă ridicate la fața locului au fost depistat sânge de originea umană și spermatozoizi fără amestec de salivare. La stabilirea apartenenței de grup este depistat antigenul „A”, nu se exclude natura antigenului dat din cauza amestecului spermei de la bănuitul Cafedji A. și sângele părții vătămate XXXXX XXXXX Nu se exclude amestecul din vagin și fecale. Din aceste circumstanțe rezultă, că atât partea vătămată cât și inculpatul au aceiași grupă sangvină, fapt care face dificil de a stabili cu certitudine vinovăția lui Cafedji A. Potrivit raportul de examinare medico-legală nr. XXXXX din 05.01.2012, începută la 04.01.2012, potrivit cărui în urma examinării lui Cafedji A. se indică că în apropiata săptămână inculpatul nu a avut relații sexuale, care deși este un indice secundar, dar apare întrebarea, de unde au apărut urme de spermă indicată în raportul de expertiză nr. XXXXX din 03.02.2012. Totodată, potrivit concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 12.01.2012 s-a stabilit, că amprentele care au fost depistate și ridicate sub nr. XXXXX, 5, 7, 9, au fost lăsate de o altă persoană neidentificată de organul de urmărire penală. 4 Lipsesc probele care ar exclude posibilitatea comiterii infracțiunii de către o altă persoană, care a lăsat amprentele sub nr. XXXXX, 5, 7,

Nu au fost depistate cizmele și telefonul inculpatului, la care face referire partea vătămată, de asemenea nu au fost depistate urme de cizme în domiciliul părții vătămate, după cum ea declară. Sentința contestată este întemeiată în exclusivitate doar pe declarațiilor părții vătămate, care în cadrul ședinței de judecată a declarat că, nu este convinsă că persoana care a venit la ea în noaptea de 04.01.2012 era anume Cafedji A. Organul de urmărire penală ava dubii întemeiate asupra faptului că infracțiunea în cauză nu a comis-o Cafedji A., fapt reflectat și în ordonanța procurorului din 13.09.2012, unde este indicat că, ”procesul penal pe cauza penală cu nr. XXXXX se suspendă din cauza neidentificării persoanelor, care au comis furtul”. Posibil Cafedji A. a fost scos de sub urmărire penală, însă după ce el a depus o cerere privind eliberarea actelor pe dosarul penal în cauză, organul de urmărire penală a hotărât să schimbe poziția, trecând sub tăcere ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, or cum poate fi explicat faptul că, în perioada de 3 ani și 6 luni inculpatul nu a fost citat și careva acțiuni procesuale în cauză nu au fost întreprinse. 4. Potrivit deciziei Colegiului judiciar la Curții de apel Cahul din 13 martie 2017, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Cafedji Alexandr, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d), 171 alin. (1) și 172 alin. (1) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Instanța de apel a statuat că, instanța de fond superficial a examinat cauza, nu a dat o apreciere corectă probelor prezentate de părți, a luat în considerație doar probele acuzării fără o studiere completă și deplină a tuturor circumstanțelor cauzei și, în consecință incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, făcând o concluzie greșită că Cafedji A. a săvârșit infracțiunile imputate. Partea vătămată XXXXX XXXXX, fiind legal citată, nu s-a prezentat în cadrul examinării dosarului în instanța de apel. Potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate XXXXX XXXXX din 05.01.2012, aceasta a declarat, că la 04.01.2012, ora 0500 a deschis ușa deoarece a auzit cum lătrău câinii, a vrut să-i liniștească și în acest moment o persoană necunoscută a lovit-o cu pumnul în față de la ce ea a căzut jos și posibil, că a pierdut cunoștința pe câtva timp. Ulterior tânărul a maltratat-o și a întreținut raport sexual în formă naturală și perversă. Tot acesta îi spunea să tacă și să-i dea banii, așa cum ea este pensionară și trebuie să aibă bani. Ea, personal nu l-a văzut la față din cauză că era întuneric și îi curgea sânge pe față de la lovitură, dar după glas consideră că este inculpatul Cafedji A. Tot partea vătămată a declarat că consideră că Cafedji A. a comis infracțiunile imputate deoarece tânărul foarte bine se orienta în gospodăria ei, știa unde stau lucrurile, cum se aprinde aragazul, unde se află întrerupătorul la bucătărie și tigaia, de asemenea locul unde ea poate ține banii, iar când îi spunea pe nume „Sașa”, ultimul reacționa foarte agresiv și de fiecare dată o lovea. Conform art. 24 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. 5 În circumstanțele relatate s-a stabilit, că instanța de judecată a dat apreciere doar probelor acuzării, lăsând fără atenție și apreciere nu doar declarațiile inculpatului, care a declarat că în noaptea de 04.01.2012 s-a aflat acasă, dar fiind în relații bune cu XXXXX XXXXX, deoarece erau vecini, des venea în ospeție, ultima dată fiind în ospeție pe data de 01.01.2012, când a venit să o felicite cu ”Anul Nou” și ultima l-a trimis după ceva în casă, dar și faptul că însuși partea vătămată nu l-a văzut la față pe acesta, făcându-și concluzia că infractorul ar putea fi vecinul ei Cafedji A., așa cum el cunoștea unde se aflau toate lucrurile în casă și faptul că-i era glasul cunoscut, deși fiind audiată în instanță, în cadrul ședinței de judecată partea vătămată XXXXX XXXXX a declarat, că „este în vârstă și aude rău, dar i se pare că acea persoană era vecinul, deoarece el vine la ea cu mama sa și cunoaște ce și unde se află”. La întrebarea, dacă cunoaște cine a intrat la ea, a răspuns, că nu știe, deoarece era întuneric. Din aceste considerente, la emiterea unei sentințe de condamnate, instanța judecătorească nu se poate baza doar pe presupuneri, sau fapte care nu și-au găsit confirmare prin probe pertinente, concludente, utile și veridice. Toate probele urmează a fi apreciate în ansamblu, în coroborare cu alte probe. Totodată, este întemeiat argumentul apărării în privința existenței divergențelor între rapoartele de expertiză nr. XXXXX din 03.02.2012, potrivit cărui în petele de pe cuvertură, prosop și cearșaf de plapumă ridicate la fața locului din proprietatea lui XXXXX XXXXX în s. XXXXX, r-nul XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, s-au depistat sânge de originea umană și spermatozoizi fără amestec de salivare. La stabilirea apartenenței de grup este depistat antigenul „A”. Nu se exclude natura antigenului dat din cauza amestecului spermă de la bănuitul Cafedji A. și sângele părții vătămate XXXXX XXXXX Nu se exclude amestecul din vagin și fecale. În raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 05.01.2012, se indică în urma examinării lui Cafedji A., prezența secreției albicioase, cazeoase, în organele genitale poate servi ca o dovadă secundară privind lipsa relațiilor sexuale în săptămâna apropiată. Adică, odată ce se stabilește lipsa căror-va relații sexuale la Cafedji A., se exclude posibilitatea întreținerii raportului sexual a lui Cafedji A. cu partea vătămat XXXXX XXXXX la de 04.01.2012, fiind examinat acesta în aceeași zi. Instanța urma cu certitudine să constate legătura cauzală între mostrele de spermă depistate și ridicate de la fața locului - domiciliul lui XXXXX XXXXX, s. Cairaclia, str. XXXXX, XXXXX, r- nul Taraclia cu acțiunile sexuale care au fost comise față de XXXXX XXXXX, ținând cont de rapoartele de expertiză, care indică clar că în urma examinării lui Cafedji A. se poate de constatat lipsa relațiilor sexuale în săptămâna curentă. În conformitate cu art. 254 alin. (1) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală este obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului. Din concluzia expertului nr. XXXXX din 12.01.2012, rezultă că: Urmele degetelor mâinilor, observate și ridicate prin segmentele dactiloscopice sun lăsate de: nr. XXXXX cu amprenta degetului inelar a mâinii stângi a lui XXXXX XXXXX a.n. XXXXX; nr. 3 cu amprenta degetului inelar a mâinii drepte a lui XXXXX XXXXX; nr. XXXXX cu amprenta degetului mediu a mâinii stângi a lui XXXXX XXXXX a.n. XXXXX; nr. 6 cu amprenta degetului mediu a mâinii stângă a lui XXXXX XXXXX a.n. XXXXX; nr. 8 cu fragmentul palmei mâinii stângi a lui XXXXX XXXXX a.n. XXXXX; nr. XXXXX0 cu amprenta degetului mic a mâinii stângi a lui Cafedji A. a.n. XXXXX, iar amprentele depistate și luate pe fragmentele cu nr. XXXXX, 5, 7, 9, 11 nu sunt lăsate de XXXXX 6 XXXXX a.n. XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX a.n. XXXXX și Cafedji A., a.n. XXXXX, dar de alte persoane (f.d. 140-145), ceia ce arată, acțiunile incomplete a organelor de urmărire penală, fiind necesar de a întreprinde toate măsurile necesare pentru identificarea persoanelor, cărora le aparțin urmele digitale, depistate în domiciliul

Potrivit deciziei Colegiului judiciar la Curții de apel Comrat din 10 decembrie 2020, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Cafedji Alexandr învinuit de comiterea infracțiunilor, prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d), 171 alin. (1), 172 alin. (1) Cod penal, din motivul că inculpatul nu a săvârșit aceste fapte. Instanța de apel a reținut că nu s-a prezentat partea vătămată XXXXX XXXXX, care, potrivit informației parvenite, este o persoană în etate și din motive medicale este netransportabilă. Totodată, inculpatul nu a recunoscut vina și a relatat că susține declarațiile făcute în prima instanță și la faza urmăririi penale. A primit ordonanța de scoatere de sub urmărirea penală, însă cu cinci ani în urmă în casă a avut loc un incendiu și au ars o mulțime de documente. S-a deplasat la Procuratura Taraclia, ca să i-a copia ordonanței de scoatere de sub învinuire, ca să își facă pașaportul. I-au răspuns că cauza a fost reluată. El vizita partea vătămată și ultima dată a fost la 01 ianuarie dimineața cu mama sa, au onorat-o cu ”Anul Nou”, au stat la masă, au servit câte 50 de grame. La întrebarea în ce 13 mod s-au depistat degetele lui în cameră a explicat că nu ține minte unde a intrat. Ea 1-a rugat să intre undeva și să aducă ceva, ei erau în relații bune. În noaptea spre 01 ianuarie s-a aflat acasă cu mama, care locuiește în Odessa, are grijă de copilul surorii lui. La 04 dimineața s-au sculat, i-a ajutat să facă valiza și a petrecut-o. Mai târziu a fost sunat și i s-a spus că trebuie să vină acasă pentru că vine polițistul de sector. Când a venit acasă, a fost arestat. Analizând probele cercetate, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță a dat o apreciere eronată probelor administrate și incorect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor imputate, în legătură cu care fapt, urmează fi achitat, pentru că nu a comis faptele incriminate. Potrivit art. 8 Codul de procedură penală, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea inculpatului. Declarațiile părții vătămate date în cadrul urmăririi penale și ședinței de judecată a primei instanțe sunt neconsecutive și se bazează pe presupuneri. La 05.01.2012 ea a declarat că flăcăul a maltratat-o și a avut cu ea raport sexual în formă obișnuită și perversă. Mai apoi, ea a auzit cum se rupe materia, după aceasta a simțit cum flăcăul îi leagă mâinile. După aceea, fiind culcată pe pat a auzit cum flăcăul a început ceva să facă la bucătărie, totodată aceasta a auzit cum se deschid ușile dulapului, cum se aprinde aragazul și a auzit că se prăjesc ouă. Peste ceva timp, flăcăul din nou a intrat în cameră și a început să caute ceva în dulap, deoarece ea a auzit că scârțiie ușile dulapurilor și pe podea cad hainele. După ce a plecat băiatul, aceasta încetișor s-a ridicat, ținându-se cu mâinile de spatele canapelei și a început să îmbrace haine curate, care erau sub pernă. Flăcăul era puțin mai înalt decât ea, aceasta a simțit atunci când flăcăul o ținea la spate și o rezema de el. Acesta vorbea cu ea în limba bulgară, câteodată rostea câteva cuvinte în limba rusă, dar foarte rar. Flăcăul foarte bine se descurca și se orienta în casa ei, deoarece un om străin nu putea să știe unde se aprinde lumina la bucătăria ei, unde se află tigaia, cum se aprinde aragazul, unde ea poate să păstreze banii, adică în care cameră. În vocea flăcăului, care a pătruns în casa ei, a violat-o și a maltratat-o, ea a cunoscut vocea vecinului ei, Cafedji A., vocea aceasta niciodată nu o va încurca cu o altă voce, fiindcă îl cunoaște pe acest flăcău din copilărie. Potrivit declarațiilor părții vătămate date în ședința, flăcăul era din urmă și după înălțime nu poate spune. Ea este o femeie bătrână și aude rău și i se pare ca acesta este vecinul, inculpatul. El vine la ea cu mama și cunoaștem totul, unde și ce se află la ea acasă. I-au fost legate mâinile și picioarele, și ochii erau plini de sânge, și nu i-a văzut fața lui. Vecinul Alexandr a venit la ea cu mama și cunoștea totul, de mic copil și aceasta îl supraveghea când el a fost mic. Conform declarațiilor lui XXXXX XXXXX date în cadrul urmăririi penale pe 05.01.2012, la 31.12.2011 seara în ospeție a venit vecinul ei, mama lui Cafedji A., Peroncova N. cu nepotul XXXXX XXXXX Ei au colindat, după care ea i-a servit cu dulciuri, bani și ei încă au mai stat și s-au dus. Banii ea a scos din portmoneu în camera învecinată, flăcăul XXXXX XXXXX ședea în bucătărie, iar Peroncova N. umbla încolo- încoace, adică nu ședea pe loc. De asemenea, la data de 31.12.2011 la aceasta acasă au 14 venit copii, fetele de pe strada lor, nimeni nu a mai venit la dânsa acasă. Dimineața la 01.01.2012 la ea acasă a venit din nou XXXXX XXXXX, care a adus o sticlă de votcă și a servit-o. XXXXX XXXXX se afla și seara la bucătărie, ea a trecut în cameră, unde sub pernă pe pat și-a scos portmoneul și a luat de acolo 10 lei, pe care le-a dat lui XXXXX XXXXX, după care el a plecat. XXXXX XXXXX mai departe de bucătărie niciodată nu a intrat la ea în casă. Astfel, din declarațiile părții vătămate reiese că aceasta doar presupune că infractorul poate fi inculpatul Cafedji A., deoarece aceasta l-a recunoscut după voce, el cunoștea unde se aflau hainele în casă și se orienta bine în casă. Luând în considerație faptul că fiind audiată, partea vătămată s-a expus asupra infractorului, ca fiind o persoană neidentificată de către aceasta, înfățișarea căruia aceasta nu a avut posibilitatea să o discerne, singura afirmație a acesteia cu privire la faptul că vocea putea să aparține lui Cafedji A. nu este o probă suficientă pentru stabilirea identității, fără îndoială ca să indice la faptul că autorul infracțiunii este anume inculpatul. Această afirmație în cadrul procesului penal nu a fost pe larg verificată de către procuror în partea existenței posibile a anumitor indicii de voce și de vorbire, care ar putea să aparțină infractorului și ar permite cu un grad înalt de certitudine afirmarea cu privire la apartenența acesteia unei persoane concrete. În aceiași ordine de idei, faptul că persoana, care a săvârșit în privința părții vătămate acțiunile ilicite, se orienta bine în casa părții vătămate nu poate certifica despre faptul că acesta a fost anume Cafedji A., deoarece după cum se prevede din declarațiile părții vătămate, la aceasta în ospeție au fost și alte persoane. Martorul XXXXX XXXXX nu este martor ocular al evenimentelor și nu a văzut ca inculpatul să săvârșească careva acțiuni ilicite în privința părții vătămate, iar despre cele întâmplate ea a aflat din spusele ultimei. Deci, declarațiile martorului XXXXX XXXXX de asemenea nu confirmă vina inculpatului în învinuirea înaintată. Apreciind declarațiile inculpatului, făcute în cadrul urmăririi penale și în ședințele de judecată în ansamblu cu declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.01.2012, cu foto-tabelul, raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 09.01.2012, raportul expertului nr. XXXXX din 12.01.2012, se observă că sunt consecutive, coordonează cu materialele dosarului și combat complicitatea acestuia la săvârșirea prezentei infracțiuni. Cu toate acestea, apreciind procesul-verbal de cercetare la fața locului cu foto- tabelul din 04.01.2012, actul de examinare medico-legală nr. XXXXX din 04.01.2012 a lui Cafedji A., raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 09.01.2012, raportul expertului nr. XXXXX din 12.01.2012, plângerea lui XXXXX XXXXX din 04.01.2012, raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 05.01.2012 în privința lui XXXXX XXXXX, raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 09.01.2012, prezentate de către partea acuzării de stat în calitate de probe ale vinovăției inculpatului, se reține că acestea confirmă doar fapta infracțiunii și nu vina inculpatului de comiterea infracțiunilor incriminate. Partea acuzării nu a verificat alibiul ultimului, care a indicat că în noapte de la 3 la 4 ianuarie acesta se afla acasă împreună cu mama, dormea și nu a ieșit nicăieri. La 04 ianuarie dimineața aceștia s-au sculat, el a ajutat-o pe mama să strângă geanta și a plecat la serviciu, după ce a fost apelat și i s-a spus ca să vină acasă deoarece a fost chemat de către polițistul de sector. Raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 09.01.2012 - pe petele de pe perdea și bucăți rupte de culoare albastru-deschis, la fel ridicate de la fața locului, au fost depistate spermatozoizi individuali și urme de sânge fără adaos de salivă, la determinarea 15 apartenenței grupei sanguine a fost depistat antigenul ”A”, proveniența acestui antigen este posibilă din cauza amestecării spermei de la bănuitul Cafedji A. cu sângele părții vătămate XXXXX XXXXX sau al altor persoane cu asemenea grupă sanguină A-beta, nu poate fi probă a vinovăției inculpatului, deoarece doar stabilește cercul de persoane, care corespund unui anumit grup al apartenenței antigenului ”A”, ci nu confirmă apartenența petelor depistate inculpatului. Cu toate acestea, potrivit actul de examinare medico-legală nr. XXXXX din 04.01.2012 a lui Cafedji A., depistarea unei cantități mari de unsoare umedă în scrot poate servi drept un semn indirect a lipsei raporturilor sexuale în săptămâna cea mai apropiată. Deci, actul de examinare medico-legală nr. XXXXX din 04.01.2012 (care a fost întocmit în baza rezultatelor examinării lui Cafedji A. în aceiași zi, la 04.01.2012), trezesc dubii cu privire la existența raporturilor sexuale între inculpatul Cafedji A. și partea vătămată XXXXX XXXXX Declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX, că după ce a înțeles că nu i se primește nimic, flăcăul și-a băgat degetul în vaginul ei, cât și raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 05.01.2012, potrivi căruia la XXXXX XXXXX a fost depistată ruptura boltei vaginului, care ar putea fi cauzată și prin degetele bănuitului în timpul încercării de a băga organul său genital în vaginul părții vătămate, ceea ce formal poate fi apreciat ca raport sexual cu aplicarea violenței, confirmă faptul săvârșirii în privința părții vătămate a acțiunilor ilicite cu cauzarea leziunilor corporale menționate mai sus, însă acestea nu confirmă că, aceste acțiuni au fost comise anume de către inculpatul Cafedji A. Apreciind raportul expertului nr. XXXXX din 12.01.2012, conform căruia expertul a ajuns la concluzia că amprentele digitale de la mâini, segmentele dactiloscopice depistate și ridicate au fost lăsate și segmentele dactiloscopice au fost lăsate: nr. XXXXX cu amprenta degetului inelar de la mâna stângă a lui XXXXX XXXXX, a.n. XXXXX; nr. 3 cu amprenta degetului inelar de la mâna dreaptă a lui XXXXX XXXXX; nr. XXXXX cu amprenta degetului mijlociu de la mâna stângă a lui XXXXX XXXXX a.n. XXXXX; nr. 6 cu amprenta degetului mijlociu de la mâna stângă a lui XXXXX XXXXX a.n. XXXXX; nr. 8 cu fragmentul palmei mâinii stângi a lui XXXXX XXXXX a.n. XXXXX; nr. XXXXX0 cu fragmentul degetului mic de la mâna stângă a lui Cafedji A., a.n. XXXXX, cu amprentele digitale depistate și ridicate de pe segmentele peliculelor dactiloscopice cu numerele 2, 5, 7, 9, 11 au fost lăsate nu de XXXXX XXXXX, a.n. XXXXX, nu de XXXXX XXXXX a.n. XXXXX; nu de XXXXX XXXXX, și XXXXX XXXXX. a.n. XXXXX, nu de Cafedji A. a.n. XXXXX, ci de către alte persoane, se observă că aceste concluzii ale expertizei nu sunt probe ale vinovăției inculpatului Cafedji A., deoarece din amprentele digitale depistate de la mâini, doar o amprentă digitală de la mâini (a degetului mic de la măna stângă), aparține inculpatului Cafedji A. (ridicată de la tocul de la ușă, situate în camera de dormitor), care ar putea fi lăsată de către inculpat în acel moment, când el la rugămintea părții vătămate XXXXX XXXXX a pus un bec în dormitor. Existența altor amprente digitale de la mâini certifică despre faptul că casa părții vătămate a fost vizitată și de alte persoane neidentificate. Pe lângă aceasta, contrapunând raportul expertului nr. XXXXX din 12.01.2012 și declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX cu privire la faptul că „flăcăul căuta ceva în dulap”, este menționat că pe ușile dulapului, situat în dormitor, nu au fost depistate amprentele digitale de la mâini ale inculpatului Cafedji A., de asemenea, amprenta digitală depistată pe fragmentul peliculei dactiloscopice cu nr. 7 (ridicat de pe ușa dulapului situat în dormitor), nu aparține inculpatului Cafedji A., ci unei alte persoane neidentificate. 16 Astfel, sunt întemeiate argumentele avocatului Dumitran I., că argumentul existenței dubiilor la organul de urmărire penală în partea vinovăției inculpatului Cafedji A. în faptele incriminate lui este ordonanța de suspendare a urmăririi penale din 13.09.2012 în cauza penală nr. XXXXX, potrivit căruia în conformitate cu prevederile art. 2871 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală s-a suspendat urmărirea penală nr. XXXXX, pornită la 04.01.2012 de către de către SUP CRP Taraclia în baza art. 188 alin. (3) și 171 alin. (1) Cod penal pe faptul atacului tâlhăresc și viol față de XXXXX XXXXX pe motivul neidentificării persoanelor, care au comis această sustragere. Urmează de menționat că această ordonanță a fost emisă după ce toate probele în cauza deja au fost administrate, iar lui Cafedji A. i-a fost înaintată învinuirea. De asemenea, doar la 16.04.2013, adică după 7 luni după suspendarea urmăririi penale, potrivit scrisorii de însoțire a Procuraturii r-nul Taraclia, în adresa Șefului IP Taraclia a fost expediată prezenta cauză penală pentru exercitarea măsurilor operative de investigații de stabilire a persoanelor vinovate. În contextul celor expuse, probele cercetate la ședința de judecată nu pot fi apreciate ca fiind suficiente pentru emiterea sentinței de condamnare. Ori, sarcina procesului penal este în special apărarea persoanei, pe motiv că fiecare care a comis infracțiune: să fie pedepsit în măsura vinovăției sale și nici unul nevinovat să nu fie tras la răspundere penală. Prezumția nevinovăției presupune că vinovăția celui învinuit urmează a fi dovedită fără dubii inevitabile, prin ansamblu suficient de probe admisibile și veridice, însă unele atare nu au fost prezentate. În conformitate cu art. 21 Constituția și art. 8 alin. (3), art. 19 Cod de procedură penală, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării ale și prin luarea tuturor măsurilor prevăzute de lege pentru anchetarea obiectivă și integrală. Cu atât mai mult, instanța de apel a considerat că probele prezentate de către acuzatorul de stat combat obiectiv vinovăția inculpatului de comiterea faptelor ce i se incriminează, motiv din care inculpatul urmează a fi achitat în baza art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Prin urmare, cererea de apel a avocatului Dumitran I. depusă în interesele inculpatului Cafedji A. este întemeiată și urmează a fi admisă, iar sentința casată cu emiterea în cauză a unei noi hotărâri, prin care inculpatul Cafedji A. să fie acitat, deoarece nu a săvârșit aceste fapte.

Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Centru, Fedora Gheorghieva, a declarat recurs ordinar, solicitând: „casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi, prin care de a casa parțial sentința, de a înceta procesul penal în privința lui Cafedji Alexandr pe art. 171 alin. (1) și 172 alin. (1) Cod penal în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. În rest, iar anume: de a-l recunoaște pe Cafedji Alexandr vinovat de săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d) CP și de a-i stabili pedeapsa în formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de a menține fără modificări”. Recurenta a invocat că, acuzarea a fost de acord cu sentința emisă, întru-cât în instanța de fond, atât și în instanța de apel au fost cercetate probele, prezentate probele de partea acuzării, ce permit de a face concluzia despre vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d), 171 alin. (1), 172 alin. (1) Cod penal. 17 Concluzia despre vinovăția inculpatului permite de a face următoarele probe: - declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX, martorului XXXXX XXXXX, plângerea lui XXXXX XXXXX cu privire la atragerea lui Cafedji A. la răspundere penală, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.01.2012, concluzia expertizei medico- legale nr. XXXXX din 19.01.2012, concluzia expertizei medico-legale biologice nr. XXXXX din 03.02.2012, concluzia expertizei medico-legale biologice nr. XXXXX din 03.02.2012, concluzia expertului nr. XXXXX din 12.01.2012, concluzia de expertiză medico-legală psihiatrică ambulatorie nr. XXXXXdin 31.01.2012. Astfel, prin cumulul probelor expuse permite de a concluziona, că vina inculpatului este dovedită integral, întru-cât, probele prezentate de partea acuzării, nu conțin careva contradicții substanțiale și completează reciproc, de asemenea, confirmă faptul că anume prin acțiunile infracționale lui Cafedji Al. părții vătămatei i-au fost cauzate vătămări corporale și pagube materiale. Poziția inculpatului cu privire la faptul că el nu a comis fapte încriminate lui nu poate fi luată în considerare, deoarece argumentele date nu au fost confirmate și poartă doar un caracter declarativ. O astfel de poziție a inculpatului urmează a considerată ca o modalitate de protecție împotriva învinuirii înaintate. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 12) CPP RM.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, conform art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. conform potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Conform art. 394 alin. (1) pct. 1) - 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. 18 În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. XXXXX2 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39., 41.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței (pct. 2. din decizie), instanța de fond: a) doar a trecut în revistă probele pe caz, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins versiunile și probele apărării; b) concluzia neclară și confuză că: „referirea inculpatului că el s-a aflat acasă cu mamă-sa, nu se confirmă prin nimic. Pe lângă aceasta, chiar dacă de presupus că aceste circumstanțe sunt veridice, nu se poate de exclus posibilitatea săvârșirii infracțiunilor incriminate în perioada indicată”, nu corespund criteriilor de drept privind aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei prescrise în art. 101 Cod de procedură penală. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (2) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. În conformitate cu art. 394 alin. (3) pct. 2) partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea recursului. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, întemeiat casând total sentința și rejudecând cauza, potrivit descriptivului deciziei contestate (pct. 10. din decizie): a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, cât și în raport cu circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării; b) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi scrisoarea de însoțire a procurorului 19 r-lui Taraclia, Diuligher A. (f.d. 199, vol. I), scrisoarea de însoțire a șefului SUP IP Taraclia din 01.11.2013 (200, vol. I), scrisoarea de însoțire a procurorului r-lui Taraclia Diuligher A. nr. XXXXX650 din 12.11.2013 (f.d. 201, vol. I), scrisoarea de însoțire a procurorului r- lui Taraclia, Mihailov I. nr. XXXXX din 08.07.2015 (f.d. 202, vol. I), scrisoarea de însoțire a șefului SUP IP Taraclia cu nr.XXXXX din 13.07.2015 (f.d. 203, vol. I), răspunsul procurorului din 08.07.2015 (f.d. 206, vol. I), declarațiile inculpatul făcute în prima instanță și la faza urmării penale (f.d. 18, vol.II, f.d. 156, vol.III); e) a omis indicațiile obligatorii ale instanței de recurs conținute în deciziile Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 25.07.2017 și 07.11.2018 (pct. 6. și 9. din decizie). Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul de pe rol este întemeiat. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Gheorghieva Feodora, casează total decizia Colegiul penal al Curții de Apel Comrat din 10 decembrie 2019, în privința inculpatului Cafedji Alexandr XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei în Curtea de Apel Cahul. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 03 iunie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Victor Burduh Nicolae Craiu Maria Ghervas 20 Dosarul nr. 1ra-1045/2020 19 mai 2020 mun. Chișinău