1ra-1001/20 — art. 188 al. 2 lit. b, c, d CP

1ra-1001/20 — art. 188 al. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1001/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016,

declarat de inculpatul

Dediu AnatoliXXX, născut la XXX, originar

din XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 16.01.2015 pînă la 17.11.2015;

Instanța de apel de la 07.12.2015 pînă la 25.02.2016;

Instanța de recurs de la 13.02.2020 pînă la 03.07.2020.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

contravențional în privința lui Dediu Anatolii în legătură cu faptul că nu există faptul

contravenției.

1.1. Prin aceiași sentință au fost judecați și Mînzat Roman, Soltanici Dionisie și Spînu

Fiodor, însă în privința lor nu se contestă cu recurs ordinar.

Anatolie, Mînzat Roman, Soltanici Dionisie, Spînu Fiodor prin rechizitoriu au fost învinuiți

în aceea, că la 12 decembrie 2014, aproximativ la ora 17.00, aflându-se în satul XXX,

raionul Criuleni, împreună și după o înțelegere prealabilă, având scopul sustragerii deschise

a bunurilor altei persoane, fiind mascați cu cagule pe cap, au pătruns în gospodăria Elenei

Maleru, apoi în casa acesteia, au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste față și

corp lui Ion Capațîna, după care l-au imobilizat, l-au legat cu o bandă adezivă la gură

aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei și în mod deschis au sustras

de la el un telefon mobil de model Nokia cu valoarea de 2 000 lei, iar de la Elena Maleru

bani în sumă de 100 euro, după care au părăsit locul infracțiunii, cauzându-le părților

vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 3 912,47 lei.

Acțiunile inculpaților Mînzat Roman, Soltanici Dionisie, Spînu Fiodor și Dediu

Anatolie de către organul de urmărire penală au fost calificate în baza art. 188 alin. (2) lit.

b), c), d), f) Cod penal, tâlhăria, după indicii calificativi: atacul săvârșit asupra a două

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei, săvârșit de mai multe persoane mascate, prin pătrunderea în locuință, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a

inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod

penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, ori probele administrate dovedesc pe deplin vina

inculpaților și instanța de fond ilegal i-a eliberat de răspundere penală.

1

Conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, a le stabili inculpaților Spînu

Fiodor și Dediu Anatoli ca pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 11

ani pentru fiecare cu executarea acesteia într-un penitenciar de tip semiînchis, invocând că

la adoptarea sentinței, instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că probele

acumulate confirmă integral vina inculpaților în infracțiunea incriminată.

2016, a fost admis apelul procurorului și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

A recunoaște pe Spînu Fiodor, Mînzat Roman, Soltanici Dionisie și Dediu Anatoli

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal

și a numi pedeapsă a câte 8 ani închisoare pentru fiecare cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis .

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe la pedeapsa

numită inculpaților Spînu Fiodor și Dediu Anatoli a adăuga parțial parte din pedeapsa

aplicată prin sentința Judecătoriei Criuleni din 21.10.2010 stabilind pentru fiecare din ei

pedeapsă definitivă a câte 10 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt comisă

de către inculpați :

Spînu Fiodor, Dediu Anatolie, Soltanici Dionisie și Mînzat Roman, în urma unei

înțelegeri prealabile, având scopul însușirii bunurilor altei persoane cu aplicarea violenței,

au confecționat cagule pentru a nu fi recunoscuți, au pregătit banda adezivă pentru a

imobiliza victimele și la data de 12.12.2014 s-au deplasat la domiciliul cet. Capațîna Ion din

s. XXX r-ul Criuleni, unde aplicând violența periculoasă asupra sa, manifestată prin

aplicarea de lovituri cu pumnii și cu picioarele peste diferite părți ale corpului, l-au doborât

jos la pământ, unde i-au legat gura cu banda adezivă imobilizîndu-1 deci prin aplicarea de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, cauzându-i leziuni

corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată și în mod deschis i-au sustras un

telefon mobil de model „Nokia" cu prețul de 400 lei. Continuându-și acțiunile infracționale

tot acolo și tot atunci la revenirea acasă de la magazin atacând-o în scopul sustragerii de

bunuri prin verificarea conținutului buzunarelor hainei de la Maleru Elena au sustras în mod

deschis bani în sumă de 100 euro, ulterior cu bunurile sustrase au părăsit locul infracțiunii.

În opinia instanței de apel, acțiunile inculpaților Mînzat Roman, Spînu Fiodor, Dediu

Anatolie și Soltanici Dionisie s-au încadrat în dispoziția art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f)

Cod penal după indicii - Tâlhăria, atacul săvârșit asupra a două persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei,

săvârșit de mai multe persoane mascate, prin pătrunderea în locuință, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

În instanța de judecată fiind audiați inculpații nu și-au recunoscut vina în comiterea

acestei infracțiuni, însă vinovăția acestor a fost dovedită și prin următoarele probe cercetate

în cadrul ședințelor instanței de fond și cea de apel : declarațiile părților vătămate Capațîna

Ion, Maleru Elena, declarațiile martorului Midrigan Vasile și Capațîna Gheorghe, precum

și:

- procesul verbal de cercetare la fața locului din 12 decembrie 2014, (f.d. 7-12, vol. I);

- procesul-verbal de audiere a părții vătămate Capațîna Ion în cadrul urmăririi

penale din data de 12.12.2014, (f.d. 17. vol. I);

- procesul verbal de cercetare la fața locului din 13 decembrie 2014, (f.d.24-27, vol.

I.);

2

- procesul-verbal de audiere a martorului Midrigan Vasile, din 12.12.2014, (f.d. 29-

30, Vol. I);

- procesul verbal de percheziție din 12 decembrie 2014, (f.d.37- 48);

- Informație privind ratele de schimb BNM la data de 12.12.2014, prin care 1 euro este

echivalent cu 19,1247 lei (f.d. 54, vol. I);

- proces-verbal de audiere a bănuitului Soltanici Dionisie, din 13.12.2014, (f.d. 98-

100, vol I);

procesul-verbal de audiere a bănuitului Soltanici Dionisie, din data de 13.12.2014,

(f.d. 101-102 verso, Vol. I);

- raportul de constatare medico-legală nr. 469 din 12.12.2014, (f.d. 187, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 472 D din 18 decembrie 2014, (f.d.l94,

vol.I);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Capațîna Ion și învinuitul

Dediu Anatolie din 05.01.2015 (f.d. 200, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Maleru Elena și învinuitul

Spînu Fiodor, din 05.01.2015, (f.d. 201, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Maleru Elena și învinuitul

Spînu Fiodor, din 05.01.2015, (f.d. 202, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Capațîna Ion și învinuitul

Spînu Fiodor din 05.01.2015, (f.d. 203, vol. I);

- proces-verbal de examinare a obiectului din data de 05.01.2015, (f.d. 206, vol. I);

- cererea părții vătămate Capațîna Ion, prin care ultimul solicită încetarea cauzei

penale în privința inculpaților Mînzat Roman, Soltanici Dionisie, Spînu Fiodor și Dediu

Anatoli (f.d. 212, vol. I);

Prin urmare instanța de apel a concluzionat că vina inculpaților este pe deplin

dovedită faptele inculpaților Mînzat Roman, Soltanici Dionisie, Spînu Fiodor și Dediu

Anatoli le încadrează pentru comiterea infracțiunii prevăzute art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și

f) Cod penal.

Astfel instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților declarații date în

instanță care sunt alese ca o poziție de apărare pentru a evita tragerea la răspunderea penală,

deoarece fiind analizate în cumul cu celelalte probe, aceste versiuni sunt combătute pe

deplin prin probele administrate de instanță.

Instanța de apel a acceptat ca fiind pertinente și concludente declarațiile părților

vătămate, și în mod special a declaraților date inițial, declarațiile martorilor și probele din

dosar pe care în ansamblu le reține ca fiind veridice și care în ansamblu dovedesc vinovăția

inculpaților pentru faptă de tâlhărie, pentru anumite aspecte parțial și declarațiile

inculpaților date la urmărirea penală.

Instanța de apel a concluzionat că acțiunile inculpaților au fost din timp bine

planificate de a merge anume la partea vătămată cu un scop bine determinat de a sustrage

bani, fapt despre care A.Dediu și F.Spînu știau că E.Maleru are bani după vânzarea unui lot

de teren. În realizarea faptelor criminale ei sau întâlnit mai devreme acasă la R.Mînzat au și

confecționat cagulele spre a nu fi recunoscuți în timpul atacului, au pregătit banda adezivă

pentru a lega și imobiliza partea vătămată I.Capățina, ajungând la destinație au așteptat până

E. Maleru să plece de acasă, după care știind de starea de ebrietate în care era la acel

moment I. Capățina au purces la realizarea acțiunilor criminale, astfel fiind siguri că vor

reuși a-și duce planul criminal până la capăt au atacat părțile vătămate și au sustras bunurile

În opinia instanței de apel a fost lipsită de credibilitate poziția aleasă de către inculpați

precum că scopul propus era (pentru a respecta tradiția RM - ca în noapte ajunului Sf.

3

Andrei) să scoată porțile fetelor necăsătorite ori pentru așa activitate nu era necesar a se

pregăti cu cagule, cu bandă adezivă, unelte pe care le-au folosit inculpații la comiterea

infracțiunii de tâlhărie , nu era necesar a-1 ataca pe I.Capățina și nu era necesar ca de la bun

început unul din inculpați să între în casa părților vătămate pentru a afla care este situația pe

când ceilalți să aștepte în stradă, ori pare a fi ridicol dacă au venit la I.Capățina pentru a

servi câte un pahar de vin din care motive nu au întrat toți în casa părților vătămate de la bun

început dar au așteptat până E. Maleru la rugămintea A. Dediu va pleca la magazin pentru a

cumpăra țigări.

Faptul că l-au atacat pe I. Capățina în ogradă apoi legându-1 la-u dus în casă unde au

aplicat mai multe lovituri căutând prin buzunare și au sustras de la el un telefon mobil

circumstanțe ce denotă că ei au avut un alt scop decât cel inventat de a se răzbuna pe I.

Capățina pentru o faptă care de fapt nici nu a avut loc.

Bruscarea E. Maleru și sustragerea din buzunarul hainei ei a unei bancnote de 100

euro și cerința lui A. Dediu adresată către E. Maleru de a transmite lănțișorul de aur nu pot

fi apreciate altfel decât continuarea atacului tâlhăresc în scopul sustragerii bunurilor

persoanelor agresate, ori și din afirmațiile lui V. Midrigan reiese că E. Maleru striga că o

fură hoții și doar la strigătele ei și implicarea vecinului atacatorii au fugit de la fața locului.

Instanța nu va accepta și nu va aprecia ca lipsa faptei infracționale în acțiunile

inculpaților schimbarea poziției părții vătămate E.Maleru în partea ce ține de suma sustrasă

de la ea, declarație dată în instanța de apel prin care a concretizat că de la ea în timpul

atacului au fost sustrași nu 100 euro dar 50 euro, ori de la momentul comiterii crimei a

trecut mult timp și posibil ea să fi uitat ceva, declarațiile inițiale fiind mai credibile ca fiind

date recent faptelor întâmplate, și în orice alt mod aceste declarații date în instanța de apel

nu exonerează inculpații de la răspunderea penală, încadrarea faptelor rămânând aceiași.

Instanța de apel a luat în considerație că inculpații F.Spînu și A.Dediu în

circumstanțe similare anterior la 03.03.2010 au acționat în mod analogic, deși fiind din

aceiași localitate cu partea vătămată din s. Măgdăcești au comis și altă crimă față de un alt

consătean sustrăgând bunuri de la persoană cunoscută lor V.Bordos prin metode identice,

astfel repetat au comis și crima pentru care sunt deferiți justiției în cauza dată. Inculpații

deși înțelegeau că pot fi recunoscuți de către pătimași au acționat în mod cinic prin

agresiune fizică au dobândit bunurile altor persoane, astfel instanța de apel a reținut că prin

acțiuni sfidătoare și desprețuitoare față de alte persoane inculpații înțelegeau că ei pot face

tot ce î-și doresc ignorând orice norme de bun simț față de alți cetățeni și respect față de

lege. Deși la inculpatul R. Mînzat la domiciliu au fost depistate anumite lucruri care denotă

folosirea substanțelor narcotice organul de anchetă nu a verificat în ce stare se aflau

inculpații la momentul comiterii crimei și la momentul reținerii.

Nu rezistă criticii nici afirmația inculpaților precum că au confecționat cagulele

pentru a merge prin sat conform unor tradiții a fura porțile de la case unde sunt fete tinere,

ori pentru a ascunde porțile de la casele domnișoarelor nu era nevoie de cagule dat fiind că

afară era și întuneric, ei știau bine că în familia E. Maleru fete nu sunt, sosind la fața locului

nu au scos poarta de la intrarea în gospodăria victimelor dar cunoscând că E. Maleru a

vândut un lot de pământ și are bani au urmărit scopul deposedării anume de aceste bunuri.

Inculpații știau că atât E. Maleru cât și fiul ei I.Capățina sunt bolnavi, ultimul mai și

consumator de băuturi alcoolice astfel mizau că părțile vătămate nu vor conștientiza obiectiv

realitatea faptelor infracționale și ulterior declaraților lor nu li se va da atenție și credibilitate

pe motiv că E. Maleru este bolnavă psihic și I.Capățina este consumator de alcool.

În consecință, instanța de apel a concluzionat că pe deplin este dovedită vina

inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal.

4

Faptul că I.Capățina a depus o cerere de încetare a procesului penal demonstrează că

pe parcursul anchetei penale el a fost contactat de către inculpați care au încercat a-1

influența pentru care motiv ultimul și-a schimbat declarațiile, în atare situație instanța de

apel a menționat că primele declarații date de către I.Capățina sunt veridice și se vor lua în

considerație la adoptarea hotărârii în cauza dată, ori nu merită a fi credibilă lămurirea dată

de I.Capățina că a găsit telefonul mobil în tufarii din ogradă, nefiind clar cum a putut ajunge

obiectul dat în acel loc și cum a fost găsit acolo peste trei săptămâni la 05.01 2015, astfel de

declarații au fost făcute în scop de a nu fi pedepsiți inculpații. în acest aspect instanța

remarcă calitatea nesatisfacătoare a acțiunilor organului de urmărire penală , ori nu a fost

cercetat în mod profesionist locul crimei în ogradă pentru a identifica anumite lucruri sau

urme a infracțiunii inclusiv cercetare la fața locului în casa și anume dacă nu a fost verificat

de către inculpați locul de unde E.Maleru a luat bani pentru a se achita cu Fiodor Spînu și

Anatoli Dediu pentru instalarea apeductului în casă.

Au fost lipsite de credibilitate și declarațiile inculpaților cu referire la faptul că au

mers la I.Capățina pentru al învăța minte pentru un conflict avut anterior, ori A.Dediu și F.

Spînu până la incidentul din 12.12.2014 de nenumărate ori sau întâlnit, au avut diferite

discuții cu I.Capățina nefiind invocate careva neînțelegeri sau pretenții, ba din contra erau în

relații bune.

Nici afirmațiile inculpaților precum că au vrut să glumească cu I. Capățina , dat fiind

că de la bun început l-au agresat fizic și fiind pregătiți cu bandă adezivă la-u imobilizat și i-

au aplicat lovituri pe diferite părți ale corpului, fapte care nu pot fi apreciate sub nici un fel

ca o glumă, acțiuni care se vor cataloga ca modalitate de realizare a intențiilor criminale de

tâlhărie.

Concluzia instanței de fond privind încadrarea faptei inculpaților R.Mînzat,

D.Soltanici și F.Spînu conform art. 78 alin. (3) Cod contravențional, cu referire la faptul că

în acțiunile inculpaților nu se mențin semnele calificative ale componenței de infracțiune

prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), c) d) și f) Cod penal, sunt greșite și combătute prin

probele administrate, ori în afară de faptul cauzării de leziuni corporale ușoare care formal

se mențin la art. 78 Cod contravențional, acțiunile inculpaților sau exprimat și prin acțiuni

intenționate prejudiciabile de o deosebită importanță , acțiuni care conțin toate semnele

caracteristice infracțiunii de tâlhărie pentru care au fost deferiți justiției : subiectul, obiectul ,

latura subiectivă și latura obiectivă.

Acțiunile inculpaților R.Mînzat, F.Spănu, A.Dediu și D.Soltanici care sunt realizate

prin atac cu scop de a sustrage bunurile altei persoane, însoțite de aplicarea violenței

periculoase asupra proprietarului bunurilor acțiuni care prin conținutul lor distinct diferă de

fapte de importanță minoră pe cale legislatorul le-a atribuit ca fiind contravenționale se vor

aprecia doar ca acte infracționale care cad sub aspect penal și răspundere penală și

nicidecum ca contravenție acțiune ilicită cu un grad de pericol social mai redus decât

infracțiunea în sensul prevederilor art. 10 Coc contravențional, prin urmare încadrarea ca

vătămare intenționată ușoară a integrității corporale conform art. 78 alin. (3) Cod

contravențional, în circumstanțele date este absolut greșită și din aceste motive sentința se

va desființa ca fiind una ilegală si neîntemeiată .

Instanța de apel a găsit că este greșită concluzia instanței de fond și cu privire la

încetarea procesului penal față de inculpatul A.Dediu în legătură cu lipsa faptei infracționale

în acțiunile lui, ori el a fost unul din făptașii care a știut că E.Maleru are bani de la vânzarea

unui imobil, anume el a văzut în ziua comiterii crimei de unde E. Maleru a luat bani spre al

remunera pentru instalarea apeductului fiind în casa ei, anume el în seara zile 12.12.2014

până la atac tâlhăresc fiind în casa a rugat-o pe E. Maleru să meargă la magazin pentru a

5

cumpăra țigări și alte mărfuri astfel dorind a crea timp suficient pentru a realiza intențiile

criminale de sustragere a banilor din casa părții vătămate, acțiuni planificate și coordonate

prealabil cu ceilalți inculpați, dar care nu au reușit finalizare pe deplin și de sustragere a

banilor din casă din motiv că E. Maleru sa întors acasă peste 10 minute și i-a deconspirat și

a curmat planul lor criminal în timp ce î-1 agresau fizic pe fiul ei I.Capățina , ea a intervenit

și a solicitat ajutor de la vecini .

Astfel în opinia instanței de apel, aportul lui A. Dediu a fost unul direct și

primordial, el de fapt fiind cel care a comunicat complicilor despre faptul că E. Maleru are

bani în casă și anume el a fost cel care pe parcurs a creat condiții de realizare a intențiilor

criminale. în concluzie faptele lui sunt direct și strâns legate de acțiunile celorlalți complici,

acțiuni fără de care nu ar fi fost posibil realizarea scopului pretins în circumstanțele și

condițiile realizării faptelor infracționale, astfel instanța de fond greșit a apreciat că el nu se

face vinovat de fapta comisă în coparticipare cu ceilalți inculpați.

La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă instanța de apel a menționat că,

inculpații au săvârșit o infracțiune care conform prevederilor art. 16 Cod penal face parte

din categoria celor grave pentru care legea penală prevede pedeapsă doar cu închisoarea de

la 10 la 12 ani.

Inculpatul Dediu Anatoli la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, la

locul de trai se caracterizează satisfăcător, dar anterior a fost judecat, infracțiunea a fost

comisă în termen de probă.

Careva circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, iar circumstanțe agravante s-au

stabilit săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație.

Totodată, potrivit prevederilor art. 85 Cod penal, „(1) Dacă, după pronunțarea

sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă

infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată prin

noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară. În acest caz,

pedeapsa definitivă nu poate depăși termenul de 30 de ani de închisoare, iar în privința

persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani - termenul de 15 ani. (2) Cumularea pedepselor

complementare în cazul unui cumul de sentințe se efectuează în condițiile art. 84 alin. (2),

(3) Pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sentințe trebuie să fie mai mare decât

pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei noi infracțiuni și decât partea neexecutată a

pedepsei pronunțate prin sentința anterioară a instanței de judecată. (4) La cumularea

pedepselor, dacă prin una din sentințe este stabilită pedeapsa detențiunii pe viață, pedeapsa

definitivă va fi detențiunea pe viață."

Astfel, potrivit materialelor dosarului se constată că inculpații Spînu Fiodor și Dediu

Anatolie, prin sentința Judecătoriei Criuleni din 21.10.2010, conform art. 187 alin. (4) Cod

penal art. 164 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, a fost

condamnat la 5 ani închisoare, potrivit art. 90 Cod penal cu suspendarea condiționată pe o

perioadă de probațiune de 5 ani.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a aplicat inculpaților Spînu Fiodor și Dediu

Anatoli prevederile art. 85 Cod penal, și a adăuga parțial la pedeapsa prevăzută de art. 188

alin. (2) lit. b), c), d). f) Cod penal, pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Criuleni din

21.10.2010.

Anatoli, fără a face trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare în privința sa. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de

6

apreciere a probelor motivînd că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii

imputate.

și ținând cont de referința procurorului, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, doar în cauzele stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat de inculpatul

Dediu Anatoli împotriva hotărârilor menționate, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este

declarat peste termen.

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de

apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data

pronunțării deciziei.

Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe

ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici

ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău a fost pronunțat la 25 februarie 2015, în prezența participanților la

proces, a inculpatului Dediu Anatoli, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței

de judecată, inculpatul fiind înștiințat despre data pronunțării deciziei motivate, iar

potrivit prevederilor art. 319 alin. (2) Cod de procedură penală, partea prezentă la un

termen de judecată nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi

la unul din aceste termene.

Tot din procesul-verbal al ședinței instanței de apel rezultă că, decizia motivată a

fost pronunțată la 24 martie 2015. Inculpatul Dediu Anatoli, din motive

neîntemeiate, nu s-a prezentat la data pronunțării deciziei integrale, cunoscând despre

acest fapt iar decizia fiind publicată pe pagina web a instanței. Totodată, instanța a

expediat copia deciziei motivate, pentru informare în adresa tuturor participanților la

proces care nu s-au prezentat la pronunțarea deciziei motivate, inclusiv inculpatului.

Inculpatul Dediu Anatoli a declarat recurs împotriva hotărîrilor anterioare la 31

ianuarie 2020.

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, Colegiul constată că,

termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a epuizat la 24 aprilie 2015.

Astfel, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, nu a fost

respectat de inculpat, el fiind declarat peste termenul de 30 zile.

Totodată, Colegiul penal reține, că termenul de declararea recursului ordinar este

absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage la decăderea din dreptul

de a exercita această cale de atac.

În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2)

pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că termenul de 30 zile

pentru depunerea recursului ordinar de către inculpatul Dediu Anatoli, este depășit,

prin urmare, recursul ordinar declarat de el este inadmisibil, ca fiind declarat peste

termen.

7

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către inculpatul Dediu

Anatoli XXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25

februarie 2016, în propria cauză penală, deoarece recursul este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 02 iulie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

8