1ra-1196/2016 — art. 188 alin. 2 lit. b, c, d, f CP

1ra-1196/2016 — art. 188 alin. 2 lit. b, c, d, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1196/2016

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache

judecători – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Grigorii Placinta în numele inculpatului Spînu Fiodor, de avocatul Vladimir

Holban în numele inculpatului Mînzat Roman, de avocatul Ștefan Balmuș în numele

inculpatului Soltanici Dionisie, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016, în cauza penală în privința lui

Spînu Fiodor Constantin, născut la 05

august 1990, originar și domiciliat în s.

Porumbeni, r-nul Criuleni

Mînzat Roman Semion, născut la 31

octombrie 1987, originar și domiciliat în s.

Porumbeni, r-nul Criuleni

Soltanici Dionisie Andrei, născut la 13

octombrie 1993, originar și domiciliat în s.

Porumbeni, r-nul Criuleni

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.01.2015 – 17.11.2015;

Instanța de apel: 07.12.2015 – 25.02.2016;

Instanța de recurs: 16.05.2016 – 07.09.2016.

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

procesul penal de învinuire a lui Spînu Fiodor Constantin, Mînzat Roman Semion și

Soltanici Dionisie Andrei în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 188 alin. (2) lit. b),

1

c), d), f) Cod penal, pe motiv că fapta constituie contravenția prevăzută la art. 78 alin.

(3) Cod contravențional.

A fost încetat procesul contravențional în privința lui Dediu Anatoli Artur în

legătură cu faptul că nu există fapta contravențională.

Procesul contravențional în privința lui Spînu Fiodor Constantin, Mînzat

Roman Semion și Soltanici Dionisie Andrei a fost încetat în legătură cu prescripția

termenului de tragere la răspundere contravențională.

Dionisie Andrei, Spînu Constantin și Dediu Anatolie Artur li s-a înaintat învinuirea

pentru faptul că la 12 decembrie 2014, aproximativ la ora 17.00, aflîndu-se în s.

Măgdăcești, raionul Criuleni, împreună și după o înțelegere prealabilă, avînd scopul

sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, mascați cu cagule pe cap, au pătruns în

gospodăria Elenei Maleru, în casa acesteia, au aplicat multiple lovituri cu pumnii și

picioarele pe fața și corpul lui Ion Capațîna, după care l-au imobilizat, l-au legat cu

bandă adezivă la gură și în mod deschis au sustras un telefon mobil de model Nokia cu

o valoare de 2000 lei, iar de la Elena Maleru bani în sumă de 100 euro, după care au

părăsit locul infracțiunii, cauzîndu-le părților vătămate o daună materială în proporții

considerabile în sumă de 3912,47 lei.

Acțiunile inculpaților Mînzat Roman, Soltanici Dionisie, Spînu Fiodor Constantin

și Dediu Anatolie au fost calificate în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal,

tîlhăria, după indicii calificativi: atacul săvîrșit asupra a două persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei, săvîrșit de mai multe persoane mascate, prin pătrunderea în locuință, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Spînu Fiodor Constantin, Mînzat

Roman Semion, Soltanici Dionisie și Dediu Anatoli Artur să fie condamnați pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal, cu

stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, lui Spînu Fiodor Constantin

și Dediu Anatoli Artur să le fie stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare

pe un termen de 11 ani pentru fiecare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis, invocînd că la adoptarea sentinței, instanța de judecată nu a luat în

considerație faptul că probele acumulate confirmă integral vina inculpaților în comiterea

unei fapte infracționale, care întrunește elementele constitutive ale componenței

prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal.

2

apelul procurorului a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Spînu Fiodor Constantin, Mînzat Roman Semion, Soltanici Dionisie și Dediu

Anatoli Artur au fost recunoscuți vinovați pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani, pentru fiecare, cu executarea acesteia în penitenciar de

tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la

pedeapsa stabilită inculpaților Spînu Fiodor și Dediu Anatoli a fost adăugată parțial

pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Criuleni din 21.10.2010, fiind stabilită

pentru fiecare o pedeapsă definitivă pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

Roman Semion, Soltanici Dionisie Andrei, Spînu Constantin și Dediu Anatolie la 12

decembrie 2014, aproximativ la ora 17.00, aflîndu-se în s. Măgdăcești, raionul

Criuleni, împreună și după o înțelegere prealabilă, avînd scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, mascați cu cagule pe cap, au pătruns în gospodăria Elenei

Maleru, în casa acesteia, au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe fața și

corpul lui Ion Capațîna, după care l-au imobilizat, l-au legat cu bandă adezivă la gură și

în mod deschis au sustras un telefon mobil de model Nokia cu valoarea de 400 lei.

Continuîndu-și acțiunile infracționale tot acolo și tot atunci, la revenirea acasă de la

magazin, atacînd-o în scopul sustragerii de bunuri prin verificarea conținutului

buzunarelor hainei Elenei Maleru au sustras în mod deschis bani în sumă de 100 euro,

ulterior cu bunurile sustrase au părăsit locul infracțiunii.

au fost din timp bine planificate, și anume de a merge la partea vătămată, cu un scop

bine determinat - de a sustrage bani, deoarece A. Dediu și F. Spînu știau că E. Maleru

are bani după vînzarea unui lot de teren. În realizarea faptelor criminale ei s-au întîlnit

mai devreme acasă la R. Mînzat au și confecționat cagulele spre a nu fi recunoscuți în

timpul atacului, au pregătit banda adezivă pentru a lega și imobiliza pe partea vătămată

Ion Capațîna și ajungînd la destinație au așteptat ca E. Maleru să plece de acasă, după

care știind de starea de ebrietate în care era la acel moment I. Capațîna au purces la

realizarea acțiunilor criminale și fiind siguri că vor reuși a-și duce planul criminal pînă

la capăt au atacat părțile vătămate și au sustras bunurile acestora.

La fel, instanța de apel a constatat că vinovăția inculpaților Mînzat Roman,

Soltanici Dionisie, Spînu Fiodor și Dediu Anatolie a fost dovedită și prin următoarele

probe administrate pe cauză:

3

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12 decembrie 2014, efectuat la

domiciliul lui Capațîna Ion situat în satul Măgdăcești, raionul Criuleni, de unde au fost

ridicate 2 bucăți de bandă adezivă cu inscripția „osman” cu care a fost legat Capațîna

Ion (f.d. 7-12, vol. I);

- procesul-verbal de audiere a părții vătămate Capațîna Ion în cadrul urmăririi

penale din data de 12.12.2014, unde ultimul declară că la data de 12.12.2014 se afla la

el acasă împreună cu Spînu Dorel după care s-a alăturat și Anatolie alias „Tosic”. Peste

un timp a mers să-i petreacă, au ajuns pînă la colțul casei, cînd pe poartă a intrat o

persoană necunoscută lui, și care avea o cagulă pe cap. Imediat ce a intrat acea persoană

pe poartă, ceilalți doi au început să-i aplice lovituri în diferite părți ale corpului, nu a

observat de unde au luat ei banda adezivă, însă A. Dediu i-a lipit gura cu bandă adezivă

ca el să nu poată striga. A. Dediu i-a aplicat o lovitură cu piciorul drept în ochiul drept,

de la lovitură a căzut jos, ulterior a observat că anume el îl căuta prin buzunare, a înțeles

că cineva i-a sustras telefonul mobil din buzunarul giacei. Ulterior, cînd a venit mama sa

de la magazin, A. Dediu a apucat-o pe ultima de gît, nu a observat dacă i-a sustras ceva,

deoarece era întuneric în coridor (f.d. 17, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13 decembrie 2014, efectuat în

stradă în satul Măgdăcești, raionul Criuleni, de unde a fost ridicat un rulou de bandă

adezivă cu inscripția „osman” (f.d.24-27, vol. I.);

- procesul-verbal de audiere a martorului Midrigan Vasile din 12.12.2014, în

cadrul urmăririi penale, în care ultimul comunică că în gospodăria vecinei sale Elena

Maleru se auzeau strigăte, stăpîna striga după ajutor, că cineva ar fi furat-o, el a ieșit

afară și a văzut o persoană îmbrăcată în negru, pe cap avea ceva negru, ce anume nu a

observat, deoarece se afla în depărtare, la fel nu înțelegea acțiunile infractorului, după

părerea lui, o lovea pe Elena, el a strigat și persoana dată a fugit într-o direcție

necunoscută. Ulterior, el a mers în gospodăria Elenei, ultima i-a spus că au fost trei

bărbați, care l-au bătut pe Ion și i-au sustras telefonul fiului și din buzunarul ei au

sustras 100 euro (f.d. 29-30, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 12 decembrie 2014, efectuat la domiciliul lui

Mînzat Roman, situat în satul Porumbeni, raionul Criuleni, de unde au fost ridicate: un

rulou de bandă adezivă cu inscripția „osman”, o cagulă confecționată din fes de culoare

albastră cu inscripția „adidas”, 5 fragmente din stofă de formă ovală, două dintre care de

culoare albastră și trei de culoare neagră, care reprezintă părți componente ale cagulei

depistate (f.d.37- 48, vol. I);

- informația privind ratele de schimb BNM la data de 12.12.2014, prin care 1 euro

este echivalent cu 19,1247 lei (f.d. 54, vol. I);

- sentința Judecătoriei Criuleni din 21.10.2010, prin care Dediu Anatoli și Spînu

Fiodor au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin.

(2) lit. e), f) și art. 187 alin. (4) Cod penal și condamnați la cîte 5 ani închisoare cu

4

suspendare pe un termen de 5 ani, pentru răpirea persoanei și faptul sustragerii deschise

de la V. Bordos, locuitor a s. Măgdăcești, la 03.03.2010 a bunurilor materiale în sumă

de 72690 lei (f.d. 66-68, vol. I);

- proces-verbal de audiere a bănuitului Soltanici Dionisie din 13.12.2014, prin

care ultimul declară că la data de 12.12.2014, aproximativ la ora 16.30, el s-a oprit lîngă

o fîntînă, care se afla nu departe de casa lui Capațîna Ion, la acea fîntînă s-a oprit pentru

a turna apă în radiatorul automobilului, în acel moment era singur, personal nu a văzut

pe Spînu Fiodor, Dediu Anatolie și Mînzat Roman, care este prietenul lui, cu care se

vede deseori, deoarece el locuiește singur,

- raportul de constatare medico-legală nr. 469 din 12.12.2014, în care au fost

depistate la I. Capațîna leziuni corporale sub formă de echimoze, hematom pe față,

hemoragie în sclera ambilor ochi, care au fost produse în urma acțiunii unui corp

contondent posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății

de scurtă durată și se califică ca vătămate corporală ușoară, (f.d. 187, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 472 D din 18 decembrie 2014, conform

căruia s-a constatat, că la Capațîna Ion au fost depistate leziuni corporale sub formă

echimoze, hematom pe față, hemoragii în sclera ambilor ochi, care duc la dereglarea

sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare (f.d. l94, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Capațîna Ion și învinuitul

Dediu Anatolie din 05.01.2015, fiecare din ei și-a susținut poziția expusă la audiere (f.d.

200, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Maleru Elena și învinuitul

Spînu Fiodor din 05.01.2015, fiecare și-a susținut poziția expusă la audiere (f.d. 201,

vol. I);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Maleru Elena și învinuitul

Spînu Fiodor, din 05.01.2015, fiecare și-a susținut poziția expusă la audiere (f.d. 202,

vol. I);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Capațîna Ion și învinuitul

Spînu Fiodor din 05.01.2015, fiecare și-a susținut poziția expusă la audiere (f.d. 203,

vol. I);

- proces-verbal de examinare a obiectului din data de 05.01.2015, prin care a fost

examinat telefonul mobil de model NOKIA 6303 (f.d. 206, vol. I);

- cererea părții vătămate Capațîna Ion, prin care ultimul solicită încetarea cauzei

penale în privința inculpaților Mînzat Roman, Soltanici Dionisie, Spînu Fiodor și Dediu

Anatoli (f.d. 212, vol. I);

Instanța de apel a mai reținut că este lipsită de credibilitate poziția aleasă de către

inculpați precum că scopul propus era (pentru a respecta tradiția RM - ca în noapte

ajunului Sf. Andrei ) să scoată porțile fetelor necăsătorite ori pentru așa activitate nu era

necesar a se pregăti cu cagule, cu bandă adezivă, unelte pe care le-au folosit inculpații la

5

comiterea infracțiunii de tîlhărie, nu era necesar a-1 ataca pe I. Capațîna și nu era

necesar ca de la bun început unul din inculpați să între în casa părților vătămate pentru a

afla care este situația, pe cînd ceilalți așteptau în stradă, ori pare a fi ridicol dacă au

venit la I. Capațîna pentru a servi cîte un pahar de vin, din care motive nu au intrat toți

în casa părților vătămate de la bun început, dar au așteptat pînă E. Maleru va pleca la

magazin pentru a cumpăra țigări, la rugămintea lui A. Dediu.

 avocatul Grigorii Placinta în numele inculpatului Spînu Fiodor, care invocînd

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală solicită

casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

Pentru a argumenta recursul declarat, recurentul a formulat următoarele motive:

- concluzia instanței de apel, precum că inculpații în prealabil s-au înțeles să

sustragă deschis bunurile părților vătămate, din care motiv toți și-au pregătit cagule, se

bazează pe presupuneri și deducții, fără suport probant;

- nu a fost administrată nici o probă prin care s-ar dovedi că Spînu Fiodor a avut

o înțelegere prealabilă cu Dediu Anatol de a veni împreună la Capațîna Ion și Maleru

Elena cu scopul sustragerii bunurilor materiale;

- consideră că probele administrate de acuzatorul de stat nu au dovedit cu

certitudine că acțiunile incriminate inculpatului Spînu Fiodor se încadrează în indicii

calificativi - atacul săvîrșit asupra a două persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei săvîrșită de mai multe

persoane mascate, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții

considerabile;

 avocatul Vladimir Holban în numele inculpatului Mînzat Roman, care invocînd

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită

casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

În susținerea cerințelor solicitate, a invocat următoarele:

- declarațiile părților vătămate depuse în prima instanță și în instanța de apel sunt

contradictorii și confuze, însă, instanța de apel în decizia sa nu a argumentat care din ele

sunt veridice și corespund materialelor cauzei penale și urmează a fi luate în

considerație la constatarea vinovăției lui Mînzat Roman;

- instanța de apel nu a luat în considerație și faptul că, potrivit raportului de

expertiză psihiatrico-legală ambulatorie din 22.09.2015, partea vătămată Maleru Elena

suferă de maladie psihică cronică evolutivă „schizofrenie paranoidă”. Acest fapt

mărturisește că Maleru Elena în mare măsură nu a putut aprecia adecvat cele întîmplate

la 12.12.2014;

- în decizia instanței de apel nu este argumentat convingător din ce motiv

concluziile primei instanțe sunt greșite și urmează a fi respinse. Practic, instanța de apel

a pus la baza condamnării lui Mînzat Roman aceleași probe, care au fost cercetate în

6

ședința primei instanțe, dar făcînd o altă apreciere a lor fără a fi cercetate probe

suplimentare;

- avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatului Soltanici Dionisie, care

invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, formulînd următoarele motive:

- probele administrate și cercetate în prima instanță nu au fost puse la îndoială de

partea acuzării și nu a fost invocat nici un argument sau o circumstanță nouă care ar

determina reaprecierea acestora, precum și administrarea acestora cu încălcări de

procedură penală. Respectiv, reieșind din aceste circumstanțe, toate probele care au fost

administrate instanței de judecată cu certitudine dovedesc că în acțiunile lui D. Soltanici

sunt prezente doar elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod

contravențional;

- instanța de apel a dat prioritate nefondată probelor acuzării în detrimentul

probelor apărării, care stabilesc adevărul;

- consideră că instanța de apel a admis o eroare gravă deoarece nu a indicat în

decizia adoptată nici un motiv plauzibil ce ar combate sentința sau care să indice că în

acțiunile inculpatului Soltanici Dionisie sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute

de art. 188 Cod penal, nefiind combătute argumentat motivele care au stat la baza

emiterii sentinței de achitare.

Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestora cu menținerea deciziei.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind

vădit neîntemeiate, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Grigorii Placinta în numele

inculpatului Spînu Fiodor se invocă critica prin care recurentul susține că instanța de

apel a formulat niște presupuneri, deducții, fără suport probant, precum că inculpații în

prealabil s-au înțeles să sustragă deschis bunurile părților vătămate, din care motiv toți

și-au pregătit cagule. Argumentul în cauză este respins de către instanța de recurs, or,

instanța de apel a analizat separat fiecare probă administrată pe dosar, inclusiv și prin

coroborarea lor care dovedesc comiterea unei infracțiuni de tîlhărie, cu reținerea corectă

a tuturor agravantelor prezente în speța dată.

În acest sens, instanța de apel corect a conchis că: „ Astfel, declarațiile lui Mînzat

Roman, Soltanici Dionisie, Spînu Fiodor și Dediu Anatoli depuse în instanța de

7

judecată, precum că au confecționat cagulele pentru a merge să ia porțile de la casele

unde locuiesc fete necăsătorite, sunt combătute atât prin procesul-verbal de audiere a

inculpaților în cadrul urmăririi penale, cât și prin probele cercetate în ședința instanței

de fond și suplimentar în cea de apel, ori această versiune a apărut mult mai târziu și

nu a fost formulată de către inculpați, aspecte ce cert demonstrează că este o versiune

inventată în scop de apărare și a duce în eroare instanța de judecată.

Instanța de apel concluzionează că acțiunile inculpaților au fost din timp bine

planificate de a merge anume la partea vătămată cu un scop bine determinat de a

sustrage bani, fapt despre care A. Dediu și F. Spînu știau că E. Maleru are bani după

vînzarea unui lot de teren. În realizarea faptelor criminale ei s-au întâlnit mai devreme

acasă la R. Mînzat au și confecționat cagulele spre a nu fi recunoscuți în timpul

atacului, au pregătit banda adezivă pentru a lega și imobiliza partea vătămată I.

Capațîna, ajungînd la destinație au așteptat până E. Maleru a plecat de acasă, după

care, știind de starea de ebrietate în care era la acel moment I. Capațîna au purces la

realizarea acțiunilor criminale, astfel fiind siguri că vor reuși a-și duce planul criminal

până la capăt, au atacat părțile vătămate și au sustras bunurile.”(f.d. 204-205, vol. II).

Prin urmare, Colegiul penal concluzionează că argumentul formulat de către

avocatul Grigorii Placinta este declarativ și lipsit de orice suport juridic.

Ce ține de alegația recurentului prin care consideră că la caz nu au fost

administrate probe care să dovedească intenția inculpatului Spînu Fiodor de a comite o

tîlhărie, precum și prezența elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 188

alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal, instanța de recurs menționează că ansamblu de probe

administrat pe cauză dovedește faptul că inculpatul a avut intenția de a comite un atac

săvîrșit asupra a două persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei săvîrșită de mai multe persoane mascate,

prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile, aceasta

deoarece atît Dediu A. cît și Spînu F. cunoșteau faptul că Maleru E. a vîndut un lot de

teren, și prin urmare posedă o sumă impunătoare de bani, iar pentru a intra în posesia lor

au hotărît de a confecționa niște cagule pentru a nu fi recunoscuți de către părțile

vătămate și au luat cu sine o bandă adezivă pentru a-i imobiliza pe aceștia. Astfel,

ajungînd în gospodăria lui Maleru E., au așteptat ca aceasta din urmă să părăsească

ograda pentru a-l imobiliza pe Capațîna I. și a sustrage banii din casa lui Maleru E.

Această constatare la care a ajuns și instanța de apel a fost dovedită prin analiza

multilaterală a probelor administrate pe caz, care a infirmat versiunile înaintate de

inculpați, ce constituiau de fapt o modalitate de eschivare de la răspunderea penală

pentru faptele comise.

În recursul declarat de avocatul Vladimir Holban în numele inculpatului Mînzat

Roman se invocă faptul că declarațiile părților vătămate depuse în prima instanță și în

instanța de apel sunt contradictorii și confuze, însă, instanța de apel în decizia sa nu a

8

argumentat care din ele sunt veridice și corespund materialelor cauzei penale și urmează

a fi luate în considerație la constatarea vinovăției lui Mînzat Roman, această critică

Colegiul penal o consideră nefondată, întrucît în decizia adoptată instanța de apel a

explicat: „Faptul că I .Capațîna a depus o cerere de încetare a procesului penal

demonstrează că pe parcursul anchetei penale el a fost contactat de către inculpați care

au încercat a-1 influența pentru care motiv ultimul și-a schimbat declarațiile, în atare

situație Colegiul penal găsește că primele declarații date de către I. Capațîna sunt

veridice și se vor lua în considerație la adoptarea hotărârii în cauza dată, ori nu merită

a fi credibilă lămurirea dată de I. Capațîna că a găsit telefonul mobil în tufarii din

ogradă, nefiind clar cum a putut ajunge obiectul dat în acel loc și cum a fost găsit acolo

peste trei săptămâni la 05.01 2015, astfel de declarații au fost făcute în scop de a nu fi

pedepsiți inculpații.” (f.d. 206, vol. II), și „Instanța nu va accepta și nu va aprecia ca

lipsa faptei infracționale în acțiunile inculpaților schimbarea poziției părții vătămate E.

Maleru în partea ce ține de suma sustrasă de la ea, declarație dată în instanța de apel

prin care a concretizat că de la ea în timpul atacului au fost sustrași nu 100 euro dar 50

euro, ori de la momentul comiterii crimei a trecut mult timp și posibil ea să fi uitat ceva,

declarațiile inițiale fiind mai credibile ca fiind date recent faptelor întâmplate, și în

orice alt mod aceste declarații date în instanța de apel nu exonerează inculpații de la

răspunderea penală, încadrarea faptelor rămânând aceeași.” (f.d. 205, vol. II).

La fel, este apreciat ca nefondat și argumentul prin care recurentul susține că prin

raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie din 22.09.2015, partea vătămată

Maleru Elena suferă de maladie psihică cronică evolutivă „schizofrenie paranoidă”,

ceea ce denotă că partea vătămată în mare măsură nu a putut aprecia adecvat cele

întîmplate la 12.12.2014, or, instanța de apel a expus un șir de argumente convingătoare

prin prisma cumulului de probe administrate pe cauză, care coroborează între ele și

dovedesc atît intenția inculpaților, cît și vinovăția acestora în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) Cod penal.

Nu este întemeiată nici alegația recurentului potrivit căreia în decizia instanței de

apel nu este argumentat convingător din ce motiv concluziile primei instanțe sunt greșite

și urmează a fi respinse, întrucît la fila dosarului 207, vol. II instanța de apel a punctat:

„Concluzia instanței de fond privind încadrarea faptei inculpaților R. Mînzat, D.

Soltanici și F. Spînu conform art. 78 alin. (3) CCO cu referire la faptul că în acțiunile

inculpaților nu se mențin semnele calificative ale componenței de infracțiune prevăzute

la art. 188 alin. (2) lit. b), c) d) și f) CP sunt greșite și combătute prin probele

administrate, ori în afară de faptul cauzării de leziuni corporale ușoare care formal se

mențin la art. 78 CCO, acțiunile inculpaților s-au exprimat și prin acțiuni intenționate

prejudiciabile de o deosebită importanță, acțiuni care conțin toate semnele

caracteristice infracțiunii de tâlhărie pentru care au fost deferiți justiției: subiectul,

obiectul, latura subiectivă și latura obiectivă.

9

Acțiunile inculpaților R. Mînzat, F. Spînu , A. Dediu și D. Soltanici care sunt

realizate prin atac cu scop de a sustrage bunurile altei persoane, însoțite de aplicarea

violenței periculoase asupra proprietarului bunurilor, acțiuni care prin conținutul lor

distinct diferă de fapte de importanță minoră pe cale legislatorul le-a atribuit ca fiind

contravenționale se vor aprecia doar ca acte infracționale care cad sub aspect penal și

răspundere penală și nicidecum ca contravenție, acțiune ilicită cu un grad de pericol

social mai redus decât infracțiunea în sensul prevederilor art. 10 CCO, prin urmare

încadrarea ca vătămare intenționată ușoară a integrității corporale conform art. 78

alin. (3) CCO în circumstanțele date este absolut greșită și din aceste motive sentința se

va desființa ca fiind una ilegală și neîntemeiată.”

Tot aici este de menționat că libera apreciere a probelor înseamnă că legea,

indicînd mijloacele de probă din care pot fi obținute date prin care se stabilesc

circumstanțele necesare de probat, de regulă, se reține de la indicarea mijloacelor de

probă prin intermediul cărora vor fi probate circumstanțele care urmează să fie dovedite

în procesul penal. Libera apreciere a probelor exclude posibilitatea oferirii unei puteri

dinainte stabilite unei anumite probe. Judecătorul, organul de urmărire penală și

procurorul apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Convingerea intimă este rezultatul desfășurării

unui proces psihic, în cadrul căruia elementele de ordin obiectiv (probele) generează o

certitudine în legătură cu existența sau inexistența infracțiunii, vinovăției făptuitorului.

Prin urmare, nu pot fi reținute ca fiind o eroare procedurală concluziile instanțelor de

judecată făcute pe marginea acelorași probe administrate pe o cauză penală concretă.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatului

Soltanici Dionisie, se punctează că instanța de apel a dat prioritate nefondată probelor

acuzării în detrimentul probelor apărării, care stabilesc adevărul, Colegiul penal

apreciază critic argumentul vizat, întrucît acesta constituie o tactică de apărare

întreprinsă de către partea apărării în favoarea inculpatului a cărui interesele le

reprezintă. Ba mai mult, partea motivatoare a deciziei adoptate pe caz cuprinde o

analiză și apreciere a fiecărei probe administrate în prezenta cauză penală, îndeosebi

asupra declarațiilor și versiunilor inculpaților înaintate în cadrul judecării cauzei în

instanța de apel.

Pe marginea alegației prin care se indică faptul că probele care au fost

administrate instanței de judecată cu certitudine dovedesc că în acțiunile lui D. Soltanici

sunt prezente doar elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod

contravențional, iar instanța de apel nu a indicat motive suficiente care să dovedească

prezența elementelor constitutive ale componenței prevăzute la art. 188 Cod penal,

instanța de recurs s-a expus prin trimitere la secvențe din decizia contestată, cu ocazia

motivării recursului declarat de avocatul Vladimir Holban în numele inculpatului

10

Mînzat Roman și cel al avocatul Grigorii Placinta în numele inculpatului Spînu Fiodor,

iar din acest considerent nu se va expune repetat asupra aceleiași critici.

Concluzionînd asupra punctelor de reper expuse în prezenta decizie la criticile

formulate de către recurenți, Colegiul penal constată că erorile de drept invocate în

recursurile de pe rol nu și-au găsit confirmare. Decizia instanței de apel corespunde

tuturor rigorilor prevăzute la art. 414-418 Cod de procedură penală, iar în conținutul

acesteia au fost expuse detaliat motivele adoptării soluției pronunțate, prin prisma

probelor administrate care coroborează între ele, astfel încît nu este semnalizat nici un

dubiu referitor la vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate prin actul

de învinuire.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Grigorii Placinta în

numele inculpatului Spînu Fiodor, de avocatul Vladimir Holban în numele inculpatului

Mînzat Roman, de avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatului Soltanici Dionisie

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016, în

cauza penală în privința lui Spînu Fiodor Constantin, Mînzat Roman Semion și

Soltanici Dionisie Andrei, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 octombrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Petru Moraru

11