1ra-1021/20 — art. 323 al.1 CP

1ra-1021/20 — art. 323 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1021/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Coșleț Petru în numele inculpatei, prin care se solicită casarea parțială a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2019, în cauza penală privind-o pe

Cușnir Elena Xxxxx, născută la xxxx, originară

din or. Xxxxx, domiciliată în mun. Xxxxx,

str. Xxxxx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Elena, învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, a fost

achitată, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

A fost respinsă acțunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Mereacri

Nadejda privind încasarea de la Cușnir Elena a prejudiciului material și moral cauzat prin

infracțiune.

Elena este învinuită în aceia că, la data de 8 august 2017, în perioada de timp cuprinsă între

orele 21:00 min. și 00:00 min., urmărind scopul favorizării infracțiunii, dinainte nepromisă,

aflându-se în apartamentul nr. xx de pe str. Xxxxx, xx, mun. Xxxxx, împreună cu

concubinul său Coptu Vladimir în vizită la Meriacri Nadejda, unde au consumat băuturi

1

alcoolice, pe fondalul cărora între ea și Coptu Vladimir pe de o parte și proprietara Meriacri

Nadejda pe de altă parte, s-a iscat un conflict spontan, timp în care Cușnir Elena fiind

martor când Coptu Vladimir acționând prin intenție directă ca rezultat al conflictului iscat,

în scop de răzbunare a săvârșit omorul lui Meriacri Nadejda, faptă care prin sine este o

infracțiune deosebit de gravă, intenționat în vederea favorizării infractorului, pentru a

ascunde urmele infracțiunii a luat într-o geantă hainele lui Coptu Vladimir în care acesta a

fost îmbrăcat în momentul săvârșirii crimei și care păstrau asupra sa urmele infracțiunii și

împreună cu Coptu Vladimir au părăsit locul săvârșirii faptei, nesesizând organele de drept

despre comiterea unei infracțiuni deosebit de grave.

În continuarea acțiunilor sale criminale, Cușnir Elena imediat, după săvârșirea de

către Coptu Vladimir a infracțiunii de omor, s-a deplasat împreună cu acesta la domiciliul

unui cunoscut comun Gropin Alexandr pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, xx ap. xx, unde

și ea are viza de reședință și au continuat să consume împreună băuturi alcoolice până la

09.08.2017, aproximativ pe la orele 02:00, când au fost conduși de către colaboratorii de

poliție, în incinta Inspectoratului de Poliție Buiucani, mun. Chișinău din str. Calea Ieșilor

12, unde Cușnir Elena intenționat având scopul favorizării săvârșirii acestei infracțiuni de

către Coptu Vladimir, fără a-i promite acestuia ajutor până la comiterea acestei infracțiuni

deosebit de grave, știind cu certitudine că Coptu Vladimir a săvârșit omorul lui Meriacri

Nadejda, ea fiind martor ocular și cunoscând în acest sens toate circumstanțele comiterii

crimei, a comunicat colaboratorilor de poliție că în momentul când ea împreună cu Coptu

Vladimir au plecat din apartamentul nr. xx din str. Xxxxx, xx, mun. Xxxxx, Meriacre

Nadejda era în viață și probabil omorul a fost săvârșit de către concubinul acesteia Aneste

Ivan, încercând în așa mod zădărnicirea activității normale a organului de urmărire penală

la descoperirea unei infracțiuni deosebit de grave.

Astfel, de către organul de urmărire penală, acțiunile lui Cușnir Elena lonau fost

încadrate în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, individualizată prin, favorizarea infracțiunii,

adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave.

Oficiul Buiucani, Roșca Olesea, prin care a solicitat casarea și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata Cușnir Elena să fie

recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal și

a-i numi pedeapsa sub formă închisoare pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

3.1. În motivarea apelului a invocat următoarele:

2

- instanța de fond a constatat greșit circumstanțele: de fapt și de drept ale cazului prin

ce a admis o eroare de drept cu privire la soluționarea soartei procesului penal. Conform

doctrinei, persoana care favorizează infracțiunea îi acordă ajutor infractorului pentru a

îngreuna urmărirea penală sau a zădărnici judecata ori pentru a asigura folosul sau

produsul infracțiunii. Statul dispune de un sistem reprezentat de polițiști, procurori și

judecători, care trebuie să asigure efectivitate actului de justiție în pofida încercărilor unor

persoane de a scăpa de răspunderea penală pe cei care au săvîrșit infracțiuni. Insă, atunci

cînd activitățile extrapenale devin ineficiente împotriva activităților de natură să ajute pe

infractor în a se sutrage de la urmărirea penală, de la judecare trebuie să intervină legea

penală. Articolul 323 Cod penal este una din prevederile aplicate în acest scop;

- probele acuzării acumulate la faza de urmărire penală și cercetate în cadrul cercetării

judecătorești, demonstrează pe deplin învinuirea înaintată inculpatei și anume că Cușnir

Elena, imediat după ce a fost martor ocular cum Coptu Vladimir a comis omorul lui

Meriacri Nadejda, cunoscând cu certitudine că ultimul a săvârșit o infracțiune deosebit de

gravă, intenționat a luat într-o geantă hainele lui Coptu Vladimir care păstrau asupra lor

urmele infracțiunii (și anume maioul și sorții ce aparțineau lui Coptu Vladimir și care erau

murdari de noroi și îmbibați cu o substanță de o culoare brun roșietică) și împreună cu

Coptu Vladimir au părăsit locul comiterii infracțiunii nesesizând organele de drept despre

comiterea infracțiunii deosebit de grave care a atentat la viața persoanei.

Astfel, faptele expuse sunt pe deplin confirmate prin declarațiile martorului Gropin

Alexandr care fiind audiat în cadrul urmăririi penale a declarat că „Elena avea în mână o

geantă în care avea haine, pe care au pus-o în coridor. Ultimii erau cu haine curate și nu a

observat careva pete pe hainele acestora. În momentul în care Vladimir cu Elena au intrat

la el în casă, ultimii nu pareau să fi fost speriați, ori șocați...” Aceste declarații ale martorului

Gropin Alexandr nu au fost reținute de către instanța de judecată.

Mai mult ca atât, faptul că Cușnir Elena nu a sesizat organele de drept despre

săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave care a atentat la viața unei persoane, privită

împreună cu acțiunile anterioare și posterioare ale Elenei Cușnir, denotă ferm intenția

precum și acțiunile îndreptate nemijlocit în vederea favorizării infracțiunii deosebit de

gravă comisă de către Coptu Vladimir;

- în continuarea activității sale infracționale având aceeași intenție de favorizare a unei

infracțiuni deosebit de grave, Elena Cușnir, la 09.08.2017, aproximativ pe la orele 02:00,

după ce a fost depistată împreună cu Coptu Vladimir în apartamentul lui Gropin Alexandr

de pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, xx, fiind conduși în incinta Inspectoratului de Poliție

3

Buiucani, mun. Chișinău din str. Calea Ieșilor 12, unde Cușnir Elena intenționat a

comunicat colaboratorilor de poliție că în momentul cînd ea împreună cu Coptu Vladimir

au plecat din apartamentul victimei unde a fost săvârșit omorul, Meriacre Nadejda era în

viață și probabil omorul a fost săvârșit de către concubinul acestcia, Aneste Ivan cu care

aceasta a avut un conflict anterior, încercând în așa mod îngreunarea și zădărnicirea

activității normale a organului de urmărire penală;

- faptele menționate incriminate inculpatei sunt pe deplin demonstrate prin

declarațiile martorilor Corcimari Ion și Ghimpu Andrei care fiind audiați atât în cadrul

urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată au declarat că, în urma întrebărilor

adresate către cet. Cușnir Elena, referitor la circumstanțele în care a fost săvârșit omorul

cet. Meriacri Nadejda, ultima a comunicat că nu cunoaște nimic, fiindcă în momentul în

care au plecat împreună cu Coptu Vladimir de la domiciliu ultimei cet. Meriacri Nadejda,

ultima era în viață. Totodată spunea că în comiterea acestei infracțiuni îl bănuiește pe cet.

Aneste Ivan, care este concubinul lui Meriacri Nadejda.

De altfel, de către instanța de judecată au fost ignorate declarațiile martorilor Gropin

Alexandr, Corcimari Ion și Ghimpu Andrei care de comun cu celelalte probe cercetate în

instanța de judecată, dovedesc incontestabil intenția inculpatei Cușnir Elena de a-l favoriza

pe Coptu Vladimir de săvârșirea infracțiunii deosebit de grave, precum și intenția ei în

acest scop de a îngreuna și zădărnici activitatea organului de urmărire penală, precum și

direcționarea organului de urmărire penală pe o pistă greșită.

Toate aceste acțiuni au fost săvârșite de către inculpata Cușnir Elena pentru a-l

favoriza pe Coptu Vladimir, mai mult ca atât doar după ce a realizat că a fost reținută ca

fiind bănuită de comiterea infracțiunii de omor, deja când a fost recunoscută și audiată în

calitate de învinuită, pentri săvârșirea infracțiunii de omor în coparticipație cu Coptu

Vladimir a dat declarații precum că Coptu Vladimir a săvârșit omorul lui Meracri Nadejda,

deja când infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) Cod penal încriminată ei, a fost

consumată;

- instanța constată, pe de o parte, că probele prezentate nu întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, deoarece nu a fost demonstrate latura

obiectivă și latura suiectivă a infracțiunii incriminate, iar pe de altă parte pronunță o

sentință de achitare, întrucât nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Or, instanța de

judecată nu și-a creat o poziție clară cu privire la temeiul pus la baza achitării, motiv care

de sinestătător este în stare să provoace casarea actului judecătoresc contestat.

4

admis apelul declarat de către procuror, sentința casată total, și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Cușnir Elena a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

323 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciat de tip semiînchis pentru femei.

A fost respinsă acțiunea civilă înainatată de succesorul victimei, Para Tatiana

împotriva cet. Cușnir Elena Ion, privind repararea prejudiciul material și moral, ca fiind

neîntemeiată.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a considerat că, prima instanță nu

a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății, or,

instanța de apel a reținut din totalitatea de probe administrate de instanța de fond și

verificate în apel, fiind apreciate, cu respectarea prevederilor art. 27, 99-101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt:

Cușnir Elena, la data de 8 august 2017, în perioada de timp cuprinsă între orele 21:00

și 00:00 min., urmărind scopul favorizării infracțiunii, dinainte nepromisă, aflându-se în

apartamentul nr. Xx de pe str. Xxxxx, xx, mun. Xxxxx, împreună cu concubinul său Coptu

Vladimir în vizită la Meriacri Nadejda, unde au consumat băuturi alcoolice, pe fondalul

cărora între ea și Coptu Vladimir pe de o parte și proprietara Meriacri Nadejda pe de altă

parte, s-a iscat un conflict spontan, timp în care Cușnir Elena fiind martor când Coptu

Vladimir acționând prin intenție directă ca rezultat al conflictului iscat, în scop de

răzbunare a săvârșit omorul lui Meriacri Nadejda, faptă care prin sine este o infracțiune

deosebit de gravă, intenționat în vederea favorizării infractorului, pentru a ascunde urmele

infracțiunii a luat într-o geantă hainele lui Coptu Vladimir în care acesta a fost îmbrăcat în

momentul săvârșirii crimei și care păstrau asupra sa urmele infracțiunii și împreună cu

Coptu Vladimir au părăsit locul săvârșirii faptei, nesesizând organele de drept despre

comiterea unei infracțiuni deosebit de grave.

În continuarea acțiunilor sale criminale, Cușnir Elena imediat, după săvârșirea de

către Coptu Vladimir a infracțiunii de omor, s-a deplasat împreună cu acesta la domiciliul

unui cunoscut comun Gropin Alexandr pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, xx ap. xx, unde

și ea are viza de reședință și au continuat să consume împreună băuturi alcoolice până la

09.08.2017, aproximativ pe la orele 02:00, când au fost conduși de către colaboratorii de

poliție, în incinta Inspectoratului de Poliție Buiucani, mun. Chișinău din str. Calea Ieșilor

5

12, unde Cușnir Elena intenționat având scopul favorizării săvârșirii acestei infracțiuni de

către Coptu Vladimir, fără a-i promite acestuia ajutor până la comiterea acestei infracțiuni

deosebit de grave, știind cu certitudine că Coptu Vladimir a săvârșit omorul lui Meriacri

Nadejda, ea fiind martor ocular și cunoscând în acest sens toate circumstanțele comiterii

crimei, a comunicat colaboratorilor de poliție că în momentul când ea împreună cu Coptu

Vladimir au plecat din apartamentul nr. xx din str. Xxxxx, xx, mun. Xxxxx, Meriacre

Nadejda era în viață și probabil omorul a fost săvârșit de către concubinul acesteia Aneste

Ivan, încercînd în așa mod zădărnicirea activității normale a organului de urmărire penală

la descoperirea unei infracțiuni deosebit de grave.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Cușnir Elena a comis infracțiunea prevăzută de

art. 323 alin. (1) Cod penal, individualizată prin favorizarea infracțiunii, adică favorizarea

dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave.

Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în afara

dubiilor rezonabile vina inculpatei Cușnir Elena, prin următoarea sistemă de probe

pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile

succesorului părții vătămate Para Tatiana; declarațiile martorilor Aneste Ivan, Ghimpu

Andrei, Corcimari Ion, Gropin Alexandr; raportul de expertiză judiciara nr. 3412 din

09.08.2017; raportul de expertiză judiciară nr. 3410 din 09. 08. 2017; raportul de expertiză

judiciară nr. 114D/1533 din 13.09.2017; raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4603 din

05.09.2017; raportul de expertiză judiciară nr. 295 din 28.08.2017; raportul de expertiză

judiciara nr. 298 din 29.09.2017; procesele-verbale de cercetare la fața locului din 09.08.2017;

procesul verbal de confruntare între îuvuinuitul Coptu Vladimir și învinuita Cușnir Elena

din 19.09.2017; procesul verbal de confruntare între învuinuitul Coptu Vladimir și martorul

Gropin Alexandr din 24.10.2017; procesul-verbal de confruntare între martorul Gropin

Alexandr și învinuita Cușnir Elena din 17.10.2017; procesul-verbal de verificare a

declarațiilor învinuitei Cușnir Elena la fața locului din 27.09.2017; procesul-verbal de

verificare a declarațiilor învinuitului Coptu Vladimir la fața locului din 02.10.2017; sentința

judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din data de 15.12.2017.

Analizând aceste probe, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, instanța de apel

a considerat că acestea din urmă demonstrează indubitabil vinovăția inculpatei Cușnir

Elena de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, iar în contextul dat

instanța de fond a făcut o apreciere eronată a probatoriului administrat, ajungând în mod

pripit la concluzia că nu exista faptei infracțiunii.

Instanța de apel a reiterat la caz, în primul rând ca prin sentința Judecătoriei Chișinău,

6

sediul Buiucani din data de 15.12.2017, Coptu Vladimir a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (l) Cod penal și condamnat la 8 ani

închisoare, în penitenciar de tip închis, pentru faptul că, „..la 8 august 2017, în perioada de

timp cuprinsă între orele 21:00 min. și 00:00 min., având intenția omorului lui Meriacri

Nadejda, aflându-se împreună cu concubina sa, Cușnir Elena, în vizită la Meriacri Nadejda,

în apartamentul nr. xx din str. Xxxxx, nr. xx, mun. Xxxxx, ca rezultat al unui conflict cu

etiologie necunoscută, iscat spontan pe fondalul consumului de băuturi alcoolice între

Coptu Vladimir și Cușnir hiena de o parte și Meriacri Nadejda de altă parte, Coptu

Vladimir urmărind scopul lipsirii intenționate de viață a lui Meriacri Nadejda, aflându-se

în camera de bucătărie, din motiv de răzbunare, acționând cu intenție directă, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod

conștient survenirea acestora i-a aplicat ultimei o lovitură cu un cuțit de bucătărie în

regiunea inimii, organ de importanță vitală, cauzându-i potrivit raportului de expertiză

medico-legal nr. 114D/1533 din 13 septembrie 2017 vătămare gravă, sub formă de

hemoragie internă cauzată de plagă înțepat-tăiată a toracelui cu penetrare și lezarea

pulmonului stâng, pericardului și cordului, în rezultatul cărora victima Meriacri Nadejda

a decedat la locul producerii incidentului.

În continuarea acțiunilor sale criminale Coptu Vladimir, având scopul ascunderii

urmelor comiterii infracțiunii, imediat după comiterea faptei a aruncat cuțitul de bucătărie

peste geam în curtea blocului locativ și împreună cu Cușnir Elena au părăsit locul săvârsirii

infracțiunii”.

Sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din data de 15.12.2017 a fost

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13.02.2018 și prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 1 9.09.2018.

Sub aspectul dat, în speță, instanța de apel a reținut declarațiile inculpatei Cușnir

Elena, care în cadrul cercetării judecătorești a declarat că, după ce Coptu Vladimir a comis

infracțiune care face parte din categoria celor deosebit de grave - omor intenționat, fapt

constatat prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din dala de 15.12.2017, dânsa

nu a atras atenția dacă Coptu Vladimir avea pe haine urme de sânge, deoarece era rănit la

frunte și ii curgea sânge pe față. Nu a anunțat poliția sau ambulanța din motiv că totul s-a

întâmplat foarte repede și Coptu Vladimir a luat-o de mână și au plecat. Când a plecat din

apartament, era în șlapi de culoare roz, pantaloni sport albaștri și maiou alb cu desen.

Coptu Vladimir era în șlapi albaștri, sorți, maiou albastru și chipiu de jens. Când a venit la

Gropin Alexandr erau în aceleași haine cum și când au plecat din apartament. Când au

7

venit colaboratorii de poliție la apartamentul lui Gropin Alexandru, a intrat expertul, s-a

uitat la hainele lor, i-au spus să de-a maioul la expertiză, a intrat în apartament și l-a rugat

pe Gropin Alexandr să-i dea ceva să se îmbrace. Gropin Alexandr i-a spus singură să caute

și a luat cămașa lui care era pe ușa de la dulap, cămașă albă cu dungi. Coptu Vladimir s-a

dezbrăcat, de la el au luat toate hainele, el s-a îmbrăcat în niște haine a lui Gropin Alexandr.

La fel, în ședința de judecată în instanța de apel, inculpata Cușnir Elena a declarat că

la str. Xxxxx, a ajuns îmbrăcată în pantaloni albaștri, maiou roz și încălțăminte de casă.

Mergeau spre Columna și concubinul a luat un taxi. Din hainele depistate de sânge în

apartamentul lui Gropin a fost ridicat doar maioul. Maioul era pe ea când au intrat

colaboratorii de poliție. La Gropin când a intrai avea o geantă feminină. Alt ceva n-a avut

nimic.

În acest sens, instanța de apel a ținut să remarce faptul că, deși inculpata Cușnir Elena

afirmă că când ultima a venit la Gropin Alexandr la domiciliu din str.Columna, dânsa nu

avea nimic în afară de geantă mică, din declarațiile martorului Gropin Alexandr, care fiind

audiat în cadrul cercetării judecătorești, a menționat că Coptu Vladimir și Cușnir Elena au

venit la el cu o sticlă de vin, iar Elena avea în mână o geantă în care avea haine, pe care a

pus-o în coridor. Ultimii erau cu haine curate și nu a observat careva pete pe hainele

acestora.

În acestea circumstanțe, a rezultat că, pe lângă faptul că inculpata Cușnir Elena, știind

cu certitudine că concubinul său Coptu Vladimir a comis o infracțiune deosebit de gravă,

aceasta nu a anunțat organele de drept și serviciul de salvare despre fapta comisă, fiind

martor, dânsa, a favorizat infractorul prin ascunderea urmelor infracțiunii, și anume a luat

hainele lui Coptu Vladimir în care acesta a fost îmbrăcat în momentul săvârșirii crimei, le-

a pus într-o sacoșă și împreună cu Coptu Vladimir au părăsit locul săvârșirii faptei, or, deși

însăși inculpata a menționat că nu a atras atenția dacă Coptu Vladimir avea pe haine urme

de sânge, deoarece era rănit la frunte și îi curgea sânge pe față, la domiciliul lui Gropin

Alexandr, ambii erau cu haine curate, or, însăși martorul Gropin Alexandr a menționat că

dacă ar fi fost Cușnir Elena și Coptu Vladimir murdari, pete pe haine, atunci el ar fi observat

faptul dat.

Mai mult ca atât, instanța de apel a mai menționat că, din declarațiile martorului

Ghimpu Andrei, a rezultat că acesta, fiind angajat în calitate de ofițer de investigație,

deplasându-se pe str. Columna, își amintește că într-o sacoșă de politelenă de la antreu au

fost găsite niște haine, sacoșa era de culoare neagră, iar din declarațiile martorului

Corcimari Ion reiese că hainele inculpatei care se afla în apartament din str. Columna, din

8

câte își amintește erau curate.

Deasemenea, instanța de apel a ținut cont de afirmațiile martorului Ghimpu Andrei,

care a declarat că după ce s-au îmbrăcat Cușnir Elena și Coptu Vladimir, aceștia au fost

escortați la IP Buiucani pentru stabilirea circumstanțelor, și atunci Cușnir Elelna și Coptu

Vladimir fiind într-o stare de ebrietate avansată, cât s-au aflat în Inspectoratul de Poliție,

aproximativ până la orele 03.00, Cușnir Elena menționa că crima în cauză a fost comisă de

către concubinul decedatei. Cușnir Elena a fost întrebată de ofițerul de investigație

Corciumari Ion, de cine a fost săvârșită infracțiunea, la care ea a menționat că infracțiunea

a fost săvârșită de concubinul victimei.

Faptul menționat de martorul Ghimpu Andrei este confirmat și prin declarațiile

martorului Corcimari Ion, care fiind angajat în calitate dc ofițer de investigație, a relatat că,

în birou punându-i câteva întrebări lui Cușnir Elena, a aflat că ei ele câteva zile au venit de

peste hotare cu concubinul ei și s-au oprit pe adresa sus indicată, i-a comunicat că când au

plecat împreună cu concubinul de pe str. Xxxxx din apartament, victima era vie, ulterior

după ce i-a spus că ea a decedat și are leziuni plăci de cuțit, Cușnir Elena a spus că nu știe

despre cauza dată, dar că faptul acesta putea să-l comită doar concubinul victimei cu care

acestea s-au certat.

Aceleași declarații, martorul Corcimari Ion, le-a confirmat și în cadrul ședinței

instanței de apel, relatând că, Cușnir Elena a declarat că o cunoaște pe partea vătămată, în

acea zi când a fost comis omorul, la victimă Cușnir a declarat că nu a fost. Inculpata a

declarat inițial că o altă persoană ar fi putut săvârși omorul, și anume a declarat că acel

omor putea fi comis de concubinul părții vătămate deoarece ei atunci s-au certat.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a reținut, că în cadrul cercetării

judecătorești pe deplin s-a confirmat că, inculpata Cușnir Elena intenționat, având scopul

favorizării săvârșirii infracțiunii de către Coptu Vladimir, știind cu certitudine că Coptu

Vladimir a săvârșit omorul lui Meriacri Nadejda, ea fiind martor, a comunicat

colaboratorilor de poliție că în momentul când ea împreună cu Coptu Vladimir au plecat

din apartamentul nr. xx din str. Xxxxx, xx, mun. Xxxxx, Meriacri Nadejda era în viață și

probabil omorul a fost săvârșit de către concubinul acesteia Aneste Ivan.

Or, prin declararea unor fapte care nu corespund realității, inculpata Cușnir Elena a

încercat în așa mod zădărnicirea activității normale a organului de urmărire penală la

descoperirea unei infracțiuni deosebit dc grave.

Cu privire la cea de-a doua condiție, necesară existenței faptei prejudiciabile

examinate, presupune că favorizarea este dinainte nepromisă. Or, în speță, în cadrul

9

cercetării judecătorești, nu s-a stabilit careva acțiuni sau inacțiuni de favorizare a

infracțiunii, a fost comisă cu vrio o promisiune prealabilă. În situația în care este evident

că, inculpata Cușnir Elena a comis infracțiunea în scop de a evita Coptu Vladimir de

răspundere pentru crima comisă.

În acest context, instanța de apel a ținut să remarce că, în acțiunile inculpatei Cușnir

Elena este prezentă latura subiectivă a infracțiunii de favorizare, având în vedere că din

cauza că Coptu Vladimir era concubinul său, săvârșind o infracțiune deosebit de gravă,

Cușnir Elena i-a acordat un ajutor, manifestat prin ascunderea urmelor infracțiunii și a

încercat zădărnicirea activității normale a organului de urmărire penală la descoperirea

unei infracțiuni deosebit de grave, prin inducerea în eroare a unor circumstanțe de fapt la

săvârșirea omorului de către Coptu Vladimir, anume faptul că nu ultimul a comis

infracțiunea de omor dar concubinul victimei. Toate acestea acțiuni efectuate nemijlocit de

inculpata Cușnir Elena au fost comise fără o promisiune prealabilă, fiind din start

prestabilit un ajutor nepromis pentru a evita răspunderea penală de către Coptu Vladimir,

pentru fapta comisă cu intenție.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatei Cușnir Elena a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal,

de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin

grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită

din intenție, de personalitatea inculpatei, fără antecedente penale, neangajată în câmpul

muncii, nu se află la medicul narcolog sau psihiatru, nu are persoane la întreținere.

Circumstanțe ce atenuează sau agravează răspunderea penală, conform art. 76 și 77

Cod penal, în privința lui Cușnir Elena instanța de apel nu a reținut.

Așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatei, urmărind în acest sens comportamentul ei în viața socială, precum

și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu

fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatei, a constatat că

corijarea și reeducarea acesteia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

Deasemenea, instanța de apel a reținut și faptul că, în cadrul cercetării judecătorești,

succesorul părții vătămate Mereacri Nadejda a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat

încasare în mod solidar de la Coptu Vladimir și Cușnir Elena prejudiciul material în sumă

de 15 000 lei și prejudiciul moral în sumă de 500 000 lei.

Prin sentința judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 15.12.2017, a fost admisă, în

10

principiu, acțiunea civilă înaintată de Para Tatiana, succesor al părții vătămate Meriacri

Nadejda, privind încasarea de la Coptu Vladimir, a sumei de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu

material, cauzat în urma săvârșirii infracțiunii, urmând ca asupra cuantumului daunei

despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă.

A fost admisă parțial, acțiunea civilă înaintată de Para Tatiana, succesor al părții

vătămate Meriacri Nadejda, privind încasarea de la Coptu Vladimir, a sumei de 500 000 lei

cu titlu de prejudiciu moral și s-a dispus încasarea de la Coptu Vladimir în folosul acesteia,

suma în mărime de 50 000 lei a prejudiciului moral, în rest cerințele au fost respinse ca

neîntemeiate.

Or, în speță, instanța de apel a considerat necesar de a respinge acțiunea civilă

înainatată de succesorul victimei Para Tatiana împotriva lui Cușnir Elena Ion, privind

repararea prejudiciul material și moral, ca fiind neîntemeiată, având în vedere că fapta

comisă de către inculpata Cușnir Elena nu se află în legătură cauzală cu paguba pricinuită

succesorului vitimei/părții civile, or infracțiunea de omor a fost cauzată de Coptu Vladimir,

iar prejudiciul cauzat prin această faptă ține de resposabilitatea făptuitorului acestei fapte,

anume Coptu Vladimir, dar nu și Cușnir Elena, de altfel cererea de chemare în judecată a

succesorului victimei, a fost soluționată în cadrul procesului penal de învinuire a lui Coptu

Vladmir privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal.

în numele inculpatei, prin care, indicând temeiul prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8)

Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

sentinței.

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- pe de o parte instanța de apel a reținut, că infracțiunea de favorizare a infracțiunii a

fost comisă de către inculpată prin faptul că nu a anunțat organele de drept și serviciul de

salvare despre fapta comisă de către Coptu Vladimir

Pe de altă parte, instanța de apel nu a luat în calcul, că nedenunțarea despre comiterea

infracțiunii deosebit de grave a fost decriminalizată prin noua lege penală. Prin urmare,

inculpata a fost condamnată pentru o faptă, care nu este prevăzută de Legea penală, iar în

consecință, decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 22.05.2019 este ilegală

și urmează a fi casată de instanța de recurs. Temei de drept - art. 427 alin. (1) pct. 9) Cod de

procedură penală;

- la baza deciziei, instanța de apel a pus declarațiile martorului Gropin Alexandru,

exprimându-se că, fiind audiat în cadrul cercetării judecătorești, reiese că acesta a

11

menționat că Coptu Vladimir și Cușnir Elena au venit la el cu o sticlă de vin, iar Lena avea

în mână o geantă în care avea haine, pe care a pus-o în coridor. În consecință, instanța de

apel a pus la baza deciziei declarațiile martorului Gropin Alexandru și a condamnat

inculpata la doi ani de închisoare;

- la adoptarea deciziei din 22.05.2019, instanța de apel a încălcat grav drepturile

inculpatei la un proces echitabil, deoarece a încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală, care prevede că, judecând apelul declarat împotriva sentinței de

achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără

audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii

acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie,

susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Deși instanța de apel a făcut trimitere la declarațiile martorului Gropin Alexandru,

care ar fi fost audiat în instanța de apel, acest martor așa și nu a fost audiat. Mai mult ca

atât, în sentința din 09.11.2018, instanța de fond a reținut, că declarațiile martorului Gropin

Alexandru nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece a relatat instanței, că

nu cunoaște ce avea Cușnir Elena în geantă, deoarece nu s-a uitat în ea. Totodată, fiind

audiat la data de 05.10.2017 (f.d. 229, Vol. I), Gropin Alexandru nu a comunicat nimic

despre faptul că hainele lui Coptu Vladimir, care erau murdare de sânge, se aflau în geanta

Elenei Cușnir. În cadrul confruntării dintre Gropin Vladimir și Cușnir Elena din 17.10.2017

(f.d. 16, Vol. II), Gropin Vladmir la fel a declarat că nu cunoaște ce avea Cușnir Elena în

gentuta pentru dame, deoarece nu s-a uitat în ea (f.d. 18, Vol. II);

- într-un caz, instanța de apel constată, că hainele în care a fost îmbrăcat Coptu

Vladimir în momentul săvârșirii omorului au fost puse de către Cușnir Elena într-o geantă,

în alt caz concluzionează că le-a pus într-o sacoșă de polietilenă. Apare întrebarea: Unde

totuși au fost „ascunse” hainele lui Coptu Vladimir în geantă sau în sacoșă? Și dacă instanța

de apel face referire într-un caz la o geantă, iar în alt caz la o sacoșă de polietilenă, unde

sunt acele corpuri delicte, adică geanta sau sacoșa de polietilenă, în care au fost găsite

hainele lui Coptu Vladimir? Deoarece aceste corpuri delicte nu au fost stabilite și ridicate,

rezultă, că sunt inventate de partea acuzării, în scopul condamnării ilegale a inculpatei

Cușnir Elena;

- în cadrul audierii în instanța de fond la data de 28.02.2018, martorul Aneste Ion a

declarat instanței, că atunci când a intrat în apartamentul lui Gropin Alexandru, hainele

pline de sânge a lui Coptu Vladimir erau aruncate între dulap si pat.

Aceste declarații au fost date în favoarea inculpatei Cușnir Elena, care denotă, că

12

hainele lui Coptu Vladimir nu au fost ascunse de către Cușnir Elena, așa cum

concluzionează instanța de apel. Apare întrebarea: Dacă în instanța de fond acest martor a

dat declarații în favoarea inculpatei Cușnir Elena, de ce nu au fost puse la baza deciziei

instanței de apel și aceste declarații, deoarece nici acest martor nu a fost audiat în instanța

de apel ca și Gropin;

- totodată, la materialele cauzei sunt anexate poze din care rezultă cert, că la

momentul când organele de drept i-au reținut pe Coptu Vladimir și Cușnir Elena, hainele

acestora erau pe scaun (f.d. 23. Vol. I) și nicidecum în geantă sau sacosă de polietilenă cum

constată instanța de apel. Mai mult ca atât, în procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 09.08.2017 (f.d. - 20, verso, Vol. I) se menționează că la o distanță de aproximativ 2 m

de la ușa de la intrare lângă dulap se află un scaun pe care sunt niște vestimentare, care

conțin o substanță uscată de culoare brună-roșietică și care au fost ridicate de către

colaboratorii de poliție;

- în motivarea deciziei din 22.05.2019, instanța de apel face trimitere la declarațiile

martorului Ghimpu Andrei, potrivit cărora acesta, fiind angajat în calitate de ofițer de

investigație, deplasându-se pe str. Columna, își amintește că într-o sacosă de polietilenă de

la antreu au fost găsite niște haine, sacoșa era de culoare neagră, iar din declarațiile

martorului Corcimari Ion reiese că hainele inculpatei care se află în apartamentul din str.

Colonita, din câte își amintește erau curate.

Considerăm, că instanța de apel intenționat și eronat a interpretat declarațiile așa

„numiților martori”, în cadrul audierii în instanța de apel, acești martori nu au dat astfel

de declarații. Mai mult ca atât, în cadrul audierii în instanța de apel, ambii martori au

declarat, că susțin declarațiile date în instanța de fond.

Astfel, fiind audiat la data de 02.03.2018 în instanța de fond Ghimpu Andrei a

declarat, că atunci când au intrat în apartamentul unde au fost reținuți Cușnir Elena și

Coptu Vladmir, într- o sacosă de polietilenă de culoare neagră au găsit niște haine, dar nu

a afirmat că aceste haine erau pline de sânge și îi aparțineau lui Coptu Vladimir.

Martorul Corcimari Ion fiind audiat în instanța de apel la fel a declarat, că susține

declarațiile date în instanța de fond, iar fiind audiat la data de 25.04.2018 în calitate de

martor în instanța de fond a relatat instanței, că nu a intrat în apartamentul unde au fost

reținuți Cușnir Elena și Coptu Vladimir și nu-și amintește în care haine era îmbrăcată

Cușnir Elena.

În afară de aceasta, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat cu certitudine, că

așa „numiții martori” Ghimpu Andrei și Corcimari Ion sunt colaboratori de poliție și au

13

participat la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, chiar interogînd-o pe Cușnir Elena.

Conform art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca

martori: ... reprezentantul organului de urmărire penală.

Deoarece la adoptarea deciziei din 22.05.2019, instanța de apel a ignorat declarațiile

martorilor care au fost date în favoarea inculpatei, a interpretat eronat declarațiile

martorilor și a pus la bază declarațiile colaboratorilor de poliție care nu puteau fi audiați în

calitate de martori, rezultă, că la examinarea cauzei a fost încălcat principiul prezumției

nevinovăției și dreptulla un proces echiatbil, garantat inculpatei prin prisma art. 8 Cod de

procedură penală, iar în consecință, decizia din 22.05.2019 a fost adoptată cu încălcarea

prevederilor art. 6 § 1 și 2 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale;

- inculpata Cușnir Elena nu a recunoscut învinuirile aduse și a relatat instanței de

fond și apel, că nu a comunicat nimănui precum că atunci când a plecat împreună cu Coptu

Vladmir din apartamentul nr. 6 de pe str. I. Creangă 20, mun. Chișinău, Meriacri Nadejda

ar fi fost în viață, iar omorul ar fi fost săvârșit de către Aneste Ivan.

Pentru a demonstra faptul că Cușnir Elena ar fi comunicat organului de urmărire

penală, că atunci când a plecat împreună cu Coptu Vladmir, Meriacri Nadejda era în viață

și omorul probabil a fost săvârșit de către concubinul acesteia - Aneste Ivan, partea acuzării

a prezentat martorii Ghimpu Andrei și Corcimari Ion.

Considerăm, că instanța de apel, urma să excludă din calitatea de probe declarațiile

așa „numiților martori” Ghimpu Andrei și Corcimari Ion, reieșind din motivele ce succed.

După cum am menționat mai sus, conform art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură

penală, nu pot fi citați și ascultați ca martori: ... reprezentantul organului de urmărire

penală. Totuși, instanța de apel a admis audierea în calitate de martori a lui Ghimpu Andrei

și Corcimari Ion în legătură cu faptul că sunt angajați ai Inspectoratului de Poliție Buiucani.

În afară de aceasta, după cum rezultă din declarațiile martorului Ghimpu Andrei,

acesta a relatat instanței, că a auzit cum Cușnir Elena a spus că omorul a fost săvârșit de

către concubinul lui Meriacri Nadejda - Aneste Ivan. Totodată, martorul Ghimpu Andrei a

relatat instanței, că nu el a întrebat-o pe Cușnir Elena, ci Corcimari Ion. Din aceasta rezultă,

că Ghimpu Andrei nu personal a auzit de la Cușnir Elena că infracțiunea de omor a fost

săvârșită de către Aneste Ivan, ci de la Corcimari Ion. Prin urmare, Ghimpu Andrei nu

cunoaște personal ce a comunicat Cușnir Elena lui Corcimari Ion, iar în consecință

declarațiile acestuia sunt dubioase și nu pot fi puse la baza deciziei de condamnare.

Martorul Corcimari Ion a relatat instanței, că a escortat-o pe Cușnir Elena de pe str.

14

Columna la Inspectoratul de Poliție Buiucani. Aflându-se în birou și punându-i întrebări

lui Cunir Elena, aceasta i-a comunicat, că atunci când a plecat împreună cu Coptu Vladmir

din apartamentul de pe str. I. Creangă, Meriacri Nadejda era în viață, iar omorul acesteia,

probabil l-a săvârșit Aneste Ivan. La momentul când i-a înaintat întrebările lui Cușnir Elena

mai erau prezenți procurorul și apărătorul.

Considerăm, că declarațiile așa „numiților martori” Corcimari Ion și Ghimpu Andrei

urmau a fi excluse din calitatea de probe, reieșind din următoarele motive.

Corcimari Ion nu avea dreptul de a înainta careva întrebări lui Cușnir Elena. Potrivit

conținutului procesului-verbal de reținere din 09.08.2017, Cușnir Elena a fost reținută la

09.08.2017, orele 02.45 (f.d. 36, Vol. I).

Prin urmare, începând cu orele 02.45 din 09.08.2017, inculpata Cușnir Elena avea

calitatea de bănuită și Corcimari Ion nu avea dreptul de a o interoga. Mai mult ca atât,

Corcimari Ion nu era ofițer de urmărire penală și nu avea dreptul de a efectua acțiuni de

urmărire penală.

Totodată, ține de menționat, că la 09.08.2017 de la orele 04.03 și până la orele 04.07,

Cușnir Elena a fost audiată în calitate de bănuită de către ofițerul de urmărire penală

Adrian Malic în prezența apărătorului Ulinici Mariana și careva declarații nu a dat (f.d. 40,

Vol. I).

La 09.08.2017, de la orele 12.15 și până la orele 12.49, inculpata Cușnir Elena a fost

audiată de către procurorul Dan Solovei, în prezența apărătorului Ulinici Mariana, unde

inculpata a dat declarații destul de detaliate și veridice sub camera de luat vederi, fapt ce a

dus la descoperirea infracțiunii de omor, săvârșită de către Coptu Vladimir (f.d. 41-42, Vol.

I).

În cadrul vizionării înregistrărilor video s-a constatat cu certitudine, că Cușnir Elena

nu a dat careva declarații, precum că la momentul când a părăsit apartamentul nr. 6 de pe

str. I. Creangă, 20, mun. Chișinău, Meriacri Nadejda era în viață, iar omorul ar fi fost

săvârșit de către Aneste Ivan. Prin urmare, având în vedere faptul, că declarațiile date de

către martorii Corcimari Ion și Ghimpu Andrei sunt în contradicție cu conținutul

procesului verbal de audiere a inculpatei Cușnir Elena de la orele 12.15 și până la orele

12.49 din 09.08.2017, precum și înregistrările video vizionate în cadrul ședinței de judecată,

rezultă, că instanța de apel urma să respingă aceste declarații din calitatea de probe.

Mai mult ca atât, „matorul” Ghimpu Andrei afirmă că interogarea a avut loc la orele

03.00. Așa „numitul martor” Corcimari Ion a relatat instanței, că Cușnir Elena era în stare

de ebrietate avansată, iar pe Cușnir Elena a audiat-o în absența apărătorului.

15

Conform art. 104 alin. (1) Cod de procedură penală, audierea bănuitului, învinuitului,

inculpatului șe face numai în prezenta unui apărător ales sau a unui avocat care acordă

asistentă juridică garantată de stat, imediat după reținerea bănuitului sau, după caz, după

punerea sub învinuire, dacă acesta acceptă să fie audiat. Nu se permite audierea bănuitului,

învinuitului, inculpatului în stare de oboseală, precum și în timpul nopții, decît doar la

cererea persoanei audiate în cazurile ce nu suferă amînare, care vor fi motivate în procesul-

verbal al audierii.

Instanței de judecată nu i-au fost prezentate careva procese-verbale de audiere a lui

Cușnir Elena, prin care s-ar fi demonstrat cele declarate de către martorii Ghimpu Andrei

și Corcimari Ion;

- la fel, considerăm că, instanța de apel a adoptat o decizie ilegală, deoarece nu a

examinat plângerile din 20.11.2017 și 28.11.2017, și nu a anulat ca fiind ilegale și falsificate

următoarele acte procesual-penale: procesul-verbal din 19.09.2017 de confruntare între

Cușnir Elena și Coptu Vladimir (f.d. 194-197, Vol. I); procesul-verbal din 27.09.2017 de

verificare a declarațiilor Elenei Cușnir la locul săvârșirii infracțiunii (f.d. 201-203, Vol. I);

ordonanța din 11.10.2017 de recunoaștere a Elenei Cușnir în calitate de bănuită (f.d. 11, Vol.

II); procesul-verbal din 11.10.2017 de audiere a Elenei Cușnir în calitate de bănuită (f.d. 14-

15, Vol. II); procesul-verbal din 17.10.2017 de confruntare între Cușnir Elena și Gropin

Alexandru (f.d. 16-18, Vol. II), deoarece au fost în lipsa interpretului/traducătorului, rezultă

că ele sunt lovite de nulitate absolută și urmau a fi anulate de instanța de judecată prin

prisma art. 251 Cod de procedură penală.

Având în vedere faptul, că ordonanța în limba română din luna noiembrie 2017 de

înaintare a învinuirii Elenei Cușnir nu conține data emiterii și a fost adusă la cunoștință în

lipsa interpretului/traducătorului, rezultă că ea este lovită de nulitate absolută și urma a fi

anulată de instanța de judecată prin prisma art. 251 Cod de procedură penală.

art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursul declarat, motivând prin faptul că instanța de apel a

constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile

inculpatei.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

16

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat, se constată că, partea apărării critică decizia

instanței de apel sub aspectul pct. 6), 8) și 9) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost

întrunite elementele infracțiunii; inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută

de legea penală.

Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de fapt,

recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel,

considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că faptele

incriminate în actul de învinuire au fost comise de către Cușnir Elena.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că, procedura de apreciere a probelor

ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de

competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină

în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei

erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea

judecătorească devenită definitivă.

Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se

constată o eroare de drept.

Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul

unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei

17

hotărâri de condamnare.

Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma pct. 6) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată că, temeiul menționat

nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414, 415 alin. (21), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârea

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Se reține, că instanța de apel, respectând prevederile art. 415 alin. (21) Cod procedură

penală, a audiat din nou inculpata, succesorul părții vătămate, martorii Corcimari Al.

Ghimpu A., declarațiile cărora au fost apreciate just în coroborare cu alte probe concludente

și pertinente, soluția de condamnare a inculpatului, fiind legală și motivată.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării,

fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Cușnir Elena privind săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal să fie întemeiată și legală.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor,

descrise în pct. 4.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art. 101 Cod

procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată

la caz lipsește.

Astfel, instanța de apel, corect și-a întemeiat soluția de condamnare pe baza probelor

cercetate, apreciind just declarațiile inculpatei, succesorului părții vătămate, a martorilor

Corcimar Al. și Ghimpu A. (f.d. 204-210, vol. III), date în apel, verificându-le cu cele date

anterior, în cumul cu declarațiile martorilor Aneste Ivan și Gropin Alexandr date în

instanța de fond și verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 93-94; 101-102, vol. III),

precum și cu procesele-verbale de cercetare de la fața locului din 09.08.2017 (f.d. 6-11; 12-

14; 20, vol. I), rapoartele de expertiză judiciară nr. 3412 din 09.08.2017, nr. 114/D1533 din

13.09.2017, nr. 295 din 28.08.2017 (f.d. 69-70, 84-85, 114-118, vol. I).

Nu pot fi reținute argumentele apărării, precum că, inculpata nu este vinovată în cele

18

incriminate și pledează nevinovată din momentul începerii urmăririi penale și până în

prezent or, aceasta se consideră ca tendința ultimei să prezinte o stare de fapt nereală și

neplauzibilă, care să-i atenueze răspunderea penală, deoarece aceste declarații se combat

prin cumulul de probe administrate la urmărirea penală și cercetate în cadrul ședinței de

judecată în instanța de apel, care dovedesc în întregime vinovăția inculpatei.

Instanța de recurs, fiind solidară cu concluziile instanței de apel, reține, că din

totalitatea probelor acumulate la dosar și verificate în instanța de apel s-a constatat cu

certitudine că Cușnir Elena imediat după ce a fost martor la comiterea omorului cet,

Meriacre Nadejda de către Coptu Vladimir și cunoscând cu certitudine că ultimul a comis

o infracțiune deosebit de gravă, intenționat a luat într-o geantă hainele lui Coptu Vladimir

care păstrau asupra lor urmele infracțiunii (maioul și șorții ce aparțineau lui Coptu Vl., care

erau murdari de noroi și îmbibați cu o substanță de culoare brun cenușie) și împreună cu

Coptu Vladimir au părăsit locul comiterii infracțiunii și au plecat la domiciliul ce-i aparține

cu drept de proprietate privată lui Gropin Alexandr, unde are și Cușnir Elena viză de

reședință, nesesizând organelle de drept despre comiterea unei infracțiuni deosebit de

grave ce a atentat la viața persoanei.

Obligația de a denunța este reglementată în materia penală (sub amenințarea

pedepsei, în caz de neîndeplinire), ca o exigență legală obiectivă, care se referă la o anumită

faptă determinată comisă în realitatea concrecă. Or, nedenunțarea este o formă a favorizării

și se include în acest termen.

Faptele descrise supra sunt probate prin declarațiile martorului Gropin Alexandr,

date atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de fond, fiind preîntâmpinat de

răspundere penală conform art. 312-313 Cod penal, care a declarat că ,, la data de 08.08.2017,

aproximativ pe la orele 16:00 min. la el în ospeție a venit cet. Coptu Vladimir împreună cu concubine

sa Elena, (…) ei au venit cu o sticlă de vin, iar Elena avea în mână o geantă în care avea haine, pe

care a pus-o în coridor, (…) ultimii erau cu haine curate și nu a observant careva pete pe hainele

acestora.”

Un alt moment important de menționat este faptul că, în incinta Inspectoratului de

Poliție Buiucani, mun. Chișinău, inculpata Cușnie Elena având scopul favorizării săvârșirii

infracțiunii de omor de către Coptu Vladimir a comunicat colaboratorilor de poliție că în

momentul când ea împreună cu Coptu Vladimir au plecat din apartamentul unde a fost

săvârșit omorul cet. Meriacre Nadejda era în viață și probabil omorul acesteia a fost săvârșit

de către concubinul acesteia Aneste Ivan, cu care aceasta a avut anterior un conflict.

Cele menționate supra sunt pe deplin demonstrate și prin conținutul declarațiilor

19

martorilor Corcimari Ion și Ghimpu Andrei care, fiind preîntâmpinați de răspundere

penală conform art. 312-313 Cod penal, au dat declarații consecvente și care coroborează

într ele. Astfel, martorul Corcimari Ion a declarat că ,,…în urma întrebărilor adresate cet.

Cușnir Elena, referitor la circumstanțele în care a fost săvârșit omorul cet. Meriacre Nadeja, ultima

a comunicat că nu cunoaște nimic, fiindcă în momentul în care au plecat împreună cu Coptu

Vladimir de la domiciliul cet. Meriacre Nadejda, ultima era în viață. Totodată spunea că în comiterea

acestei infracțiuni îl bănuiește pe cet. Aneste Ivan, care este concubinul cet. Meriacre Nadejda…”,

iar martorul Ghimpu Andrei a declarant că ,,… la întrebările despre omorul cet. Meriacre

Nadeja, Cușnir Elena a declarat că când ei au ieșit de la victima Meriacre Nadejda, ultima era în

viață și probabil omorul a fost săvârșit de către concubinul acesteia, Aneste Ivan, cu care anterior

victima s-a certat.”

Astfel, ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod

penal, Colegiul penal verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei

recurentului, în sensul că inculpata Cușnir Elena nu a săvârșit infracțiunea imputată, iar

probele administrate nu sunt suficiente pentru a constata că faptele există și constituie

infracțiunea imputată, Colegiul consideră ca este neîntemeiat, fiindcă instanța de apel

verificând probele în ședința de judecată, a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma

propriei metode de apreciere a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea

elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză,

expunându-se argumentat în decizie (f.d. 224 – 245 vol. III) din care motive a ajuns la

concluzia de vinovăție a inculpatei Cușnir Elena în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

323 alin. (1) Cod penal și că există elementele infracțiunii incriminate.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și

obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, ce nu trezesc careva dubii și care

au format convingerea instanței că vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii în baza

art. 323 alin. (1) Cod penal a fost dovedită integral.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în

decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația

în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării

hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate,

Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar

20

declarat și potrivit legii decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Coșleț Petru în

numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

mai 2019, în cauza penală privind-o pe Cușnir Elena Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 02 iulie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

21