1re-92/2020 — art. 313 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 20 septembrie 2019 a fost admisă plângerea depusă în baza art.313 Cod de procedură penală de către ofițerul de urmărire penală din cadrul IP Sîngerei - Burlacu Oleg împotriva actelor procurorului și s-a anulat ordonanța procurorului Godorog Alexandru din 06.08.2019 privind recunoașterea nulă a acțiunilor de urmărire penală și ordonanței procurorului ierarhic superior Roșca Ion din 29.08.2019 prin care s-a respins plângerea primară.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2019 a fost admis recursul procurorului în Procuratura raionului Sîngerei Godorog Alexandru declarat împotriva încheierii Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 20 septembrie 2019, cu casarea încheierii și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 20 decembrie 2019 a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea depusă în baza art.313 Cod de procedură penală de către ofițerul de urmărire penală din cadrul IP Sîngerei Burlacu Oleg împotriva ordonanței procurorului Godorog Alexandru din 06.08.2019 privind recunoașterea nulă a acțiunilor de urmărire penală și ordonanței procurorului ierarhic superior Roșca Ion din 29.08.2019 prin care s-a respins plângerea primară.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, Burlacu Oleg declarat recurs în termenul legal, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 20 decembrie 2019. 1

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 februarie 2020 a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de către Burlacu Oleg și menținută fără modificări încheierea Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 20 decembrie 2019.

Nefiind de acord cu decizia, petiționarul Burlacu Oleg a depus recurs în anulare, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 19 februarie 2020 cu menținerea încheierii Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 20 septembrie 2019. 6.1. În motivarea recursului petiționarul Burlacu Oleg a indicat că, la 06.08.2019 procurorul Godorog Alexandru a emis două ordonanțe ilegale prin care dispus recunoașterea ca nule actele întocmite la 05.08.2019 și retragerea cauzei penale din gestiunea mea cu transmiterea altui ofițer de urmărire penală. Indică recurentul că, încheierea primei instanțe este ilegală deoarece, a depus contestația împotriva acțiunilor procurorului când deja nu aveam statut special de ofițer de urmărire penală pe cauza penală nr.2019220286, astfel termenul de 3 zile prevăzut de art.57 al.4 Cod de procedură penală, nu poate fi aplicat în speța dală și necesită a fi aplicat termenul de 15 zile prevăzut de an.299/1 Cod de procedură penală și el personal, fiind atât cetățean al R. Moldova cât și ofițer de urmărire penală pe alte cauze penale în afară de cea sus numită, se încadrează în lista altor persoane ale căror drepturi și interese legitime au fost lezate de procuror. Menționează petiționarul că, la 26.12.2019 „după trecerea a 106 zile de la emiterea ordonanței de neîncepere de urmărire penală a procesului penal nr.20192280009pr/l 9 inițiat în baza raportului procurorului Godorog Alexandru un alt procuror a pornit un proces contravențional nr.07adm/19 prin care l-a recunoscut drept contravenient în comiterea contravenției prevăzută de art.312 Cod Contravențional și la 02.01.2020 i-a adus la cunoștință faptul dat, deci la moment, are statut de contravenient în procesul contravențional nr.07adm/19 examinat de Judecătoria Bălți sediul Sîngerei. Astfel, indică Burlacu Oleg că, la moment există posibilitatea reală ca el, persoana care își exercita în mod legal atribuțiile de serviciu să fie atras la răspundere contravențională în baza interpretării abuzive și subiective de către procurorul Godorog Alexandru a normelor prevăzute expres de Codul Procedură Penală, faptul dat fiind un caz ieșit din comun atât în practica judiciară cât și în viața reală, totodată aceasta poate fi un precedent social periculos care merită a fi adus la cunoștința publicului și sancționat conform normelor legii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. 2 În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3) și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia este verificată pe căile ordinare de atac – în apel și în recurs și a devenit irevocabilă la momentul pronunțării deciziei instanței de recurs. Astfel, hotărârile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția persoanei, nu se supun căilor de atac, prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare, iar în speța dată a fost examinată cauza în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală, decizie care nu se supune căilor de atac. Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată, instanța de recurs constată, că recurentul contestă decizia instanței de recurs potrivit căreia a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de către Burlacu Oleg și menținută fără modificări încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 20 decembrie 2019, iar o atare decizie nu este susceptibilă de a fi atacată, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. 3 Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către petiționarul Burlacu Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Burlacu Oleg xxxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 01 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Boico Victor 4