1ra-1166/2020 — art. 217-1 alin. 4 șit. d și art. 217 alin. 2 CP

1ra-1166/2020 — art. 217-1 alin. 4 șit. d și art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1166/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Grosu Eugen în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 09 decembrie 2019 și a sentinței Judecătoriei

Cahul, sediul Cantemir din 10 ianuarie 2018, în cauza penală privindu-l pe

ABDULA Piotr XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.06.2017 – 10.01.2018;

Instanța de apel: 08.05.2018 – 09.12.2019;

Instanța de recurs: 06.03.2020 – 27.05.2020.

c o n s t a t ă:

Abdula Piotr a fost declarat vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. d), 217 alin. (2) Cod penal și condamnat:

- pe art. 217 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare;

- pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal - 9 ani închisoare.

În temeiul art. 84 Cod penal, pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni

inculpatului Abdula Piotr i s-a stabilit 9 ani și 1 lună închisoare, cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip închis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare s-a respins ca

neîntemeiată.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Deli Mihail, în privința căruia recurs nu

a fost declarat.

Abdula Piotr, acționând coordonat și împreună cu Deli Mihail și alte persoane

nestabilite, urmărind scopul obținerii unui venit în rezultatul înstrăinării ilegale a

drogurilor, în cadrul efectuării măsurii speciale de investigație - achiziția de control,

la data de 18 martie 2017, aproximativ pe la orele 15.30, aflându-se în marginea

XXXXX, a înstrăinat ilegal investigatorului sub acoperire cu date cifrate „Serghei”

20 pachețele cu masă vegetală mărunțită uscată asemănătoare cu cânepa care, potrivit

1

Raportului de expertiză nr. 34/12/3-R-98 din 27.03.2017 reprezintă marihuană în

cantitate de 29,53 grame și se atribuie la substanțele narcotice, care potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor

substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, și

Convenției unice asupra stupefiantelor din 30.03.1961, face parte din lista

substanțelor stupefiante și care, conform art. l al Legii nr. 382 din 06.05.1999 cu

privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, reprezintă

droguri, cantitate care, potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor

care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 constituie cantități mari.

În continuarea acțiunilor criminale, Abdula Piotr și Deli Mihail, acționând

coordonat și împreună cu alte persoane nestabilite, la 28 martie 2017, aproximativ pe

la ora 15.40, aflându-se în preajma sanatoriului „Nufărul Alb” din or. Cahul, a

înstrăinat ilegal investigatorului sub acoperire cu date cifrate „Serghei” o pungă de

polietilenă cu masă vegetală mărunțită uscată asemănătoare cu cânepa, care conform

Raportului de expertiză nr.34/12/3-R-104 din 03.04.2017 reprezintă marihuană în

cantitate de 0,767 kg și se atribuie la substanțele narcotice, care potrivit Hotărârii

Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor

substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, și

Convenției unice asupra stupefiantelor din 30.03.1961, face parte din lista

substanțelor stupefiante și care, conform art. l al Legii nr. 382 din 06.05.1999 cu

privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, reprezintă

droguri, cantitate care potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor

care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 reprezintă cantități deosebit

de mari.

În afară de aceasta, inculpatul Abdula Piotr a păstrat până la data de 05 mai 2017

la el acasă, în XXXXX, fără scop de înstrăinare droguri și anume: un pachețel cu masă

vegetală uscată mărunțită, care a fost ridicat în cadrul percheziției autorizate efectuate

la domiciliul său, substanță care conform Raportului de expertiză nr. 34/12/3-R-145

din 17.05.2017 reprezintă marihuană în cantitate de 0,39 grame și se atribuie la

substanțele narcotice, și un dispozitiv din lemn preconizat pentru fumat, precum și o

butelie din polimer pe pereții cărora au fost depistate, conform raportului de expertiză

34/12/3-R-146 din 17.05.2017, rășină de cannabis în cantitate de 0,29 g și 0,14 g, în

total 0,43 grame, care potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire

la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor

acestora, supuse controlului, și Convenției unice asupra stupefiantelor din

30.03.1961, face parte din lista substanțelor stupefiante și care, conform art.1 al Legii

nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și

a precursorilor, reprezintă droguri, iar potrivit Listei substanțelor narcotice,

2

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum

și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006,

reprezintă cantități mari.

către avocatul Grosu Eugen în numele lui Abdula Piotr care a solicitat casarea parțială

a sentinței în privința pedepsei cu achitarea acestuia pe capătul de acuzare prevăzut

de art. 2171 alin. (4) Cod penal din cauza că este nevinovat cu menținerea condamnării

în partea ce ține de acuzarea pe art. 217 alin.(2) Cod penal, cu aplicarea față de acesta

a unei pedepse nonprivative de libertate, prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Indică apelantul că instanța de judecată, recunoscându-l vinovat pe Abdula Piotr

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal, s-a bazat pe

declarațiile făcute de către Deli Mihail în ședința de judecată, fără să atragă atenție la

faptul că declarațiile date în calitate de învinuit din 10.05.2017 vin în contradicție

între ele, fără a intra în esența celor făcute anterior și a motivelor din care cauză Deli

Mihail și-a schimbat declarațiile și poziția sa la ultima ședință de judecată. Pare la fel

straniu din care cauză organul de urmărire penală nu a încercat să găsească pe

adevăratul figurant pe dosar cu numele de Petru cu vârsta aproximativă de 40 de ani,

despre care a declarat Deli Mihail când a fost audiat la data de 10.05.2017 și care a

declarat că s-a întâlnit cu acel Piotr lângă barul „Svinturis”, de la care a luat pachetul

cu droguri, după care s-a deplasat și l-a luat pe Abdula Piotr, dar a decis să-l pună sub

învinuire și să solicite condamnarea lui Abdula Piotr pe epizodul de care acesta se

face nevinovat, nimerind în automobilul lui Deli Mihail la data de 28.03.2017 absolut

ocazional, cu simplul scop de a pleca cu ultimul din or. Cahul spre casă în s. Zârnești.

La fel reține că instanța de judecată nu a atras atenție nici la declarațiile

martorului Cara Serghei în cadrul ședinței de judecată din data de 14.07.2017, care a

declarat și a concretizat, fiind întrebat de două ori referitor la faptul dacă a observat

cu ce fel de pungă s-a urcat Abdula Piotr în automobilul lui Deli Mihail în ziua de

28.03.2017, care a declarat că era un pachet negru cu imprimarea calendatului pe

acesta, fapt pe care l-a comunicat și Abdula Piotr, fiind audiat la data de 29.11.2017,

în care avea hainele de schimb de la lucrul pe care îl presta la o construcție din or.

Cahul în preajma Sanatoriului „Nufărul Alb”, dar pachetul cu droguri care a fost

ridicat de la Deli Mihail a fost de culoare neagră cu inscripția „BMW”.

2019, apelul avocatului Grosu Eugen în numele lui Abdula Piotr a fost respins ca

nefondat.

fond corect a apreciat probele administrate la cauza penală din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității acestora, probe care pot fi apreciate

prin coroborare și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d), 217 alin. (2) Cod Penal.

3

Instanța de apel a reținut că nu sunt combătute declarațiile martorului Cara

Serghei privind faptul că „inițiativa de a comercializa droguri a fost a lui Deli Mihail”

și „ De la bun început Deli Mihail i-a dat de înțeles, că are posibilitate să-i vândă

cânepă, nu el i-a sugerat că vrea să cumpere cânepă. Deli Mihail i-a propus și el a fost

de acord să cumpere droguri.” Fapt confirmat de însuși inculpatul Deli Mihail care a

declarant în instanța de apel că i-a „transmis solicitarea referitor la necesitatea

drogurilor până la 1 kg lui Piotr Abdula”.

Faptul aparținerii marihuanei depistate la inculpați la 18.03.2017, 28.03.2017 la

droguri se confirmă prin Rapoartele de expertiză susmenționate.

Totodată, s-a confirmat faptul că martorul Cara Serghei și inculpatul Deli Mihail

au discutat condițiile tranzacției când s-au întâlnit, iar în al doilea caz au discutat prin

telefon. La a doua lor întâlnire el avea la el suma necesară de bani pentru procurarea

drogurilor.” Aceasta s-a confirmat din conținutul stenogramei convorbirilor

telefonice, și suportul informațional CD cu înregistrarea convorbirilor telefonice, prin

care se confirmă înțelegerea dintre Deli Mihail și Abdula Piotr de a comercializa

droguri și convenirea sumei de bani care le revine pentru acest serviciu.

Deci, instanța de apel a constatat că faptul comiterii infracțiunii prevăzută de art.

2171 alin. (4) lit. d) Cod penal de către inculpații este confirmat în cauză, prin

ansamblul probatoriu administrat.

Privitor la argumentele avocatului Baran Victor în interesele inculpatului Deli

Mihail precum că la caz există componenta infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (3)

lit. b) și f) Cod penal, sau chiar și art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, dar nici într-un

caz art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, colegiul judiciar al instanței de apel a respins

aceste alegații și a reținut următoarele.

Respectivele acțiuni ale inculpaților au fost încadrate de organul de urmărire

penală în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, conform indicilor: înstrăinarea

ilegală, a drogurilor, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Curtea de Apel a considerat că instanța de judecată just a respins ca nefondate

declarațiile inculpatului Abdula Piotr precum că pliculețe goale din polietilenă de tip

„zip-lock” depistate la domiciliul lui nu-i aparțin, or într-adevăr Abdula Piotr nici nu

a putut explica în instanța de judecată ale cui sunt pliculețele, pentru ce erau destinate

și cu ce ocazie se păstrau la domiciliul lui. Iar, neprezentându-se la instanța de apel

Abdula Piotr nu a depus careva concretizări în acest sens.

Astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludentei, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de

judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor

reținute în sarcina inculpaților încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal - înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită de mai multe

4

persoane, în proporții deosebit de mari, și art.217 alin.(2) Cod penal - păstrarea

drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

În ce privește sentința instanței de fond în partea numirii pedepsei, s-a conchis

că pedeapsa numită inculpaților de către prima instanță este echitabilă, asigurându-se

restabilirea echității sociale și prevenirea comiterii de noi infracțiuni și va duce la

conștientizarea de către inculpați a necesității respectării legii, ceea ce asigură

îndeplinirea scopului pedepsei penale, prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, potrivit

cărora pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și altor persoane.

Însă, luând în calcul termenul examinării cauzei s-a constatat faptul intervenirii

termenului de prescripție la stabilirea pedepsei în baza art. 217 alin.(2) Cod penal

inculpatului Deli Mihail. În acest sens, inculpații au comis infracțiunea prevăzută de

art. 217 alin. (2) Cod penal la data de 28 martie 2017.

Totodată, Colegiul judiciar a considerat necesar încetarea procesului penal doar

în privința inculpatului Deli Mihail, pe art. 217 alin.(2) Cod penal, pe motivul

expirării termenului de prescripție.

Privitor la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului

Abdula Piotr instanța de apel a considerat că acestea nu sunt aplicabile la caz. S-a

atras atenția că inculpatul Abdula Piotr se eschiva de la judecată și se află în căutare,

ceea ce indică la o caracteristică antisocială a inculpatului.

interesele lui Abdula Piotr a atacat-o cu recurs ordinar, fără a invoca prevederile art.

427 Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei în privința

pedepsei aplicate lui Abdula Piotr și pronunțarea în această parte a unei noi decizii

prin care inculpatul să fie achitat pe capătul de acuzare prevăzut de art. 2171 alin. (4)

Cod penal, din motiv că este nevinovat și menținerea sentinței condamnării în parte

ce ține de acuzarea pe marginea art. 217 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse

nonprivare de libertate, cu aplicarea art. 90 Cod penal.

În motivare recurenta a indicat:

- instanța de apel nu a luat în considerație faptul că prin declarațiile date în

ședința de fond de către martorul Cara Serghei, s-a dovedit faptul că în cadrul ambelor

achiziții de control unicul suspect și bănuit era Deli Mihail;

- nu au fost aduse careva probe pertinente și concludente care ar demonstra că

numărul de mobil 068460207 ar fi aparținut lui Abdula Piotr;

- instanțele de judecată nu au luat în considerație principiul prezumției

nevinovăției garantat prin lege și prevederile Hotărârea Curții Constituționale nr. 18

din 22.05.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul

de procedură penală (intima convingere a judecătorului);

5

- se pune sub îndoială corectitudinea și legalitatea probelor anexate la cauza dată

potrivit prevederile art. 27, 93, 100-101 Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează despre inadmisibilitatea acestuia,

ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea în principiu a recursului ordinar în cazul în care constată că

acesta nu sunt vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Însă, în recursul avocatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici

un temei din cele nominalizate exhaustiv în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea

ilegalității deciziei contestate prin prisma acestora.

Prin urmare, criticile formulate de recurent prin care se invocă aceleași motive

ca și în cererea de apel, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de

apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie la pct. 4-5, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin

și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că, verificând hotărârea

judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu, să ducă la casarea

ei.

Colegiul menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză

a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din

punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei

motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în speță. Investită cu o

situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, just a

concluzionat că instanța de fond, analizând probele administrate corect a stabilit și a

reținut în sarcina lui Abdula Piotr încadrarea juridică corespunzătoare prevăzută la

6

art. 217 alin. (2) și 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Din conținutul recursului rezultă că recurentul invocă dezacordul cu aprecierea

probelor și a vinovăției lui stabilită în comiterea infracțiunii incriminate într-un

episod, iar în al doilea stabilirea unei pedepse prea aspre. Instanța de apel în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și

obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței și

concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul

ședințelor de judecată, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Abdula Piotr în

comiterea infracțiunii prevăzute art. 217 alin. (2) și 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, să

fie justă și întemeiată.

Deși inculpatul vina în cele comise la 05.05.2017 nu a recunoscut, Colegiul

consideră că instanțele de fond corect au constatat că vinovăția acestuia pe deplin a

fost dovedită prin declarațiile martorului Cara Serghei și prin materialele cauzei,

inclusiv procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după

fotografie (vol- I, f.d. 121-122); informația privind descifrările convorbirilor

telefonice, prin care s-au constatat numărul și durata convorbirilor telefonice dintre

Abdula Piotr și Deli Mihail (vol-I, f.d. 230); raportul OSI a BCG al IP Cantemir din

22.05.2017, prin care ofițerul de urmărire penală, ajunge la concluzia că nr. de telefon

068460207 aparține lui Abdula Piotr (vol-I, f.d. 251); procesul-verbal de percheziție

din 05.05.2017 - prin care în domiciliul lui Abdula Piotr au fost depistate și ridicate un

muștuc din lemn cu urme de marihuana, 65 pliculețe goale din polietilenă de tip „zip-

lock", un pachețel din polietilenă în care se află masă vegetală asemănătoare cu

marihuana (vol-II, f.d. 5); raport de expertiză din 17.05.2017 și planul ilustrativ, potrivit

căreia masa vegetală umedă, depistată și ridicată la data de 05.05.2017, în cadrul

percheziției la domiciliul lui Abdul Piotr, reprezintă marihuană, care se atribuie la

substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante marihuană constituie în total

0,39 g (materie uscată) (Vol-II, f.d. 49-52).

Cu referire la cele invocate de inculpat în recursul său vis-a-vis de faptul că

declarațiile martorului sunt contradictorii, Colegiul menționează că aceasta nu

răstoarnă soluția deoarece faptul depistării substanțelor narcotice nu a fost negat de

către inculpat, în special că pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal solicită la stabilirea

pedepsei doar aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, deși atenționează la momente

care aduc dubii și neclarități în probe, și totodată contrazise de percheziția efectuată

și de alte probe.

În acest context se menționează, că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat

în comiterea infracțiunii incriminate nu poate servi ca temei pentru achitarea lui, dat

fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu

certitudine vina sa în comiterea celor incriminate, iar cele invocate de recurent sub

acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare

a dreptului la apărare, urmându-se scopul evitării răspunderii penale.

7

Referitor la argumentul recurentului privind încălcarea prezumției nevinovăției,

Colegiul penal consideră că recurentul nu a invocat acest temei ei în apel, ceea ce face

imposibil să-l invoce în recurs, conform prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de

procedură penală care prescriu că pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au

fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Colegiul reține că, recurentul critică decizia și în partea ce ține de pedeapsa

stabilită inculpatului pe art. 2171 alin. (4) lit. d), solicitând în acest sens, stabilirea

unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia și aplicarea unui

termen de probă.

Privitor la pedeapsa stabilită inculpatului de către instanțele de fond, Colegiul

consideră că acestea și-au motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în

sprijinul statuării respective relevă următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța

de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând cont de

regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale

săvârșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei inculpatului, instanțele de fond au

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale acestuia.

Instanța de recurs reține că solicitarea avocatului privind aplicarea în privința lui

Abdula Piotr a suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art. 90 Cod

penal, solicitare care de fapt nici nu a fost motivată de către recurent, este

neîntemeiată, or doar faptul că ultimul nu este de acord cu pedeapsa stabilită de către

8

instanța de judecată, nu poate servi ca temei pentru aplicarea în privința lui a unei

pedepse neprivative de libertate.

Subsidiar, Colegiul penal relevă că, textul art. 90 alin. (1) Cod penal prin

sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica

prevederile acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care stipulează

că: „ Dacă... instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana

celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei...indicând

numaidecât în hotărâre motivele...”.

Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea

executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate,

pe care instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel menținând

sentința atacată în partea stabilirii pedepsei inculpatului, a pronunțat o decizie

întemeiată și motivată, iar pedeapsa stabilită acestuia, răspunde scopului de corectare

și reeducare prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini

pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și

principiile morale, iar argumentul invocat de recurent privind aplicarea pedepsei non

privative de libertate, urmând a fi declarat ca neîntemeiat.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel

în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna

situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în

sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei

legal pentru admiterea recursului ordinar declarat și potrivit legii decide

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Grosu Eugen în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 09

decembrie 2019 și a sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 10 ianuarie

2018, în cauza penală privindu-l pe Abdula Piotr XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 iunie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

9