1re-119/2019 — 264/1 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 264/1 alin.1 CP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-119/2019 — 264/1 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1re-16/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
06 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare
declarat de către avocatul Miroslav Cauș cu inculpatul Bocan Gheorghe,
împotriva sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 22 februarie
2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02
octombrie 2019, în cauza penală în privința lui
Bocan Gheorghe xxxx, născut la
xxxxxx, domiciliat în s. xxxx, r-nul
xxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 29.08.2017 – 22.02.2019
instanța de apel: 26.03.2019 – 02.10.2019
instanța de recurs ordinar: 04.12.2019 – 06.05.2020
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală, legal executată.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 22 februarie
2019, inculpatul Bocan Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(1) Cod penal și conform art. 60 Cod
penal a fost liberat de răspundere penală, din motivul intervenirii
termenului de prescripție.
Procesul penal de învinuire a lui Bocan Gheorghe Vasile în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod Penal, a fost
încetat din motivul intervenirii termenului de prescripție prevăzut de art.
60 alin. (1) lit. a) Cod Penal, liberându-1 pe Bocan Gheorghe Vasile de
răspundere penală.
Măsura preventivă, obligația de nepărăsire a localității aleasă la 30
martie 2017 lui Bocan Gheorghe Vasile prin ordonanța procurorului în
Procuratura Criuleni, a încetat de drept la expirarea a 30 zile
calendaristice, în acest sens nefiind înaintat demers de prelungire și
nefiind prelungită, în conformitate cu art. 195 alin. (5) p.l Cod de
1
procedură penală.
În sentință, prima instanță a constatat că: Bocan Gheorghe, la data
de 27 decembrie 2016, aproximativ la ora 22.00, în urma consumului de
băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,
intenționat, încălcând cerințele pct. 14 lit. a) al Regulamentului circulației
rutiere adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 357 din 13 mai 2009, care
prevede că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul
în stare de ebrietate, având concentrația vaporilor de alcool în aerul
expirat de 0,85 mg/l, care potrivit art. 13412 alin. (3) Cod penal constituie
stare de ebrietate cu grad avansat, a condus automobilul de model „Școda
Fabia” cu numărul de înmatriculare xxxxxxx pe drumurile publice din
raionul Criuleni, unde la intersecția traseului M 21 cu traseul R 23 a fost
implicat într-un accident rutier.
Sentința pronunțată la 22 februarie 2019, a fost atacată cu recurs
de către avocatul Miroslav Căuș, în interesele inculpatului Bocan
Gheorghe, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Bocan Gheorghe, să fie
achitat de sub învinuirea în baza art. 2641 alin. (1) Cod Penal.
3.1. În motivarea cererii de recurs, a menționat că:
- instanța de judecată nu a combătut în niciun fel „procesul-verbal
nr. 292 din 28.12.2016 al examinării medicale de constatare a faptului de
consum a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei” prin care s-a stabilit
că, în rezultatul prelevării probei de sânge de la cet. Bocan Gheorghe s-a
constatat o concentrație de alcool în sânge de 0,28 g/1;
- instanța de judecată a ignorat prevederile art. 13412 alin. (1) Cod
penal, care stabilește că starea de ebrietate cu grad minim, ca fiind
concentrația de alcool în sânge de la 0,3 pînă la 0,5 g/l, pe cînd cet. Bocan
Gheorghe la momentul examinării a fost depistat cu 0,28 g/l, ceea ce
reprezintă sub limita minimă stabilită de această normă legală;
- instanța de judecată în mod eronat a menționat că de la cet. Bocan
Gheorghe i-a fost prelevată proba din sânge peste 2 ore de la testarea
alcoolscopică;
- martorul Boico Vitalie a menționat că, Bocan Gheorghe nu a avut
cum să se deplaseze de unul singur la medic pentru prelevarea probelor
din sânge, deoarece nu i-a permis, dat fiind că aștepta automobilul
specializat pentru evacuarea automobilelor avariate și că întârzierea la
medic a fost din cauza întârzierii automobilelor specializate care au
evacuat automobilele avariate;
- pretinsa încălcare a intervalului de 2 ore de la momentul testării cu
2
aparatul „Drager” și momentul prelevării probei din sânge este o
circumstanța care a fost independentă de voința cet. Bocan Gheorghe,
fiind o încălcare de procedură care nu poate fi interpretată decât în
favoarea apărării;
- concluzia raportului de expertiză nr. 80 din 14.02.2017 este
absolut nefondată, deoarece reprezintă o presupunere bazată pe niște
deducții teoretice, presupunere care dă naștere la dubii referitoare la
starea lui la momentul comiterii accidentului, acest dubiu nu poate fi
aplicat decât în privința apărării;
- prima instanță nu a luat în considerație că, aparatul de tip „Drager
6810" nu era verificat metrologic, iar la momentul când a fost verificat,
colaboratorul de politie nu i-a prezentat lui Bocan Gheorghe buletinul de
verificare metrologică al acestui aparat de verificare;
- din buletinul de verificare metrologică nu rezultă clar când anume
a fost verificat acest dispozitiv, or, la momentul verificării, la cerința lui
Bocan Gheorghe de a prezenta buletinul de verificare metrologică,
organul de politie a refuzat;
- organul de politie nu a prezentat certificatul de absolvire a
studiilor instrucțiunilor de exploatare și a regulilor de utilizare a
dispozitivelor de măsurare a stării de ebrietate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02
octombrie 2019, recursul a fost admis, casată parțial sentința Judecătoriei
Criuleni, sediul Central din 22 februarie 2019, inclusiv din oficiu, în baza
prevederilor art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, a fost rejudecată
cauza penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță după cum urmează.
Bocan Gheorghe a fost recunoscut vinovat în temeiul prevederilor
art. 2641 alin. (1) Cod penal și a fost eliberat de pedeapsă în legătură cu
intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală.
Decizia este irevocabilă.
4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că vinovăția
inculpatului s-a confirmat prin declarațiile martorilor (Boico Vitalie și
Brînză Marin); procesul-verbal de constatare a faptei de conducere a
mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 27.12.2016;
Rezultatul alcooltestului Drager 6810 din 10.07.2016, ora 22 și 32 min;
procesul-verbal de examinare a documentelor din 27.02.2017; procesul-
verbal nr.292 din 28 decembrie 2016; raportul de expertiză judiciară nr. 80
din 14 februarie 2017; tichetul emis de aparatul de model „Drager alcotest
6810”; buletinul de verificare metrologică nr. 3.5.50-6163.
3
A fost constatat cu certitudine că Bocan Gheorghe Vasile, la data de
27 decembrie 2016, aproximativ la ora 22.00, în urma consumului de
băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,
intenționat, încălcând cerințele pct. 14 lit. a) al Regulamentului circulației
rutiere adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 357 din 13 mai 2009, care
prevede că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul
în stare de ebrietate, având concentrația vaporilor de alcool în aerul
expirat de 0,85 mg/1, care potrivit art. 13412 alin. (3) Cod penal constituie
stare de ebrietate cu grad avansat, a condus automobilul de model „Școda
Fabia” cu numărul de înmatriculare xxxxx pe drumurile publice din
raionul Criuleni, unde la intersecția traseului M 21 cu traseul R 23 a fost
implicat într-un accident rutier.
Potrivit rezultatului alcooltestului Drager 6810 din 10.07.2016, ora 22
și 32 min., prin care la cet. Bocan Gheorghe xxxxx s-a stabilit concentrația
alcoolului în aerul de 0,85 mg/1, ceea ce constituie stare de ebrietate
alcoolică cu grad avansat.
Instanța de apel a constatat ca fiind demonstrată latura obiectivă a
infracțiunii incriminate, or, în timpul conducerii mijlocului de transport,
Bocan Gheorghe se afla în stare de ebrietate produsă de consumul de
băuturi alcoolice.
Instanța de apel a indicat că instanța de fond corect a statuat că
versiunea înaintată de către Bocan Gheorghe este o metodă de a duce
instanța în eroare și de a se eschiva de la răspunderea penală.
Instanța de apel a stabilit că, acțiunile lui Bocan Gheorghe se
încadrează juridic, în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal, după indicii
calificativi, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se
află în stare de ebrietate produsă de consumul de băuturi alcoolice.
Astfel, instanța de apel a respins alegațiile avocatului Miroslav
Căuș, de a pronunța o sentință de achitare, deoarece prin totalitatea
probelor se demonstrează vinovăția inculpatului Bocan Gheorghe.
Instanța de apel a constatat că, instanța de fond neîntemeiat a emis
sentința de încetare a procesului pe motivul expirării termenului de
prescripție de atragere la răspundere penală, dat fiind faptul că potrivit
prevederilor art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de
răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de
la săvârșirea unei infracțiuni ușoare, nu este prevăzut ca condiție de
încetare a procesului penal, prevăzut de art. 391 Cod de procedură penală.
Or, în cazul dat Bocan Gheorghe, urma a fi liberat de răspundere penală,
însă, procesul penal nu urma a fi încetat.
4
Instanța de apel nu a reținut argumentele expuse în cererea de
recurs, declarată de către avocatul Căuș Miroslav, în interesele
inculpatului Bocan Gheorghe, precum că la prelevarea probelor de sînge
nu s-a constatat că, inculpatul Bocan Gheorghe se afla în stare de ebrietate
la momentul comiterii accidentului rutier, or, Bocan Gheorghe a fost testat
alcoolscopic cu aparatul „Drager 6810 potrivit căruia s-a constatat că,
dânsul ar fi avut concentrația de alcool în aerul expirat de 0,85% ce
constituie „grad avansat de ebrietate".
Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării precum că,
mirosul de alcool putea fi provocat de la medicamentele cu care au fost
prelucrate rănile inculpatului cauzate în rezultatul accidentului rutier sau
de la amoniac, or, testarea alcooscopică cu utilizarea testului „Drager” se
efectuează din aerul expirat de către persoana testată, adică muștucul
testului „Drager” se află în cavitatea bucală, dar nu se testează aerul de pe
suprafața feței a suspectului.
Au fost respinse argumentele expuse în cererea de apel precum că,
faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii, or, probele
anexate la materialele cauzei, demonstrează vinovăția inculpatului în
conducerea automobilului în stare de ebrietate.
Mai mult decât atât, instanța de apel a menționat că, potrivit
declarațiilor martorului Boico Vitalie, în timpul documentării accidentului
rutier a observat că, unul din conducătorii auto era vizibil în stare de
ebrietate și se simțea un miros puternic de alcool din cavitatea bucală,
astfel fiind supus testării alcooscopice „Drager” s-a demonstrat că, ultimul
a consumat băuturi alcoolice, iar rezultatul testării alcooscopice era de 0,85
mg/1, pentru care Bocan Gheorghe a semnat. Or, negarea vinovăției de
către inculpatul Bocan Gheorghe în vederea evitării răspunderii penale,
este una contradictorie cumulului de probe examinate în cadrul cercetării
judecătorești.
Decizia instanței de apel din 02 octombrie 2019, a fost atacată cu
recurs în anulare de către avocatul Cauș Miroslav și inculpatul Bocan
Gheorghe, prin care au solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Bocan Gheorghe, să fie
achitat de sub învinuirea în baza art. 2641 alin. (1) Cod Penal.
5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Cauș Miroslav și
inculpatul Bocan Gheorghe au menționat că:
- Bocan Gheorghe nu era în stare de ebrietate la momentul comiterii
accidentului rutier cît și la momentul depistării de către colaboratori de
politie a accidentului;
5
- prima instanță nu a combătut în niciun fel „procesul-verbal nr. 292
din 28.12.2016 al examinării medicale de constatare a faptului de
consumare alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei” prin care s-a stabilit
că în rezultatul prelevării probei de sânge de la Bocan Gheorghe s-a
constatat o concentrație de alcool în sânge de 0,28 g/1;
- din procesul-verbal, rezultă lipsa faptului consumării alcoolului;
- prima instanță în mod eronat a ignorat art. 134/12 alin. (1), (2) din
Codul penal, care stabilește „starea de ebrietate cu grad minim” ca fiind
concentrația de alcool în sânge de la 0,3 până la 0,5 g/1, pe când cet. Bocan
Gheorghe la momentul examinării a fost depistat cu 0,28 g/1, ceea ce
reprezintă sub limita minimă stabilită de această normă legală;
- prima instanța în mod eronat a menționat că de la Bocan Gheorghe
i-a fost prelevată proba din sânge peste 2 ore de la testarea alcoolscopică;
- la întrebările acordate, martorul Boico Vitalie a menționat, că cet.
Bocan Gheorghe nu a avut cum să se deplaseze de unul singur la medic
pentru prelevarea probelor din sânge;
- concluzia expertului este absolut nefondată deoarece se bazează pe
argumente pur teoretice, care nu pot avea nicio relevanță în prezentul
dosar;
- prima instanță nu a luat în considerație că aparatul de tip „Drager
6810” nu era verificat metrologic, iar la momentul cînd a fost verificat,
colaboratorul de poliție nu i-a prezentat lui Bocan Gheorghe Buletinul de
verificare metrologică al acestui aparat de verificare;
- buletinul de verificare metrologică nu rezultă clar cînd anume a
fost verificat acest dispozitiv, din moment ce la momentul verificării, la
cerința cet. Bocan Gheorghe de a prezenta buletinul de verificare
metrologică, organul de poliție a refuzat;
- organul de poliție nu a prezentat certificatul de absolvire a studiilor
instrucțiunilor de exploatare și a regulilor de utilizare a dispozitivelor d
măsurare a stării de ebrietate.
Referință asupra recursului declarat nu a fost depusă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare
declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta
este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează.
Potrivit art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură
penală Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare
înaintat, în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de
conținut.
6
În textul art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală se specifică căror
cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special
conținutul acesteia. Norma procesuală reglementează obligația
recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea ilegalității
hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 453 Cod de
procedură penală.
În speță, lecturând textul recursului declarat, se constată că
recurentul nu invocă nici un temei din cele prevăzute în art. 453 Cod de
procedură penală.
Colegiul menționează că dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de
procedură penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a
recursului în anulare și anume, că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu
recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea
cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeana a
Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre
depunerea cererii, iar alineatul (2) al aceluiași articol prevede că recursul
în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute
în prezentul articol sau este declarat repetat.
În același context, instanța de recurs specifică că, hotărârea
judecătorească irevocabilă împiedică redeschiderea procesului penal, cu
excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze
hotărârea pronunțată.
Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental
în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată se
consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de
Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii
Moldova și de alte legi naționale.
În speță, se reține că recurentul invocă circumstanțe, ne relevante
viciului fundamental, ne indicând normele legale care prevăd drepturile
și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, esența încălcărilor respective
raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și
tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi
afectat hotărârea atacată, omițând cu desăvârșire argumentarea ilegalității
7
hotărârii contestate în acest sens, invocându-se în esență doar dezacordul
cu hotărârea de menținere a condamnării.
Astfel, Colegiul reține că autorul recursului, contrar prevederilor
art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, nu a invocat concret nici
unul din temeiurile prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 456 alin. (1), 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2)
pct. 4), alin. (3), Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul
Miroslav Cauș cu inculpatul Bocan Gheorghe, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019, în
cauză penală în privința lui Bocan Gheorghe xxxxxxxx, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 05 iunie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
8