1ra-105/ 2020 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-105/ 2020 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-105/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Turcan Anatolie, Cobzac Elena

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Andronic Natalia împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui

Gamanji Nicolai x, născut la xxxxxxxx,

originar și domiciliat în satul xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.06.2018 – 13.12.2018;

Instanța de apel: 16.01.2019 – 01.04.2019;

Instanța de recurs: 17.07.2019 – 18.02.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2018, Gamanji Nicolai a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Codul Penal și a fost încetat procesul penal

intentat în privința lui Gamanji Nicolai xxxx învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod Penal, în legătură cu liberarea

inculpatului de răspunderea penală din motivul schimbării situației.

Gamanji Nicolai, la 04 mai 2018, în jurul orei 21.45, încâlcind prevederile

pct. 10 alin. 2 lit. a) și b), 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, fiind în stare de

ebrietate alcoolică avansată, fără a dispune de permis de conducere, în s.

Taraclia r. Căușeni, conducea motocicleta de model „Delta YX48Q-1” fără

numere de înmatriculare.

Pentru verificarea documentelor, Nicolai Gamanji a fost stopat de către

colaboratorii de poliție a INP a MAI, la care au apărut suspecții precum că,

acesta se află în stare de ebrietate alcoolică, de aceea ultimului i-a fost

1

propus să treacă testarea alcooscopică, în rezultatul căreia s-a constatat, că în

aerul expirat de către Gamanji Nicolai se conțin 0,84 mg/l de alcool, ceea ce

conform prevederilor art. 13412 CP constituie stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat.

În ședința de judecată din 27.11.2019, până la începerea cercetării

judecătorești, inculpatul Gamanji Nicolai, fiind asistat de apărătorul Andei

Bragoi, a înaintat instanței cerere prin care și-a recunoscut integral și

necondiționat vina și faptele descrise în rechizitoriu, declarând că nu

pretinde administrarea de probe noi solicitând în conformitate cu

prevederile art. 3641 Codul de procedură penală, judecarea cauzei să aibă loc

în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fiind de acord cu

încadrarea juridică a faptelor încriminate.

raionului Căușeni, Sergiu Nimirschi prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Gamanji Nicolai xxxsă fie recunoscut

culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) din Codul

penal și să-i fie stabilită pedeapsă, ținând cont de prevederile art.3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, art. 10 CP, în formă de amendă în mărime de

800 unități convenționale.

3.1 În motivarea apelului procurorul a indicat că:

- încorporarea inculpatului în serviciul militar în termen nu este o

circumstanță care a schimbat cumva situația inculpatului ori fapta săvârșită

de către acesta nu mai prezintă pericol social;

- liberarea de răspundere penală a inculpatului nu va avea un efect de

corectare și reeducare a acestuia, totodată practica dată negativ va contribui

la sensibilizarea altor persoane care sunt predispuse de a comite astfel de

infracțiuni;

- ponderea cazurilor de conducere a mijloacelor de transport în stare

de ebrietate alcoolică în Republica Moldova este una alarmantă și că

asemenea fapte sunt cauza unui număr mare de accidente rutiere, care au

provocat decesul și vătămarea gravă a integrității și sănătății persoanelor,

pentru a asigura o politică penală corectă în domeniu și a exclude cazurile în

care se ușurează într-o măsură sporită situația făptuitorului, aplicarea art. 58

din Codul penal în privința inculpatului, care a comis infracțiunea

prevăzută de art. 2641 din Codul penal este una inoportună;

- recent au fost operate modificări in Legea penală, în deosebi, ce ține

de liberarea de răspundere a persoanelor care au condus mijloace de

transport în stare de ebrietate și anume a fost interzisă categoric eliberarea

2

acestora de răspundere penală cu atragerea la răspundere contravențională

(art. 55 CP);

- incorporarea inculpatului în serviciul militar în termen nu va

împiedica la executarea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită și anume

legislatorul a prevăzut ca pedeapsa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 2641 alin. (4) din Codul penal, pedeapsa în formă de amendă, muncă

neremunerată, care poate fi aplicată inclusiv și în privința militarilor în

termen, conform modificărilor din art.67 CP, și închisoare, care pot fi

executate de către militar în termen și ca rezultat pedeapsa va atinge scopul

ei de restabilire a echității sociale, corectarea și resocializarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane.

aprilie 2019 a fost respins ca nefondat apelul procurorului în Procuratura

raionului Căușeni, Nimirschi Sergiu și menținută sentința sentința

Judecătoriei Căușeni sediul Central, din 13 decembrie 2018.

Analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101

Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, instanța de apel de a concluzionat despre

existența în acțiunile inculpatului Gamanji Nicolai, a indicilor infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, potrivit elementelor constitutive-

conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care nu deține permis de conducere.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță a stabilit în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a

efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641

Cod de procedură penală.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță a îndeplinit strict

cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală,

opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii

enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate

normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează

concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt

decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Instanța de apel a notat că, prima instanță a argumentat deplin poziția

adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor

cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale.

Prima instanță corect a constatat oportunitatea încetării procesului

penal cu liberarea de răspundere penală a inculpatului Gamanji Nicolai, în

3

legătură cu schimbarea situației, or, conform stipulărilor art. 332 alin. (1)

Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se

constată cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin

sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă, or, potrivit

pct. 9) art. 275 Codul de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi

pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în

cazurile în care există alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează

excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală.

Instanța de apel a considerat că, liberarea de la răspundere penală a

inculpatului Gamanji Nicolai, constituie în sine acea circumstanță prevăzută

în pct. 6 alin. (1) art. 391 Codul procedură penală, care exclude tragerea la

răspundere penală a inculpatului, urmând a fi adoptată o sentință de

încetare.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, ținând cont de faptul că liberarea

de la răspundere penală a inculpatului Gamanji Nicolai, constituie în sine

acea circumstanță prevăzută în pct. 6 alin. (1) art. 391 Codul procedură

penală, care exclude tragerea la răspundere penală a inculpatului, prin

urmare, prima instanță legal și rațional a adoptat o sentință de încetare a

procesului penal în privința lui Gamanji Nicolai.

Din aceste considerente, instanța de apel a respins alegațiile

procurorului cu privire la faptul că, liberarea de răspundere penală nu va

avea efect de corectare și reeducare a acestuia, or, vina lui Gamanji Nicolai

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) CP a fost pe deplin

dovedită, însă deoarece a intervenit schimbarea situației în privința

ultimului, acesta legal a fost liberat de răspunderea penală, cu încetarea

procesului penal luând în considerație faptul că anume potrivit art. 58 Cod

penal.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță corect, legal și întemeiat

a emis o sentință de încetare a procesului penal în privința lui Gamanji

Nicolai, pe care o consideră echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

Instanța de apel nu a reținut nici argumentele procurorului cu referire

la faptul că, incorporarea inculpatului în serviciul militar în termen nu va

împiedica la executarea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită invocând că,

legislatorul a prevăzut ca pedeapsa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 2641 alin. (4) din Codul penal pedeapsa în formă de amendă, muncă

neremunerată, care poate fi aplicată inclusiv și în privința militarilor în

termen, conform modificărilor din art.67 Cod penal, și închisoare, care pot fi

executate de către militar în termen și ca rezultat pedeapsa va atinge scopul

ei de restabilire a echității sociale, corectarea și resocializarea

4

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Instanța de apel, ținând cont, în deplină măsură, de motivul și

gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează situația inculpatului (neavând vârsta

de 18 ani a săvârșit pentru prima dată o infracțiune) de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării, consideră că prima instanță încetând

procesul penal în privința lui Gamanji Nicolai a emis o sentință întemeiată și

echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia,

prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei în instanța de

apel în alt complet.

6.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția;

În rest a invocat aceleași temeiuri de fapt și de drept în apelul

declarat anterior împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Central din

13 decembrie 2018.

Șevciuc Ana în numele inculpatului Gamanji Nicolai, prin care a expus că

instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de

recurent și respectiv decizia atacată conține motivele legale pe care se

întemeiază soluția, considerând astfel, că lipsesc temeiuri de casare

considerând inadmisibil recursul înaintat ca fiind vădit nefondat.

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a

hotărârii instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.434 din Codul de procedură

penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel,

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii

atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând seama, după caz,

de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au participat la

ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge

ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată

că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale ori nu este

5

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când

hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat.

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală,

cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în

art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În ceea ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le

soluționeze instanța de apel, acestea se referă la: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

sau penal au fost corect aplicate.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419

Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în

fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă

motiv de casare.

Procurorul în recursul ordinar, drept temei pentru declararea

recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, și anume cazurile când „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția”, criticând decizia instanței de apel în partea menținerii

sentinței de încetare a procesului penal în privința lui Gamanji Nicolai xxx,

învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod Penal, în

6

legătură cu liberarea inculpatului de răspunderea penală din motivul

schimbării situației.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivele invocate în recursul declarat se acceptă în partea în care se critică

hotărârea atacată prin faptul că nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

de menținere a sentinței de încetare a procesului penal în privința lui

Gamanji Nicolai xxxx, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin. (4) Cod Penal, din motivul în legătură cu liberarea inculpatului de

răspunderea penală din motivul schimbării situației.

Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, în fapt, legiuitorul a dispus

că, liberarea de răspundere penală în legătură cu schimbarea situației în

conformitate cu art. 58 Cod penal, poate avea loc - numai în condițiile în

care: se aplică persoanelor care au comis o infracțiune ușoară sau mai puțin

gravă, au săvârșit infracțiunea pentru prima oară, persoana sau fapta

săvârșită, datorită schimbării situației, nu mai prezintă pericol social.

Prin urmare, lecturând decizia contestată, Colegiul penal lărgit, constată

că, instanța de apel nu a motivat și nu a argumentat în nici un fel temeiurile

pentru concluzia sa, referitor la faptul că, prima instanță corect, legal și

întemeiat a emis o sentință de încetare a procesului penal în privința lui

Gamanji Nicolai, pe care o consideră echitabilă în raport cu circumstanțele

cauzei.

Mai mult, instanța de recurs ordinar remarcă și faptul că, instanța de

apel nu a reținut și nu a elucidat circumstanțele cauzei prin prisma

alegațiilor recurentului expuse în cererea de apel. Instanța de apel nu a

răspuns la argumentul procurorului cu privire la circumstanța - schimbarea

situației în privința inculpatului - reținută de prima instanțe privind fapt ce a

condiționat liberarea inculpatului de răspunderea penală potrivit art. 58 Cod

penal și încetarea procesului penal în privința acestuia.

Instanța de apel în hotărârea adoptată a constatat doar faptul că

încorporarea în serviciul militar ar reprezenta o schimbare de situație, care

generează încetarea procesului, limitându-se la o astfel de motivare.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că chiar și în

cazul admiterii circumstanței - schimbarea situației în privința inculpatului –

instanța de apel urma să motiveze această schimbare a situației prin prisma

statului inculpatului de militar în termen odată ce conform adeverinței nr.

224 din 26.11.2020 ultimul a fost încorporat în serviciul militar în Regimul de

rachete antiaeriene din data de 24.10.2020, că infracțiunea săvîrșită de

7

inculpat nu mai prezintă pericol social, precum și alte stări de fapt prin ce ar

justifica în sine prezența temeiului aplicării dispozițiilor art. 58 Cod penal -

schimbarea situației în privința inculpatului.

Astfel, din cumulul circumstanțelor enunțate, Colegiul penal lărgit,

constată că instanța de apel la examinarea cauzei nu a ținut cont de

prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora la

judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în

primă instanță. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură

penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și

motivată.

Concomitent, potrivit practicii judiciare constante, la întocmirea ei,

instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală

și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură

penală, în aceeași consecutivitate.

Colegiul penal lărgit atestă că aceste norme procesuale obligatorii nu

au fost respectate pe deplin de către instanța de apel la judecarea cauzei, din

considerentele descrise.

Astfel, instanța de apel nu a soluționat și nu a verificat sub toate

aspectele obiectiv și cumulativ circumstanțele de fapt raportate la normele

ce guvernează speța, nu a ținut cont de condițiile prevăzute pentru aplicarea

prevederilor art. 58 Cod penal, expuse mai sus, or raportat speței instanța de

recurs ordinar nu găsește întemeierea circumstanței reținute de către

instanțele de fond - încorporarea inculpatului în serviciul militar în termen,

ca fiind o circumstanță care a schimbat situația inculpatului or fapta

săvârșită de către acesta nu mai prezintă pericol social.

În atare circumstanțe se consideră că, instanța de apel prin evitarea

expunerii unei motivări ample și argumentate privind justificarea încetării

procesului penal, a admis eroarea prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) din

Codul de procedură penală, care a afectat soluția instanței.

În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise

de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în

prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții

de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesual penale.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de

către procuror urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2019 și dispunerea rejudecării

cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

obligatoriu de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd

8

procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit

și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual - penale asupra

motivelor esențiale invocate în apelul apelanților, nominalizate și în

prezenta decizie; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate; să

verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță

în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate;

să analizeze la modul cuvenit prezenta sau lipsa elementelor infracțiunii

imputate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica

unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CEDO, să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2019, în cauza

penală în privința lui Gamanji Nicolai xxx și dispune rejudecarea cauzei, de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia, nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

9