1ra-761/20 — art. 217 al. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 al. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-761/20 — art. 217 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-761/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
06 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către avocații Serghei Postica și Dumitru Marinescu în numele inculpatului, prin
care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13
noiembrie 2019, în cauza penală, în privința inculpatului
Cebotari Marius XXXXX, născut la XXXXX,
originar și domiciliat în XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 28.02.2019 până la 09.08.2019;
Instanța de apel de la 26.09.2019 până la 13.11.2019;
Instanța de recurs de la 15.01.2020 până la 06.05.2020.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 09 august 2019,
Marius Cebotari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de
6 luni în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul
Marius Cebotari având intenția spre circulația ilegală a drogurilor în proporții
mari, fără scop de înstrăinare, în timp ce se afla în incinta Inspectoratului de
Poliție al raionului Ialoveni, situat pe str. Grigore Vieru, 24, fiind documentat pe
faptul consumului substanțelor narcotice, a păstrat asupra sa substanțe narcotice
sub formă de marijuană în cantitate de 1,16 grame, care la 03.12.2018, în jurul orei
00:35-00:50, de la acesta au fost ridicate de către poliție. În continuare, inculpatul
având aceeași intenție de circulație a substanțelor narcotice fără scop de
înstrăinare, a păstrat la domiciliul său din XXXXX în casă și într-o anexă a casei,
substanțe narcotice sub formă de marijuană în cantitate totală de 35,43 grame, care
la data de 20.12.2018, în jurul orei 08:30-09:00, au fost depistate și ridicate de către
organul de constatare al Inspectoratului de Poliție Ialoveni, în cadrul efectuării la
1
domiciliul lui Marius Cebotari a percheziției autorizate prin încheierea
Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 06.12.2018. Prin urmare, în rezultatul
acțiunilor prelungite, Marius Cebotari a păstrat asupra sa în timp ce se afla în
incinta Inspectoratului de Poliție Ialoveni, situat pe str. Grigore Vieru, 24, precum
și la domiciliul său substanțe narcotice sub formă de marijuană în cantitate de
36,59 grame.
Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5504 din 10.12.2018, masa
vegetală uscată, de culoare verde-cafenie, ridicată la 02.12.2018 de la Marius
Cebotari, reprezintă substanță stupefiantă marijuană, obținută artizanal din plante
de cannabis, cantitatea substanței stupefiante - marijuană, constituie 1,16 grame
(masă uscată), iar conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/-l-
R-5864 din 21.01.2019, masele vegetale prezentate la examinare în 6 pachete din
hârtie și unul din polimer, depistate și ridicate la 20.12.2018, în rezultatul
efectuării percheziției la domiciliul lui Marius Cebotari, reprezintă marijuană, care
se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante
(marijuana) constituie în total 35,43 grame (masă uscată). Potrivit listei
substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,
depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cantitatea de 36,59 grame de marijuană, se
atribuie la cantități mari.
Nefiind de acord cu sentința în cauză, a declarat apel avocatul Mihai
Rudenco în numele inculpatului prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în
partea stabilirii pedepsei penale, și numirea unei pedepse mai blânde.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, inculpatul a recunoscut vina,
regretă cele întâmplate și se căiește sincer, inclusiv că a săvârșit o infracțiune ca
urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal, fiind afectat de o
boală care nu poate fi tratată în stare de detenție, inclusiv că a contribuit activ la
descoperirea infracțiunii, motive din care solicită că în privința acestuia să fie
stabilită o pedeapsă executarea căreia să fie suspendată condiționat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13
noiembrie 2019, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către avocatul
Mihai Rudenco în numele inculpatului, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, instanța de
fond corect a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de
inculpatul Marius Cebotari, iar probele au fost examinate în conformitate cu
prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor.
2
De asemenea, instanța de apel a menționat că inculpatul Marius Cebotari a
recunoscut vina în comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire, cauza penală
fiind examinată de către instanța de fond în procedura simplificată prevăzută de
art. 3641 Cod de procedură penală.
Astfel, instanța de apel a subliniat faptul că, acțiunile inculpatului au fost
corect calificate de către instanța de fond în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, după
semnele calificative „păstrarea drogurilor în proporții mari și fără scop de înstrăinare”,
iar la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe ce indică concret la
vinovăția inculpatului, motiv pentru care, vinovăția acestuia nici nu a fost
contestată.
Instanța de apel a menționat că din textul recursului declarat de către apărare
este cert faptul că, avocatul susține dezacordul cu stabilirea pedepsei inculpatului
aceasta fiind una prea aspră, în această odine de idei, instanța de apel a apreciat
critic argumentele invocate de către avocat în numele inculpatului precum că,
prima instanță i-a aplicat o pedeapsă prea aspră ca fiind neîntemeiate și lipsite de
suport probator.
La fel, instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile părții apelante
prin care în esență invocă că prima instanță nu a luat în considerare prevederile
art. 75 Cod penal, circumstanțele atenuante și cele agravante, inclusiv că pedeapsa
stabilită ar fi una inechitabilă în raport cu fapta prejudiciabilă comisă, or, la
adoptarea sentinței de condamnare instanța de fond a reținut faptul că, Marius
Cebotari și-a recunoscut vina integral, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în
cadrul cercetării judecătorești, cauza fiind examinată în procedura simplificată,
prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, și se căiește sincer de cele comise.
În același context, instanța de fond a ținut cont că inculpatul la locul de trai se
caracterizează pozitiv și a reținut în calitate de circumstanțe atenuante -
recunoașterea vinei și săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin
grave, nefiind reținute careva circumstanțe agravante în sarcina inculpatului.
Subsecvent celor menționate, instanța de apel a remarcat că s-a ținut cont de
prevederile art. 16 alin. (3) Cod penal, conform căruia infracțiunea săvârșită de
către Marius Cebotari, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la
categoria infracțiunilor ușoare. Iar în contextul dat, instanța de apel nu a reținut ca
plauzibile argumentele din cererea de apel declarată în interesele inculpatului
Marius Cebotari care în esență, se referă la stabilirea unei pedepse inechitabile în
privința inculpatului, or, din motivarea soluției adoptate de instanța de fond,
instanța de apel a constatat contrariul, și anume că prima instanță a ajuns la
concluzia că scopul scontat al pedepsei penale în speță, va putea fi atins prin
stabilirea în privința inculpatului a pedepsei cu închisoare, cu executarea reală a
3
pedepsei, constituind o pedeapsă echitabilă pentru fapta comisă, îndreptată spre
restabilirea echității sociale și spre corectarea inculpatului.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Serghei Postica în numele inculpatului, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10)
Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei spre
rejudecare de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată.
În motivarea celor solicitate, avocatul indică faptul că instanțele de fond la
aplicarea pedepsei inculpatului nu a ținut cont de prevederile art. 61 și 75 Cod
penal.
De asemenea, apărătorul susține că în privința inculpatului urmau a fi
aplicate prevederile art. 90 Cod penal.
5.1. De asemenea, declară recurs ordinar împotriva deciziei avocatul
Dumitru Marinescu în numele inculpatului, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10
Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu pronunțarea unei decizii prin
care pedeapsa aplicată inculpatului să fie suspendată condiționat pe o perioadă de
probațiune de 1 an.
Apărătorul susține aceiași poziție ca și avocatul Serghei Postică, mai mult,
indică că instanța urma să ia în calcul ca circumstanță atenuantă vârsta fragedă a
inculpatului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare
declarate, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului
expusă în referință, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din
următoarele considerente.
Din textul recursului rezultă că, recurenții sunt de acord cu starea de fapt
stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor
săvârșite de către inculpatul Marius Cebotari și din aceste considerente, instanța
de recurs nu se va expune asupra acestor aspecte, însă recurenții își exprimă
dezacordul cu pedeapsa aplicată, astfel semnalând temeiul de casare stipulat de
art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de către instanțele de fond, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Însă, instanța de recurs consideră că, pedeapsa individualizată inculpatului,
corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale.
Astfel, Colegiul penal remarcă că, argumentele recurenților privind
stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, sunt nefondate, or, persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o
4
pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se
declară vinovată.
Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia.
Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea inculpatului, cât și a altor persoane.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o
finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă
parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în
așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și
evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de
evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate
stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
Astfel, instanța de recurs reține că, instanțele ierarhic inferioare au dat
deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, ținând cont de toate
circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite care se atribuie la
categoria infracțiunilor ușoare, de motivul inculpatului, de persoana acestuia care
a comis pentru prima dată o infracțiune, a recunoscut vina și se căiește sincer.
corect au conchis că corijarea acestuia poate avea loc doar prin stabilirea unei
pedepse privative de libertate pe un termen de 6 luni.
Colegiul penal reamintește că, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei
de către instanța de judecată într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea
infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după
următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și
mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și
gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul
săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în
cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația
familială și socială etc.
De asemenea, Colegiul penal indică că, chestiunea de individualizare a
pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise
faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute
5
de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat
inculpatul.
Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea avocaților privind aplicarea
unei pedepse neprivative de libertate, care de fapt nici nu a fost motivată indicând
doar vârsta fragedă a inculpatului (24 ani), este neîntemeiată, or, doar faptul că
apărarea nu este de acord cu pedeapsa stabilită inculpatului, considerând-o prea
aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința lui Marius
Cebotari a unei pedepse neprivative în temeiul art. 90 Cod penal.
Totodată, Colegiul penal menționează că, este prerogativa instanței de
judecată să aprecieze că, scopul pedepsei poate fi atins cu sau fără executarea
efectivă a acesteia, or, conform prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de judecată
ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la
concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate
dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului,
indicând neapărat în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a
executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă.
Astfel, Colegiul penal indică că, în formarea convingerii, instanța de apel a
ținut cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv, întreaga
conduită a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în
timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului,
bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești.
În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală
concluzia instanței de apel referitor la pedeapsa cu închisoarea aplicată
inculpatului care este proporțională faptelor comise de către inculpat.
Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul
penal constată că, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417
alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de
drept care au dus la pronunțarea deciziei recurate, or, în fapt, decizia instanței de
apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și
întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei
reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea
atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit.
Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că nu s-a comis eroarea de
drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care
face referință recurenții, deci nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate,
pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de apel în
6
conformitate cu legea și în limitele acesteia, din care considerente se impune
inadmisibilitatea recursurilor ordinare, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații Serghei
Postica și Dumitru Marinescu în numele inculpatului, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, în cauza
penală în privința Cebotari Marius XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 iunie 2020.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
7