1ra-1206/20 — art. 27, 187 alin. 2 lit. e CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț din 30.07.2019 Colța Gheorghe a fost recunoscut culpabil în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 27, 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, fiind condamnat la 5 ani închisoare, fără amendă, în penitenciar de tip semiînchis cu plasarea în arest la momentul reținerii. A fost respinsă solicitarea procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare în mărime de 77,61 lei. Corpul delict –un cuțit de bucătărie – la definitivarea examinării cauzei de nimicit.

Potrivit sentinței: În fapt, Colța Gheorghe în seara de 20.05.2018, în jurul orelor 20:50, urmărind intenția de profit și cupiditate, precum și scopul însușirii bunurilor altei persoane, aflându-se în 1 magazinul alimentar „Milenium” din str. Independențe 79, or. Edineț, prin acces liber și în mod deschis, intenționat, având în mână un cuțit de bucătărie, li-a amenințat cu răfuiala fizică pe vânzătoarele Nistor Aliona și Lavric Lucia, cerându-le produse alimentare, intenție ce nu și-a produs efectul din motive independente de voința lui, drept urmare a intervenției Serviciului Pază de Stat. În drept, aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. e) Cod penal – tentativa de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu amenințarea aplicării violenței nepericuloase pentru viață. Vinovăția lui Colța Gheorghe în săvârșirea învinuirii aduse a fost confirmată pe deplin, starea de fapt și de drept rezultând din declarațiile inculpatului, făcute la urmărirea penală, părților vătămate, martorilor, și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, neconstatându- se temeiuri de neadmitere a probelor administrate de partea acuzării. Categoria și cuantumul pedepsei, a rezultat din gravitatea faptei săvârșite, modalitatea de săvârșire a ei, personalitatea și condițiile de trai ale inculpatului, circumstanțele ce atenuează sau agravează pedeapsa. Soarta corpului delict a fost soluționat în conformitate cu prevederile art. 162 Cod de procedură penală, iar cheltuielile judiciare au fost lăsate în seama statului, or cele solicitate de acuzare nu se încadrează la categoria cheltuielilor judiciare.

În termenul și ordinea prevăzută de art. art. 401-402 Cod de procedură penală, sentința a fost atacată cu apel, de către avocatul Aliona Chistruga, în numele inculpatului, cu solicitarea remiteri cauzei la rejudecare în fond, dat fiind examinarea în lipsa lui Colța Gheorghe, a cărui absență se datorează neefectuării procedurii citării legale, îngrădindu-se accesul la un proces echitabil garantat de art. 6 CoEDO. De asemenea în speță lipsesc probe ce i-ar demonstra cert vinovăția în faptele imputate, astfel încât asupra lui planează principiul prezumției nevinovăției, statuat la art. 8 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 ianuarie 2020 apelul avocatului Aliona Chistruga în numele inculpatul, a fost respins ca nefondat.

Pentru a hotărâ astfel, instanța de apel a statuat corectitudinea aplicării normelor procesual-penale ce se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei, cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal (art. 314 Cod de procedură penală); în limita învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală); cu verificarea tuturor împrejurărilor de fapt și 2 constatarea certă a aspectelor de drept importante pentru justa ei soluționare, printr-o cercetare amplă a probelor administrate la faza urmăririi penale ce au servit obiect de cercetare judecătorească, primind o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenții, utilității, veridicității, concludenței și coroborării reciproce (art. art. 100-101 Cod de procedură penală). Solicitarea remiteri cauzei la rejudecare în fond, dat fiind examinarea în lipsa lui Colța Gheorghe, a cărui absență se datorează neefectuării procedurii citării legale, îngrădindu-se accesul la un proces echitabil garantat de art. 6 CoEDO, a fost apreciată nefondată deoarece la 21.05.2018 acestuia i-a fost aplicată măsura preventivă – obligația de a nu părăsi țara pe un termen nestabilit (f.d. 40, vol. I). La 30.07.2018 lui Colța Gheorghe i s-a comunicat despre finisarea urmăririi penale, fiindu-i prezentate lucrările ei, fapt confirmat prin procesele-verbale consemnate de el (f.d. 43-44, vol. I), iar la 31.07.2018 conform prevederilor art. 296 alin. (5) Cod de procedură penală, i-a fost înmânată contra semnătură copia rechizitoriului (f.d. 56, vol. I). Cauza penală, în ordinea art. 297 Cod de procedură penală, a fost transmisă instanței de judecată pentru soluționare, fiind primită în procedură la 16.08.2018 și repartizată aleatoriu și pusă pe rol pentru 07.09.2018 (f.d. 58-62, vol. I). Inculpatul a fost citat la ultimul domiciliul indicat, citația fiind restituit ca nereclamată (f.d. 77, vol. I), fapt pentru care prin demersul formulat de procurorul ce a reprezentat învinuirea în instanța de fond, s-a solicitat anunțarea lui în căutare (f.d. 83; 90, vol. I). Respectiv, în vederea asigurării prezenței inculpatului la ședința de judecată, instanța în ordinea art. 321 alin. (5) Cod de procedură penală, prin admiterea demersului procurorului, a dispus căutarea lui Colța Gheorghe, însărcinând executarea IP Edineț (f.d. 85, vol. I), care la rândul său prin scrisoarea din 29.10.2018, i-a comunicat instanței despre pornirea dosarului de căutare cu nr. 2018140089 (f.d. 91, vol. I). Urmare a măsurilor întreprinse, instanța a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului, apărarea cărui a fost exercitată de către apărătorul garantat de stat, desemnat la solicitare (f.d. 145, vol. I). La fel și în instanța de apel, citația trimisă la domiciliul inculpatului, a fost returnată ca nereclamată (f.d. 170, vol. I). Prin intermediul ANP s-a verificat posibila executare de către Colța Gheorghe a pedepsei numite prin sentința de condamnare, prin care s-au păstrat dispozițiile de căutare, 3 care însă a comunicat lipsa lui, urmare a cărui fapt s-a solicitat informația de la IP Edineț referitor la investigațiile întreprinse în vederea depistării locului aflării, ce prin răspunsul oferit la 15.11.2019 a confirmat pornirea la 19.10.2018 a dosarului de căutare în baza încheierii judiciare, anunțându-l în căutare interstatală și internațională în scopul localizării lui, cu remiterea la 30.10.2018 în adresa organelor competente din Bender a misiunii de căutare, la care nu au primit răspuns, fiind în imposibilitate de a întreprinde personal careva măsură în zona controlată de autoritățile nerecunoscute de pe malul stâng al Nistrului (f.d. 182, vol. I). În împrejurările supra menționate ce atestă cu certitudine cunoașterea de către inculpat despre transmiterea în ordinea art. 297 Cod de procedură penală, a cauzei penale în instanța de judecată pentru examinare, de la care s-a eschivat în scopul evitării răspunderii penale, atât la examinarea fondului învinuirii cât și a apelului declarat în numele inculpatului, fiind întreprinse toate măsurile procesuale, prevăzute de lege pentru asigurarea participării lui la ședințele de judecată. Concluzionând vinovăția inculpatului în comiterea faptei imputate, instanța de fond cu respectarea principiului contradictorialității procesului penal și egalității armelor, prin verificarea nemijlocită a probatoriului, corect a statuat la baza sentinței de condamnare declarațiile părților vătămate Nistor Aliona și Lavric Lucia potrivit căror, activând în calitate de vânzătoare la magazinul „Milenium”, în seara de 20.05.2018 pe la orele 21:00 când urmau să finiseze activitatea de zi, în interiorul lui a pătruns Colța Gheorghe ținând în mâna un cuțit pe care îndreptându-l spre frigiderul cu mezeluri, li-a cerut transmiterea bunurilor, moment în care la apelul telefonic a intrat Nistor Valeriu, moment în care Colța Gheorghe și-a îndreptat cuțitul în direcția lui, apăsând pe butonul de alarmă, urmare a cărui fapt timp de trei minute la fața locului a sosit echipajul Pazei de Stat și câțiva colaboratori ai poliției. În coroborare cu aceste acestea se află și: declarațiile martorul Nistor Valeriu, ce a confirmat că în momentul ce o aștepta pe soția sa pentru a o conduce acasă, a primit un apel telefonic de la ea comunicându-i că în interiorul magazinului a pătruns o persoană ce deține asupra sa un cuțit și le amenință, intrând în interiorul lui l-a observat pe Colța Gheorghe cu cuțitul în mâna la solicitarea de al arunca, acesta a refuzat, predându-l benevol peste ceva timp echipajului de poliție ce au venit la fața locului. 4 declarațiile martorilor Gribincea Radu și Garabajiu Oleg (colaboratorii de poliție) ce au comunicat, că în seara de 20.05.2018, fiind în exercițiul funcțiunii de menținere a ordinii publice și securității circulației pe teritoriul r. Edineț, în jurul orelor 21:00 au fost înștiințați de o persoană necunoscută despre atacul din magazinul „Milenium” cu amenințarea vânzătorilor și cumpărătorilor, la fața locului văzându-l pe Colța Gheorghe ce ținea în mâină un cuțit de bucătărie, predându-l benevol, comunicându-le, că a recurs la acest gest din lipsa resurselor financiare pentru a-și procura hrană. plângerea depusă Nistor Aliona la IP Edineț din 20.05.2018 prin care solicită să fie luate măsuri cu Colța Gheorghe care la 20.05.2018, în jurul orelor 20:50, a pătruns în magazinul alimentar „Milenium” situat în or. Edineț, str. Independenței 79 cu un cuțit de bucătărie în mâna amenințând-o pe ea și colega sa Lavric Lucia ( f.d. 4, vol. I); cuțitul ridicat prin procesul-verbal din 21.05.2018 (f.d. 7-8, vol. I) și suspus examinări la 21.05.2018 (f.d. 16-17, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.05.2018, fiind stabilit locul unde a fost comisă fapta de către Colța Gheorghe cu planșă fotografică anexă (f.d. 26-28, vol. I); rezultatului testului „Drager” potrivit căruia în acel moment inculpatul Colța Gheorghe se afla în stare de ebrietate alcoolică având o cantitate de vapori de alcool în aerul expirat de 0,84 mg/l fapt (f.d. 30, vol. I). De altfel, fiind pus sub învinuire, inculpatul Colța Gheorghe și-a recunoscut vina în fapta imputată (f.d. 39, vol. I). Individualizând categoria și cuantumul pedepsei, prima instanța a dat deplină eficacitate dispozițiilor art. art. 61, 75 Cod penal și corect a concluzionat că scopurile propuse la art. 61 alin. (2) Cod penal, în cazul lui Colța Gheorghe vor fi atinse numai prin pedeapsa cu închisoare și numai prin izolare de societate pe perioada executării pedepsei penale, fiind un remediu pentru prevenirea continuării activității criminale, or el nu se află la primul conflict cu Legea penală (f.d. 31, vol. I).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel recurs ordinar a declarat avocatul Palade Rodica, în numele inculpatului, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei cu adoptarea unei noi hotărâri. În motivarea recursului s-a invocat că nu s-a ținut cont de faptul că inculpatului i s-a adus atingere dreptului la un proces echitabil, prin dispunerea judecării în lipsa acestuia și 5 că prin prisma acestei încălcări admise, urma a fi atenuantă pedeapsa. Mai mult, instanța de apel urma a ține cont și că nu a fost motivată în nici un mod neaplicarea art. 90 Cod penal. În drept, recursul se întemeiază în baza art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, acuzatorul de stat, a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide netemeinicia acestuia și, în unanimitate, decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului rezultă că apărarea invocă ca temei de recurs pct. 4) și 6) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când judecata a avut loc fără participarea inculpatului, atunci când participarea lui era obligatorie și că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul penal constată că, textul recursului înaintat de avocatul Palade Rodica, în numele inculpatului, nu cuprinde o motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor stipulate în pct. 4) și 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, întru casarea deciziei recurate. Analizând hotărârile instanțelor de fond prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal constată că asemenea eroare nu se confirmă, dat fiind faptul, că: Pe întreg procesul penal inculpatul a fost asistat de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat (f.d. 22 și 163, vol. I). Potrivit extrasului din Registru de stat a Populației Colța Gheorghe este domiciliat în XXXXX (f.d. 29, vol. I), adresă indicată și organului de urmărire penală (f.d. 25 și 39, vol. I). 6 Inculpatul și apărătorul au fost înștiințați despre terminarea urmăririi penale și le-au fost prezentate materialele cauzei, ei neînaintând cereri sau demersuri (f.d. 43-44, vol. I). La 31 iulie 2018 Colța Gheorghe a primit copia rechizitoriului, confirmând primirea prin semnătura (f.d. 56, vol. I). În instanța de fond și cea de apel, inculpatul a fost citat la domiciliu, iar citațiile au fost restituite pe motiv de nereclamare (f.d. 75-77, 113-114, 170-17 și 197-198, vol. I). De către instanța de fond la 12 octombrie 2018, la demersul acuzatorului de stat, Colța Gheorghe a fost anunțat în căutare (f.d. 85, vol. I). Prin scrisoarea nr. 19534 din 17 octombrie 2018, instanța de fond a fost înștiințată despre intentarea dosarului de căutare cu nr. 2018140089 pe numele lui Colța Gheorghe (f.d. 91, vol. I). Prin scrisoarea nr. 34/35 din 15 noiembrie 2019, instanța de apel a fost înștiințată despre efectuarea în continuare a investigării locului aflării lui Colța Gheorghe (f.d. 182, vol. I). În vederea excluderii unei eventuale aflării a inculpatul sub arest preventiv, a fost sesizată Agenția Națională a Penitenciarelor, stabilindu-se că inculpatul nu se află în locurile de recluziune (f.d. 172, vol. I). Potrivit regulii generale, citațiile sau înștiințările se expediază la adresa indicată de parte, fie că este vorba de domiciliu, locul de lucru al acesteia sau altă adresă la care ea poate fi înștiințată efectiv. Art. 319 Cod de procedură penală stipulează că judecarea cauzei poate avea loc numai dacă părțile sânt legal citate și procedura de citare este îndeplinită. Neînfățișarea părții în instanța de judecată nu împiedică examinarea cauzei dacă în instanță s-a prezentat avocatul ales sau avocatul care acordă asistență juridică garantată de stat, care a luat legătura cu partea reprezentată. Potrivit art. 321 Cod de procedură penală judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazului când acesta se ascunde de la prezentarea în instanță, când acesta, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție și când inculpatul solicită judecarea cauzei privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare în lipsa sa, participarea apărătorului fiind obligatorie. 7 CtEDO a decis, în mod constant, în jurisprudența sa, că posibilitatea pe care trebuie să o aibă acuzatul de a lua parte la ședința de judecată decurge din obiectul și scopul ansamblului dispozițiilor art. 6 CoEDO, deoarece lit. c), d) și e) ale § 3 ale aceluiași text recunosc oricărui acuzat dreptul de a se apăra el însuși, de a interoga sau de a face să fie interogați martorii, de a fi asistat gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba utilizată în ședința de judecată, toate acestea fiind de neconceput fără prezența sa, motiv pentru care legislatorul este obligat să ia măsuri de „descurajare” a absențelor nejustificate. De asemenea, participantul la proces, care cunoaște despre faptul desfășurării unui proces ce-l vizează, este obligat de sine stătător să se intereseze de mersul procesului și examinarea cauzei în lipsa acestuia nu va constitui o încălcare a art. 6 CoEDO (hotărârile CtEDO Avramenco versus Moldova și Ponomaryov versus Ucraina) cât și nu constituie limitare a dreptului la o instanță și nici a dreptului la un proces echitabil, comportamentul părții de renunțare la dreptul de a compărea în fața instanței de judecată, ce și-a îndeplinit obligația pozitivă de a face demersuri pentru a asigura prezența părții în ședința de judecată (hotărârile CtEDO Mihaes versus Franța și Kattan versus România). Posibilitatea soluționării cauzei în lipsa inculpatului este recunoscută și prin Rezoluția nr. 75 (11) a Consiliului Europei privind criteriile ce trebuie respectate în cazul în care o persoană este judecată în lipsă. Astfel, în criteriul nr. 9 se statuează că persoana condamnată în lipsă ar trebui să aibă dreptul de a judeca din nou dacă dovedește faptul că absența sa de la judecata inițială este datorită unor cauze independente de voința sa și că nu a avut posibilitatea de a înștiința instanța. Raportând cele reținute din materialele cauzei la prevederile legale naționale și internaționale cât și practica CtEDO, Colegiul Penal remarcă faptul că în speță, în temei legal, judecarea în fond a învinuiri și a apelului declarat în numele inculpatului a avut loc în lipsa lui Colța Gheorghe, or acesta cunoștea despre derularea unui proces penal în privința sa, a fost legal citat de instanțele de fond, drepturile și libertățile procesuale i-au fost apărate de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat, care doar au indicat la imposibilitatea judecării cauzei în lipsa clientului lor, fără a motiva opinia, iar instanțele de fond și-au onorat în măsură deplină obligația a de a întreprinde măsuri în vederea asigurării prezenței inculpatului în ședința de judecată (anunțarea în căutare (art. 321 alin. (5) Cod de procedură penală). 8 În baza celor expuse supra, se conchide că instanța de apel corect a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului, apreciind comportamentul lui Colța Gheorghe, ca renunțarea la dreptul de participa la ședințele de judecată. Colegiul Penal constată și că eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Cu referire la aceste aspecte, Colegiul Penal lărgit menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 6 alin. (1) CoEDO (hotărârea Fomin versus Republica Moldova). Hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului echitabil al procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților. Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul cauzei. Revenind la speță, se conchide că instanța de apel, în temei legal, a preluat concluziile primei instanțe referitor la dispunerea examinării cauzei penale în lipsa inculpatului, constatării vinovăției și stabilirii categoriei și cuantumului pedepsei. 9 Din lecturarea textului hotărârii rezultă că stabilirea vinovăției inculpatului s-a făcut în baza întregului material probator (declarațiile bănuitului și învinuitului, părților vătămate, martorilor Gribincea Radu, Garabadjiu Oleg și Nistor Valeriu și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale) și nu doar în baza declarațiilor părților vătămate, cum invocă recurentul. Colegiul statuează cu nu sunt motive de a nu admite în calitate de probe declarațiile bănuitului și învinuitului, părților vătămate și martorilor audiați în prezenta cauză penală, de vreme ce procedura de audiere a acestora a fost respectată (prezența apărătorului la audierea în calitate de bănuit și învinuit, nerevenirea asupra declarațiilor, audierea părților vătămate și martorilor în corespundere cu prevederile art. 109 și 110 Cod de procedură penală), nestabilindu-se circumstanțe ce ar confirma impunerea la incriminarea pe nedrept cât și incriminarea pe nedrept a unei persoane nevinovate. Mai mult ca atât, cele declarate la etapa urmăririi penale, de către Colța Gheorghe, coroborează și completează declarațiile părților vătămate și a martorilor acuzării, probe cercetate prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii. Prin urmare, dubiul judiciar a fost răsturnat și afirmațiile apărării se combat prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, ce coroborează și se completează. Colegiul reține și că, recurentul critică decizia contestată în partea ce ține de pedeapsa stabilită inculpatului, considerând-o prea aspră, arătând că instanțele de fond nu au motivat neaplicarea prevederilor art. 90 Cod penal cât privește modalitatea de executare a pedepsei cu închisoarea. Privitor la pedeapsa stabilită inculpatului de către instanțele de fond, Colegiul consideră că acestea și-au motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. 10 Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu – gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte – persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de fond au ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Subsidiar, Colegiul penal relevă că, textul art. 90 alin. (1) Cod penal prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care stipulează că: „ Dacă... instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei...indicând numaidecât în hotărâre motivele...”. Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate, pe care instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde. Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel menținând sentința atacată în partea stabilirii pedepsei inculpatului, a pronunțat o decizie întemeiată și motivată, iar pedeapsa stabilită acestuia, răspunde scopului de corectare și reeducare prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul invocat de recurent privind aplicarea pedepsei non privative de libertate, urmând a fi declarat ca neîntemeiat. 11 În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Deci, hotărârile instanțelor de fond corespund tuturor prevederilor legii de procedură penală, sunt legale și întemeiate, iar temeiurile invocate de recurent în baza art. 427 alin. (1), pct. 4), 6) Cod de procedură penală nu persistă în cauză, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, Colegiul penal însușind pe deplin soluția adoptată în speță și a cărei reluare nu se mai impune (hotărârea CtEDO García Ruiz versus Spania), or noțiunea de proces echitabil cere ca instanța care și-a motivat succint decizia, fie prin preluarea motivelor instanței inferioare, fie altfel, să examineze în mod real întrebările esențiale care i-au fost adresate (hotărârea CtEDO Boldea versus România).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Palade Rodica, în numele inculpatului Colța Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 ianuarie 2020, în cauza penală a lui Colța Gheorghe XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 29 mai 2020. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 12