1ra-1206/20 — art. 27, 187 alin. 2 lit. e CP

1ra-1206/20 — art. 27, 187 alin. 2 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1206/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Palade Rodica, în numele inculpatului Colța Gheorghe, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 ianuarie 2020, în cauza penală a lui

Colța Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat în XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.08.2018 – 30.07.2019;

Instanța de apel: 13.09.2019 – 29.01.2020;

Instanța de recurs: 17.03.2020 – 06.05.2020;

Asupra recursului ordinar declarat de avocatul Palade Rodica, în numele inculpatului

Colța Gheorghe, Colegiul Penal

c on s t a t ă:

recunoscut culpabil în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 27, 187 alin. (2) lit. e) Cod

penal, fiind condamnat la 5 ani închisoare, fără amendă, în penitenciar de tip semiînchis cu

plasarea în arest la momentul reținerii.

A fost respinsă solicitarea procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare în mărime

de 77,61 lei.

Corpul delict –un cuțit de bucătărie – la definitivarea examinării cauzei de nimicit.

În fapt, Colța Gheorghe în seara de 20.05.2018, în jurul orelor 20:50, urmărind intenția

de profit și cupiditate, precum și scopul însușirii bunurilor altei persoane, aflându-se în

1

magazinul alimentar „Milenium” din str. Independențe 79, or. Edineț, prin acces liber și în

mod deschis, intenționat, având în mână un cuțit de bucătărie, li-a amenințat cu răfuiala

fizică pe vânzătoarele Nistor Aliona și Lavric Lucia, cerându-le produse alimentare, intenție

ce nu și-a produs efectul din motive independente de voința lui, drept urmare a intervenției

Serviciului Pază de Stat.

În drept, aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. e) Cod penal

– tentativa de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu amenințarea

aplicării violenței nepericuloase pentru viață.

Vinovăția lui Colța Gheorghe în săvârșirea învinuirii aduse a fost confirmată pe deplin,

starea de fapt și de drept rezultând din declarațiile inculpatului, făcute la urmărirea penală,

părților vătămate, martorilor, și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, neconstatându-

se temeiuri de neadmitere a probelor administrate de partea acuzării.

Categoria și cuantumul pedepsei, a rezultat din gravitatea faptei săvârșite, modalitatea

de săvârșire a ei, personalitatea și condițiile de trai ale inculpatului, circumstanțele ce

atenuează sau agravează pedeapsa.

Soarta corpului delict a fost soluționat în conformitate cu prevederile art. 162 Cod de

procedură penală, iar cheltuielile judiciare au fost lăsate în seama statului, or cele solicitate

de acuzare nu se încadrează la categoria cheltuielilor judiciare.

sentința a fost atacată cu apel, de către avocatul Aliona Chistruga, în numele inculpatului,

cu solicitarea remiteri cauzei la rejudecare în fond, dat fiind examinarea în lipsa lui Colța

Gheorghe, a cărui absență se datorează neefectuării procedurii citării legale, îngrădindu-se

accesul la un proces echitabil garantat de art. 6 CoEDO. De asemenea în speță lipsesc probe

ce i-ar demonstra cert vinovăția în faptele imputate, astfel încât asupra lui planează principiul

prezumției nevinovăției, statuat la art. 8 Cod de procedură penală.

apelul avocatului Aliona Chistruga în numele inculpatul, a fost respins ca nefondat.

normelor procesual-penale ce se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a

cauzei, cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului

penal (art. 314 Cod de procedură penală); în limita învinuirii formulate în rechizitoriu (art.

325 alin. (1) Cod de procedură penală); cu verificarea tuturor împrejurărilor de fapt și

2

constatarea certă a aspectelor de drept importante pentru justa ei soluționare, printr-o

cercetare amplă a probelor administrate la faza urmăririi penale ce au servit obiect de

cercetare judecătorească, primind o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenții,

utilității, veridicității, concludenței și coroborării reciproce (art. art. 100-101 Cod de

procedură penală).

Solicitarea remiteri cauzei la rejudecare în fond, dat fiind examinarea în lipsa lui Colța

Gheorghe, a cărui absență se datorează neefectuării procedurii citării legale, îngrădindu-se

accesul la un proces echitabil garantat de art. 6 CoEDO, a fost apreciată nefondată deoarece

la 21.05.2018 acestuia i-a fost aplicată măsura preventivă – obligația de a nu părăsi țara pe

un termen nestabilit (f.d. 40, vol. I).

La 30.07.2018 lui Colța Gheorghe i s-a comunicat despre finisarea urmăririi penale,

fiindu-i prezentate lucrările ei, fapt confirmat prin procesele-verbale consemnate de el (f.d.

43-44, vol. I), iar la 31.07.2018 conform prevederilor art. 296 alin. (5) Cod de procedură

penală, i-a fost înmânată contra semnătură copia rechizitoriului (f.d. 56, vol. I).

Cauza penală, în ordinea art. 297 Cod de procedură penală, a fost transmisă instanței

de judecată pentru soluționare, fiind primită în procedură la 16.08.2018 și repartizată

aleatoriu și pusă pe rol pentru 07.09.2018 (f.d. 58-62, vol. I).

Inculpatul a fost citat la ultimul domiciliul indicat, citația fiind restituit ca nereclamată

(f.d. 77, vol. I), fapt pentru care prin demersul formulat de procurorul ce a reprezentat

învinuirea în instanța de fond, s-a solicitat anunțarea lui în căutare (f.d. 83; 90, vol. I).

Respectiv, în vederea asigurării prezenței inculpatului la ședința de judecată, instanța

în ordinea art. 321 alin. (5) Cod de procedură penală, prin admiterea demersului

procurorului, a dispus căutarea lui Colța Gheorghe, însărcinând executarea IP Edineț (f.d.

85, vol. I), care la rândul său prin scrisoarea din 29.10.2018, i-a comunicat instanței despre

pornirea dosarului de căutare cu nr. 2018140089 (f.d. 91, vol. I).

Urmare a măsurilor întreprinse, instanța a dispus examinarea cauzei în lipsa

inculpatului, apărarea cărui a fost exercitată de către apărătorul garantat de stat, desemnat la

solicitare (f.d. 145, vol. I).

La fel și în instanța de apel, citația trimisă la domiciliul inculpatului, a fost returnată ca

nereclamată (f.d. 170, vol. I).

Prin intermediul ANP s-a verificat posibila executare de către Colța Gheorghe a

pedepsei numite prin sentința de condamnare, prin care s-au păstrat dispozițiile de căutare,

3

care însă a comunicat lipsa lui, urmare a cărui fapt s-a solicitat informația de la IP Edineț

referitor la investigațiile întreprinse în vederea depistării locului aflării, ce prin răspunsul

oferit la 15.11.2019 a confirmat pornirea la 19.10.2018 a dosarului de căutare în baza

încheierii judiciare, anunțându-l în căutare interstatală și internațională în scopul localizării

lui, cu remiterea la 30.10.2018 în adresa organelor competente din Bender a misiunii de

căutare, la care nu au primit răspuns, fiind în imposibilitate de a întreprinde personal careva

măsură în zona controlată de autoritățile nerecunoscute de pe malul stâng al Nistrului (f.d.

182, vol. I).

În împrejurările supra menționate ce atestă cu certitudine cunoașterea de către inculpat

despre transmiterea în ordinea art. 297 Cod de procedură penală, a cauzei penale în instanța

de judecată pentru examinare, de la care s-a eschivat în scopul evitării răspunderii penale,

atât la examinarea fondului învinuirii cât și a apelului declarat în numele inculpatului, fiind

întreprinse toate măsurile procesuale, prevăzute de lege pentru asigurarea participării lui la

ședințele de judecată.

Concluzionând vinovăția inculpatului în comiterea faptei imputate, instanța de fond

cu respectarea principiului contradictorialității procesului penal și egalității armelor, prin

verificarea nemijlocită a probatoriului, corect a statuat la baza sentinței de condamnare

declarațiile părților vătămate Nistor Aliona și Lavric Lucia potrivit căror, activând în

calitate de vânzătoare la magazinul „Milenium”, în seara de 20.05.2018 pe la orele 21:00

când urmau să finiseze activitatea de zi, în interiorul lui a pătruns Colța Gheorghe ținând în

mâna un cuțit pe care îndreptându-l spre frigiderul cu mezeluri, li-a cerut transmiterea

bunurilor, moment în care la apelul telefonic a intrat Nistor Valeriu, moment în care Colța

Gheorghe și-a îndreptat cuțitul în direcția lui, apăsând pe butonul de alarmă, urmare a cărui

fapt timp de trei minute la fața locului a sosit echipajul Pazei de Stat și câțiva colaboratori

ai poliției.

În coroborare cu aceste acestea se află și:

declarațiile martorul Nistor Valeriu, ce a confirmat că în momentul ce o aștepta pe

soția sa pentru a o conduce acasă, a primit un apel telefonic de la ea comunicându-i că în

interiorul magazinului a pătruns o persoană ce deține asupra sa un cuțit și le amenință,

intrând în interiorul lui l-a observat pe Colța Gheorghe cu cuțitul în mâna la solicitarea de al

arunca, acesta a refuzat, predându-l benevol peste ceva timp echipajului de poliție ce au

venit la fața locului.

4

declarațiile martorilor Gribincea Radu și Garabajiu Oleg (colaboratorii de poliție)

ce au comunicat, că în seara de 20.05.2018, fiind în exercițiul funcțiunii de menținere a

ordinii publice și securității circulației pe teritoriul r. Edineț, în jurul orelor 21:00 au fost

înștiințați de o persoană necunoscută despre atacul din magazinul „Milenium” cu

amenințarea vânzătorilor și cumpărătorilor, la fața locului văzându-l pe Colța Gheorghe ce

ținea în mâină un cuțit de bucătărie, predându-l benevol, comunicându-le, că a recurs la acest

gest din lipsa resurselor financiare pentru a-și procura hrană.

plângerea depusă Nistor Aliona la IP Edineț din 20.05.2018 prin care solicită să fie

luate măsuri cu Colța Gheorghe care la 20.05.2018, în jurul orelor 20:50, a pătruns în

magazinul alimentar „Milenium” situat în or. Edineț, str. Independenței 79 cu un cuțit de

bucătărie în mâna amenințând-o pe ea și colega sa Lavric Lucia ( f.d. 4, vol. I);

cuțitul ridicat prin procesul-verbal din 21.05.2018 (f.d. 7-8, vol. I) și suspus

examinări la 21.05.2018 (f.d. 16-17, vol. I);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.05.2018, fiind stabilit locul unde

a fost comisă fapta de către Colța Gheorghe cu planșă fotografică anexă (f.d. 26-28, vol. I);

rezultatului testului „Drager” potrivit căruia în acel moment inculpatul Colța

Gheorghe se afla în stare de ebrietate alcoolică având o cantitate de vapori de alcool în aerul

expirat de 0,84 mg/l fapt (f.d. 30, vol. I).

De altfel, fiind pus sub învinuire, inculpatul Colța Gheorghe și-a recunoscut vina în

fapta imputată (f.d. 39, vol. I).

Individualizând categoria și cuantumul pedepsei, prima instanța a dat deplină

eficacitate dispozițiilor art. art. 61, 75 Cod penal și corect a concluzionat că scopurile

propuse la art. 61 alin. (2) Cod penal, în cazul lui Colța Gheorghe vor fi atinse numai prin

pedeapsa cu închisoare și numai prin izolare de societate pe perioada executării pedepsei

penale, fiind un remediu pentru prevenirea continuării activității criminale, or el nu se află

la primul conflict cu Legea penală (f.d. 31, vol. I).

Palade Rodica, în numele inculpatului, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei cu

adoptarea unei noi hotărâri.

În motivarea recursului s-a invocat că nu s-a ținut cont de faptul că inculpatului i s-a

adus atingere dreptului la un proces echitabil, prin dispunerea judecării în lipsa acestuia și

5

că prin prisma acestei încălcări admise, urma a fi atenuantă pedeapsa. Mai mult, instanța de

apel urma a ține cont și că nu a fost motivată în nici un mod neaplicarea art. 90 Cod penal.

În drept, recursul se întemeiază în baza art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură

penală.

penală, acuzatorul de stat, a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar,

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide netemeinicia acestuia și, în unanimitate,

decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului rezultă că apărarea invocă ca temei de recurs pct. 4) și 6)

art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel,

atunci când judecata a avut loc fără participarea inculpatului, atunci când participarea lui

era obligatorie și că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul penal constată că, textul recursului înaintat de avocatul Palade Rodica, în

numele inculpatului, nu cuprinde o motivare ori argumentare din punct de vedere al

temeiurilor stipulate în pct. 4) și 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, întru casarea

deciziei recurate.

Analizând hotărârile instanțelor de fond prin prisma erorii de drept prevăzută de art.

427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal constată că asemenea eroare

nu se confirmă, dat fiind faptul, că:

Pe întreg procesul penal inculpatul a fost asistat de avocați care acordă asistență

juridică garantată de stat (f.d. 22 și 163, vol. I).

Potrivit extrasului din Registru de stat a Populației Colța Gheorghe este domiciliat în

XXXXX (f.d. 29, vol. I), adresă indicată și organului de urmărire penală (f.d. 25 și 39, vol.

I).

6

Inculpatul și apărătorul au fost înștiințați despre terminarea urmăririi penale și le-au

fost prezentate materialele cauzei, ei neînaintând cereri sau demersuri (f.d. 43-44, vol. I).

La 31 iulie 2018 Colța Gheorghe a primit copia rechizitoriului, confirmând primirea

prin semnătura (f.d. 56, vol. I).

În instanța de fond și cea de apel, inculpatul a fost citat la domiciliu, iar citațiile au

fost restituite pe motiv de nereclamare (f.d. 75-77, 113-114, 170-17 și 197-198, vol. I).

De către instanța de fond la 12 octombrie 2018, la demersul acuzatorului de stat, Colța

Gheorghe a fost anunțat în căutare (f.d. 85, vol. I).

Prin scrisoarea nr. 19534 din 17 octombrie 2018, instanța de fond a fost înștiințată

despre intentarea dosarului de căutare cu nr. 2018140089 pe numele lui Colța Gheorghe (f.d.

91, vol. I).

Prin scrisoarea nr. 34/35 din 15 noiembrie 2019, instanța de apel a fost înștiințată

despre efectuarea în continuare a investigării locului aflării lui Colța Gheorghe (f.d. 182,

vol. I).

În vederea excluderii unei eventuale aflării a inculpatul sub arest preventiv, a fost

sesizată Agenția Națională a Penitenciarelor, stabilindu-se că inculpatul nu se află în locurile

de recluziune (f.d. 172, vol. I).

Potrivit regulii generale, citațiile sau înștiințările se expediază la adresa indicată de

parte, fie că este vorba de domiciliu, locul de lucru al acesteia sau altă adresă la care ea poate

fi înștiințată efectiv.

Art. 319 Cod de procedură penală stipulează că judecarea cauzei poate avea loc

numai dacă părțile sânt legal citate și procedura de citare este îndeplinită. Neînfățișarea

părții în instanța de judecată nu împiedică examinarea cauzei dacă în instanță s-a prezentat

avocatul ales sau avocatul care acordă asistență juridică garantată de stat, care a luat

legătura cu partea reprezentată.

Potrivit art. 321 Cod de procedură penală judecarea cauzei în primă instanță și în

instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazului când acesta se

ascunde de la prezentarea în instanță, când acesta, fiind în stare de arest, refuză să fie adus

în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de

administrația locului de detenție și când inculpatul solicită judecarea cauzei privitor la

săvârșirea unor infracțiuni ușoare în lipsa sa, participarea apărătorului fiind obligatorie.

7

CtEDO a decis, în mod constant, în jurisprudența sa, că posibilitatea pe care trebuie

să o aibă acuzatul de a lua parte la ședința de judecată decurge din obiectul și scopul

ansamblului dispozițiilor art. 6 CoEDO, deoarece lit. c), d) și e) ale § 3 ale aceluiași text

recunosc oricărui acuzat dreptul de a se apăra el însuși, de a interoga sau de a face să fie

interogați martorii, de a fi asistat gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește

limba utilizată în ședința de judecată, toate acestea fiind de neconceput fără prezența sa,

motiv pentru care legislatorul este obligat să ia măsuri de „descurajare” a absențelor

nejustificate.

De asemenea, participantul la proces, care cunoaște despre faptul desfășurării unui

proces ce-l vizează, este obligat de sine stătător să se intereseze de mersul procesului și

examinarea cauzei în lipsa acestuia nu va constitui o încălcare a art. 6 CoEDO (hotărârile

CtEDO Avramenco versus Moldova și Ponomaryov versus Ucraina) cât și nu constituie

limitare a dreptului la o instanță și nici a dreptului la un proces echitabil, comportamentul

părții de renunțare la dreptul de a compărea în fața instanței de judecată, ce și-a îndeplinit

obligația pozitivă de a face demersuri pentru a asigura prezența părții în ședința de judecată

(hotărârile CtEDO Mihaes versus Franța și Kattan versus România).

Posibilitatea soluționării cauzei în lipsa inculpatului este recunoscută și prin

Rezoluția nr. 75 (11) a Consiliului Europei privind criteriile ce trebuie respectate în cazul în

care o persoană este judecată în lipsă. Astfel, în criteriul nr. 9 se statuează că persoana

condamnată în lipsă ar trebui să aibă dreptul de a judeca din nou dacă dovedește faptul că

absența sa de la judecata inițială este datorită unor cauze independente de voința sa și că nu

a avut posibilitatea de a înștiința instanța.

Raportând cele reținute din materialele cauzei la prevederile legale naționale și

internaționale cât și practica CtEDO, Colegiul Penal remarcă faptul că în speță, în temei

legal, judecarea în fond a învinuiri și a apelului declarat în numele inculpatului a avut loc în

lipsa lui Colța Gheorghe, or acesta cunoștea despre derularea unui proces penal în privința

sa, a fost legal citat de instanțele de fond, drepturile și libertățile procesuale i-au fost apărate

de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat, care doar au indicat la

imposibilitatea judecării cauzei în lipsa clientului lor, fără a motiva opinia, iar instanțele de

fond și-au onorat în măsură deplină obligația a de a întreprinde măsuri în vederea asigurării

prezenței inculpatului în ședința de judecată (anunțarea în căutare (art. 321 alin. (5) Cod de

procedură penală).

8

În baza celor expuse supra, se conchide că instanța de apel corect a dispus examinarea

cauzei în lipsa inculpatului, apreciind comportamentul lui Colța Gheorghe, ca renunțarea la

dreptul de participa la ședințele de judecată.

Colegiul Penal constată și că eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, decizia

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Cu referire la aceste aspecte, Colegiul Penal lărgit menționează că motivarea hotărârii

este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod

necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului

echitabil, exigență a art. 6 alin. (1) CoEDO (hotărârea Fomin versus Republica Moldova).

Hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului echitabil al

procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților, motivele de fapt și de

drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat

cererile/apărările părților. Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din

dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă în

autoritate de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul cauzei.

Revenind la speță, se conchide că instanța de apel, în temei legal, a preluat concluziile

primei instanțe referitor la dispunerea examinării cauzei penale în lipsa inculpatului,

constatării vinovăției și stabilirii categoriei și cuantumului pedepsei.

9

Din lecturarea textului hotărârii rezultă că stabilirea vinovăției inculpatului s-a făcut în

baza întregului material probator (declarațiile bănuitului și învinuitului, părților vătămate,

martorilor Gribincea Radu, Garabadjiu Oleg și Nistor Valeriu și procesele-verbale ale

acțiunilor procesuale) și nu doar în baza declarațiilor părților vătămate, cum invocă

recurentul.

Colegiul statuează cu nu sunt motive de a nu admite în calitate de probe declarațiile

bănuitului și învinuitului, părților vătămate și martorilor audiați în prezenta cauză penală, de

vreme ce procedura de audiere a acestora a fost respectată (prezența apărătorului la audierea

în calitate de bănuit și învinuit, nerevenirea asupra declarațiilor, audierea părților vătămate

și martorilor în corespundere cu prevederile art. 109 și 110 Cod de procedură penală),

nestabilindu-se circumstanțe ce ar confirma impunerea la incriminarea pe nedrept cât și

incriminarea pe nedrept a unei persoane nevinovate. Mai mult ca atât, cele declarate la etapa

urmăririi penale, de către Colța Gheorghe, coroborează și completează declarațiile părților

vătămate și a martorilor acuzării, probe cercetate prin prisma principiului

contradictorialității și nemijlocirii.

Prin urmare, dubiul judiciar a fost răsturnat și afirmațiile apărării se combat prin

probe pertinente, concludente, utile și veridice, ce coroborează și se completează.

Colegiul reține și că, recurentul critică decizia contestată în partea ce ține de pedeapsa

stabilită inculpatului, considerând-o prea aspră, arătând că instanțele de fond nu au motivat

neaplicarea prevederilor art. 90 Cod penal cât privește modalitatea de executare a pedepsei

cu închisoarea.

Privitor la pedeapsa stabilită inculpatului de către instanțele de fond, Colegiul

consideră că acestea și-au motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul

statuării respective relevă următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de

judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune

în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute

de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

10

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat

inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu – gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte – persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează

răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la

gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de fond au ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

acestuia.

Subsidiar, Colegiul penal relevă că, textul art. 90 alin. (1) Cod penal prin sintagma

„poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile

acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care stipulează că: „ Dacă...

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va

ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei...indicând numaidecât în hotărâre

motivele...”.

Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea executării

pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate, pe care instanța

de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel menținând

sentința atacată în partea stabilirii pedepsei inculpatului, a pronunțat o decizie întemeiată și

motivată, iar pedeapsa stabilită acestuia, răspunde scopului de corectare și reeducare

prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față

de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul

invocat de recurent privind aplicarea pedepsei non privative de libertate, urmând a fi

declarat ca neîntemeiat.

11

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în

decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația în

prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării

hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

Deci, hotărârile instanțelor de fond corespund tuturor prevederilor legii de procedură

penală, sunt legale și întemeiate, iar temeiurile invocate de recurent în baza art. 427 alin. (1),

pct. 4), 6) Cod de procedură penală nu persistă în cauză, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, Colegiul penal însușind pe deplin

soluția adoptată în speță și a cărei reluare nu se mai impune (hotărârea CtEDO García Ruiz

versus Spania), or noțiunea de proces echitabil cere ca instanța care și-a motivat succint

decizia, fie prin preluarea motivelor instanței inferioare, fie altfel, să examineze în mod real

întrebările esențiale care i-au fost adresate (hotărârea CtEDO Boldea versus România).

procedură penală, Colegiul penal,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Palade Rodica, în numele

inculpatului Colța Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

29 ianuarie 2020, în cauza penală a lui Colța Gheorghe XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 29 mai 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

12