1ra-237/2020 — Art. 190 alin. 5 CP

1ra-237/2020 — Art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-237/20

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

03 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Vladimir Timofti,

Judecătorii: Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac și Victor Boico,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Balmuș Georgeta, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie

2019, în cauza penală în privința lui

Balmuș Georgeta xxxxx, născută la

xxxxx, domiciliată xxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

2) 11.01.2019 – 17.06.2019;

2) 28.08.2019 – 03.03.2020.

C O N S T A T Ă :

09 februarie 2018, Balmuș Georgeta a fost achitată pe episodul dobândirii

ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600.000 dolari SUA, din motiv că fapta

nu a fost săvârșită de inculpată și pe episodul sustragerii a 270 tone de grâu,

în valoare de 756.000 lei, din lipsa elementelor infracțiunii.

Balmuș Georgeta a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal, pe episodul dobândirii ilicite a 400.000 dolari SUA,

la 8 (opt) ani și 2 (două) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

activități în domeniul antreprenoriatului pe un termen de 2 (doi) ani, cu

executarea în penitenciar de tip închis, pentru femei, începând din 09.02.2018.

De la inculpată s-a încasat în beneficiul părții vătămate Davudov Guseyn

prejudiciul moral în mărime de 100.000 (una sută mii) lei, iar acțiunea civilă

cu privire la încasarea sumei de 756.000 lei a fost respinsă, ca fiind

neîntemeiată.

1

Acțiunea civilă cu privire la transmiterea în proprietate lui

Davudov Guseyn a terenurilor agricole indicate în actul de învinuire, a fost

lăsată fără examinare, urmând să fie soluționată în ordinea procedurii civile.

inculpata Balmuș Georgeta, urmărind scopul însușirii bunurilor altei

persoane, în prealabil, împreună cu alte persoane, a comis complicitate la

dobândirea bunurilor prin escrocherie și abuz de încredere în proporții

deosebit de mari.

Astfel, a fost inventat un plan de dobândire ilicită a bunurilor altei

persoane, abuzând de încrederea lui Davudov Guseyn - cetățean al

Uzbekistanului, în perioada lunilor august 2012 - martie 2013, sub pretextul

procurării terenurilor agricole în extravilanul xxxxx pentru dezvoltarea unei

afaceri în domeniul agriculturii, terenuri agricole care urmau să fie

înregistrate după SRL „Alieva Balmuș”, a cărei asociați erau Davudov Guseyn -

40%, soția acestuia Aliyeva Mahabbat - 40% și Balmuș Petru - 20%, l-au

înșelat pe Davudov Guseyn, dobândind ilicit bani în sumă de 400.000 dolari

SUA, care conform cursului oficial stabilit de BNM pentru perioada

menționată, constituiau 4.960.000 lei, după ce la 18.09.2012 și 21.03.2013 au

procurat de la Cerbu Valeriu următoarele terenuri cu nr. cadastrale:

xxxxx.032, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.033, cu suprafața de 3,1296 ha;

xxxxx.034, cu suprafața de 0,1001 ha; xxxxx.035, cu suprafața de 3,2297 ha;

xxxxx.030, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.031, cu suprafața de 3,2297 ha;

xxxxx.028, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.048, cu suprafața de 0,8901 ha;

xxxxx.027, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.026, cu suprafața de 3,2318 ha;

xxxxx.025, cu suprafața de 3,2287 ha; xxxxx.024, cu suprafața de 3,0027 ha;

xxxxx.023, cu suprafața de 0,2259 ha; xxxxx.022 , cu suprafața de 3,2297 ha;

xxxxx.021, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.020, cu suprafața de 3,2297 ha;

xxxxx.019, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.018, cu suprafața de 3,2297 ha;

xxxxx.017, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.041, cu suprafața de 1,7034 ha;

xxxxx.016, cu suprafața de 0,1377 ha; xxxxx.015, cu suprafața de 3,092 ha;

xxxxx.014, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.013, cu suprafața de 3,2297 ha;

xxxxx.012, cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.011, cu suprafața de 1,1306 ha;

xxxxx.010, cu suprafața de 2,0958 ha; xxxxx.009, cu suprafața de 3,2264 ha;

xxxxx.008, cu suprafața de 2,1545 ha; xxxxx.007, cu suprafața de 1,0718 ha;

xxxxx.003, cu suprafața de 0,4123 ha; xxxxx.006, cu suprafața de 3,2264 ha;

xxxxx.005, cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.004, cu suprafața de 2,8142 ha;

xxxxx.002, cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.036, cu suprafața de 3,2297 ha –

cu destinație agricolă, situate în xxxxx. Terenurile agricole procurate au fost

înscrise cu dreptul de proprietate pe numele soțului său Balmuș Piotr.

Acțiunile inculpatei au fot încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal,

ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, de către mai multe persoane, în proporții

deosebit de mari.

2

Tot ea, a fost pusă sub învinuire că, în continuitatea acțiunilor sale

criminale, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor lui Davudov Guseyn,

după procurarea loturilor de teren agricol în xxxxx și înregistrarea

contractului de vânzare-cumpărare pe numele soțului său Balmuș Piotr,

feciorul său Balmuș Petru îl înșela în continuare pe Davudov Guseyn că

terenul agricol a fost înregistrat după SRL „Alieva Balmuș”, în perioada

septembrie 2012 - aprilie 2014, îi solicita în continuare bani pentru investirea

în terenurile agricole. Sub acest pretext, prin înșelăciune Balmuș Petru a mai

dobândit ilegal de la Davudov Guseyn bani în sumă de 600.000 dolari SUA,

care conform cursului oficial stabilit de BNM pentru perioada menționată,

constituiau 7.440.000 lei.

Tot ea, a mai fost pusă sub învinuire pentru faptul că, în urma unei

înțelegeri prealabile și împreună cu feciorul său Balmuș Petru, urmărind

scopul dobândirii ilicite a bunurilor lui Davudov Guseyn, pe parcursul lunii

martie 2014, înșelându-l pe Musteață Vladimir, conducătorul MT „Agroprim”

din xxxxx, că grâul depozitat pe teritoriul întreprinderii menționate le

aparține, prin abuz de încredere au sustras 270 tone de grâu, în valoare de

756.000 lei.

Balmuș Georgeta, în perioada de timp cuprinsă între anii 2012-2014,

prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de la Davudov Guseyn

bani în sumă totală de 13.156.000 lei, ce constituie proporții deosebit de mari.

Prima instanță a considerat că, probele administrate dovedesc parțial

vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor incriminate, menționând că,

acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente ce ar dovedi că

inculpata a dobândit ilicit de la partea vătămată suma de 600.000 dolari SUA,

care conform cursului oficial al BNM pentru perioada menționată în învinuire,

constituiau 7.440.000 lei.

Pe lângă aceasta, nu a fost dovedită prin probe pertinente și

concludente, cantitatea de grâu care a fost recoltată și depozitată la depozitul

întreprinderii „Agroprim” din xxxxx, lipsind actele de evidență care ar indica

cine, când și cât grâu a ridicat de la depozit și cât a rămas. A mai fost constatat

că în depozit se afla grâu încolțit și nu a fost cântărit, iar 4-5 mașini de grâu au

fost vândute de conducătorul întreprinderii Musteață V. pentru a achita

amenda fiscală aplicată de Inspectoratul Fiscal pentru depozitarea grâului,

fără facturi fiscale.

Astfel, inculpata a fost achitată pe episodul dobândirii ilicite de la partea

vătămată a sumei de 600.000 dolari SUA, din motivul că fapta n-a fost

săvârșită de inculpată, precum și pe episodul de sustragere a 270 tone de

grâu, în valoare de 756.000 lei, din motivul lipsei elementelor constitutive ale

infracțiunii.

Ceachir Anatolie în numele inculpatei.

3.1. Procurorul a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie condamnată în baza art. 190

3

alin. (5) Cod penal, pe toate capetele de acuzare, la 11 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul antreprenoriatului pe

un termen de 5 ani, cu încasarea din contul inculpatei a costului grâului

sustras – 756.000 lei și dispunerea trecerii în proprietatea părții civile și părții

vătămate Davudov Guseyn a terenurilor agricole procurate în baza

contractelor de vânzare-cumpărare din 18.09.2012 și 21.03.2013 de la

Cerbu V., cu destinație agricolă, situate în xxxxx.

Apelantul a invocat că vinovăția inculpatei a fost dovedită integral prin

probele administrate.

3.2. Avocatul Ceachir Anatolie a solicitat casarea parțială a sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie achitată, pe episodul

dobândirii ilicite a sumei de 400.000 dolari SUA, din motivul lipsei faptei

infracțiunii și lipsei componenței de infracțiune în acțiunile acesteia, cât și

casată încheierea din 19 ianuarie 2017 privind respingerea cererii de

strămutare a cauzei penale.

Apelantul a indicat că inculpata a declarat că vina nu o recunoaște, nu a

comis nicio infracțiune și nu a avut nicio înțelegere cu partea vătămată

referitor la activitate, gestiune sau careva sume de bani nu a primit, iar

acuzarea nu a prezentat niciun argument împotriva poziției apărării, lăsând-o

necombătută.

Mai mult, apărarea a prezentat numeroase probe, înscrisuri și acte care

confirmă nevinovăția inculpatei, iar instanța de fond nici nu s-a expus

referitor la admiterea, respingerea sau analiza prin prisma coroborării cu

celelalte probe.

Totodată, prevederile art. 40 Cod de procedură penală stipulează că

cauza penală se judecă de instanța în raza teritorială a căreia a fost săvârșită

infracțiunea. Or, contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole au

fost semnate și autentificate la notarul din mun. Chișinău, unde au fost

transmiși banii pentru terenuri, fiind înregistrat și dreptul de proprietate al

cumpărătorului Balmuș P. asupra bunurilor, cauza urmând să fie examinată de

către Judecătoria Chișinău. Însă cererea de strămutare a cauzei înaintată de

apărare a fost respinsă de instanța de fond.

Prima instanță a dat o motivare formală și abstractă concluziei privind

vinovăția inculpatei, limitându-se la fraze generale, aproximative și incorecte,

nefiind argumentate probele prezentate, atât de acuzare cât și de apărare, din

punct de vedere al admisibilității și coroborării lor, prin prisma prevederilor

art. art. 100, 101 Cod de procedură penală.

Pe lângă aceasta, apărarea a prezentat probe care combat concluzia

instanței că toți banii pentru procurarea terenurilor agricole au fost

transferați de către partea vătămată Davudov Guseyn pe contul vânzătorului

Cerbu Valeriu și a soției lui Gordeeva I., fiind confirmat că transferurile

bancare din diferite țări, inclusiv Emiratele Arabe, nu sunt relevante timpului

semnării contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole la

18.09.2012 și 21.03.2013, fiind efectuate în altă perioada de timp și cu alte

4

destinații concrete, mai mult, aceste transferuri nu sunt de la partea vătămată

Davudov Guseyn, dar de la alte persoane.

Instanța de fond nu a întreprins măsuri pentru a verifica existența

acestor transferuri, scopul lor, cine este proprietarul banilor și dacă era cineva

împuternicit să gestioneze aceste sume și, în lipsa unor probe confirmative,

din propria inițiativă, interpretează că posibil banii au fost a lui

Davudov Guseyn.

Or, în sentința adoptată instanța a transcris cele indicate în rechizitoriu

inclusiv erorile de fapt și de drept, nefiind întreprinse măsuri active de a

stabili adevărul, fiind inventate argumente eronate.

La fel, instanța eronat invocă suma de 400.000 dolari SUA, pe care a

copiat-o din rechizitoriu fără a analiza declarațiile părții vătămate

Davudov Guseyn, date la urmărirea penală și în instanța de fond care sunt în

contradicție or, acesta declară că în total el i-a achitat lui Cerbu V. 232.900 euro

pentru procurarea terenurilor, că personal inculpatei niciodată nu i-a transmis

nici o sumă de bani.., ...privitor la afacere a discutat doar cu Balmuș P. și banii

i-a transmis prin diferite metode ultimului, iar o parte de bani el personal i-a

gestionat pentru procurarea tehnicii și a altor bunuri legate de prelucrarea

terenurilor agricole. Totodată, în acțiunea civilă înaintată, partea vătămată

indică suma de 232.900 euro, ce constituie prețul pentru achitarea terenurilor

agricole, iar prin cererea civilă de concretizare partea vătămată renunță la

această sumă și solicită doar încasarea sumei de 756.000 lei, prețul grâului

sustras, în volum de 270 tone, de la depozit.

Or, instanța de fond, încălcând principiile de bază ale procesului penal, a

depășit învinuirea adusă și în mod subiectiv a invocat argumente inventate,

nesusținute nici de partea vătămată, care indică o altă sumă ce ține de

procurarea terenurilor, fiind obligată să motiveze în soluția sa prin probe

pertinente, utile, și veridice suma de 400.000 dolari SUA sau suma de 232.900

euro. Mai mult, nici una din sumele date nu este echivalentă sumei indicate în

contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor de 1.400.000 lei, deoarece

acuzarea adusă de către instanță în sentință este una foarte gravă și contrară

prevederilor art. 281, 296 Cod de procedură penală, nefiind respectate

cerințele legale, iar acuzarea abstractă, aproximativă și neconcretă se

interpretează doar în favoarea inculpatei.

Astfel, instanța fără o analiză obiectivă, multilaterală a circumstanțelor

de fapt, fără a înlătura contradicțiile esențiale dintre declarațiile părților și

celelalte probe, constată că este dovedită pe deplin vinovăția inculpatei în

sustragerea sumei de 400.000 dolari SUA, sumă ce nu a fost confirmată prin

probe, partea vătămată declarând că în total a cheltuit un 1.000.000 de dolari,

în contractele de vânzare-cumpărare suma este 1.400.000 lei, iar în sentință

se indică suma de 400.000 dolari SUA.

Deci, nu este clar în ce mod, când, și sub ce formă, inculpata a însușit

suma de 400.000 dolari, în sentință nefiind descrise circumstanțele de fapt

5

importante și obligatorii, conform prevederilor art. 96 Cod de procedură

penală.

Totodată, lipsesc probe ce ar dovedi că Davudov Guseyn a fost

proprietar al terenului, contractele de vânzare-cumpărare dintre Cerbu V. și

Balmuș P. fiind legale și nu există vreo hotărâre de constatare a nulității

acestor contracte, prin urmare se constată o eroare ce ține de statutul

procesual de parte vătămată a lui Davudov G., fiind neîntemeiate și pretențiile

care rezultă din acțiunea civilă.

Pe lângă aceasta, în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunii

imputate, și anume latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii. Iar

acuzarea nu a demonstrat prin probe veridice, utile și pertinente, în

coroborare între ele, modul de însușire a sumelor bănești de inculpată.

2018, apelurile au fost respinse, ca fiind nefondate.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a stabilit corect starea de

fapt și de drept ce corespunde probelor administrate, acestea fiind apreciate

corect și a încadrat just acțiunile inculpatei, pe episodul dobândirii ilicite a

sumei de 400.000 dolari SUA, în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca

escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, de către mai multe persoane, în proporții

deosebit de mari.

procuror și avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatei.

5.1. Procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei adoptate și dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că, deși inculpata nu a recunoscut faptele

incriminate, vinovăția ei a fost dovedită prin probele administrate.

5.2. Avocatul Ceachir Anatolie a solicitat casarea hotărârilor adoptate și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie achitată total sau

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Recurentul a indicat că sentința de condamnare a inculpatei în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal și în partea încasării prejudiciului moral în sumă

de 100.000 lei în beneficiul părții vătămate este ilegală, arbitrară, nemotivată

și neîntemeiată, fiind afectată de vicii fundamentale și bazată pe erori grave de

fapt și de drept.

La 08 noiembrie 2018, avocatul Ceachir Anatolie a declarat recurs

ordinar de concretizare, în care a solicitat casarea hotărârilor adoptate și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată sau

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de fond.

27 noiembrie 2018, au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror

și de avocatul Ceachir Anatolie pe 08 august 2018, casată total decizia atacată

6

și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată, iar recursul ordinar suplimentar din 08 noiembrie 2018, declarat

de avocatul Ceachir Anatolie, a fost respins ca inadmisibil.

6.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de recurs a

notificat că instanțele de fond au comis următoarele erori de drept:

instanța de fond:

a) a constatat în descriptiv că inculpata a dobândit ilicit de la

Davudov Guseyn 400.000 dolari, echivalenți cu 4.960.000 lei, apoi că ea a fost

pusă sub învinuire că a mai dobândit ilegal de la acesta 600.000 dolari,

echivalenți cu 7.440.000 lei, și a fost pusă sub învinuire că a sustras din

depozitul MT „Agroprim” 270 tone de grâu în valoare de 756.000 lei, însă

ulterior s-a contrazis, constatând că inculpata, în perioada de timp cuprinsă

între anii 2012-2014, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de

la Davudov Guseyn bani în sumă totală de 13.156.000 lei. Dat fiind că,

această sumă include daunele cauzate în toate cele trei cazuri imputate

inculpatei, rezultă că vinovăția ei pe toate capetele de acuzare este dovedită

integral.

Totodată, în dispozitiv, în mod divergent, inculpata este condamnată

doar pe un capăt de acuzare și achitată pe alte două episoade;

b) a trecut în revistă toate probele administrate pe caz, însă nu a

apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de

drept indicate în rechizitoriu, nefiind clar care probe au fost puse la baza

soluției de condamnare și care a celei de achitare, în situația în care toate

probele administrate sunt invocate de procuror doar în sprijinul acuzării.

Mai mult, din cele indicate în descriptiv, adică că inculpata urmează a fi

achitată și pe episodul de sustragere a 270 tone de grâu, în valoare de 756.000

lei, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii, rezultă că ea a

comis fapta, doar că lipsesc unele elemente constitutive ale infracțiunii

imputate. Însă, în descriptiv lipsește cu desăvârșire analiza și argumentarea

instanței în aspectul vizat.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicând

dispozitivul sentinței adoptate.

instanța de apel:

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept

comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a

desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și

neîntemeiată legal;

b) doar a trecut în revistă probele administrate pe caz, însă nu a

apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

7

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept

incriminate inculpatei în rechizitoriu, nefiind clar care probe au fost puse la

baza soluției de condamnare și care a celei de achitare, în situația în care toate

probele administrate sunt invocate de procuror doar în sprijinul acuzării.

Mai mult, aprecierile sumare și confuze din descriptiv că: „necesitatea

achitării inculpatei se constată prin totalitatea de probe prezentate de acuzare

și apărare..., din ansamblul de probe prezentate de către acuzare, nu se constată

cu certitudine vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii”, nu corespund

criteriilor de drept privind aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei

prescrise în art. 101 Cod de procedură penală;

c) a depășit limita învinuirii formulate în rechizitoriu inculpatei, or,

indicând că: „anume feciorul ei, Balmuș Petru, îl înșela în continuare pe

Davudov Guseyn și în perioada septembrie 2012 - aprilie 2014 îi solicita în

continuare bani pentru investirea în terenurile agricole, pretext sub care, prin

înșelăciune Balmuș Petru a mai dobândit ilegal de la Davudov Guseyn bani în

sumă de 600.000 dolari SUA”, a constatat vinovăția altei persoane decât celei

diferite judecății în cazul de pe rol;

d) în descriptiv a constatat neclar și divergent mai multe temeiuri de

achitare a inculpatei, cum ar fi: „aceasta urmând a fi achitată pe epizodul

dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600.000 dolari SUA și pe

epizodul sustragerii a 270 tone de grâu, în valoare de 756.000 lei, din lipsa

elementelor infracțiunii..., necesitatea achitării inculpatei se constată prin

totalitatea de probe prezentate de acuzare și apărare..., faptele menționate nu

au fost comise de inculpată, totodată din lipsa elementelor infracțiunii,

deoarece procurorul nu a prezentat probe verosimile care ar demonstra că

inculpata a participat la sustragerea a 270 tone de grâu și dobândirea prin

abuz de încredere și înșelăciune a sumei de 600.000 dolari SUA de la partea

vătămată..., probele prezentate nu demonstrează vinovăția inculpatei pe

epizodul dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600.000 dolari

SUA și pe epizodul sustragerii a 270 tone de grâu în valoare de 756.000 lei, în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din ansamblul

de probe prezentate de către acuzare, nu se constată cu certitudine vinovăția

inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

pe epizodul dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600.000 dolari

SUA și pe epizodul sustragerii a 270 tone de grâu în valoare de 756.000 lei,

deoarece faptele nu au fost comise de inculpată și din lipsa elementelor

infracțiunii”.

2019 a fost respins apelul avocatului în numele inculpatei Balmuș Georgeta,

iar apelul acuzatorului de stat a fost admis, casată integral sentința, inclusiv

din oficiu, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru

prima instanță, după cum urmează:

8

Balmuș Georgeta a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 (opt) ani 2 (două) luni închisoare, cu privarea

de dreptul de a exercita activități în domeniul antreprenoriatului pe un

termen de 2 (doi), cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în

penitenciar de tip închis pentru femei.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, dispunându-se încasarea de la

Balmuș Georgeta în beneficiul părții civile Davudov Guseyn suma de 756000

(șapte sute cinzeci și șase mii) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de

50000 (cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

Cererea de chemare în judecată, în partea care se referă la transmiterea

în proprietate a terenurilor agricole, a fost lăsată pentru soluționare în

procedură civilă.

7.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a

statuat, că prima instanță a conchis eronat că inculpata Balmuș Georgeta

urmează a fi achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal pe epizodul dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn

a sumei de 600 000 dolari SUA, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpată și că inculpata Balmuș Georgeta urmează a fi achitată pe epizodul

sustragerii a 270 tone de grâu în valoare de 756 000 lei, din lipsa elementelor

infracțiunii.

În acest sens instanța de apel a remarcat, că prima instanță a constatat

în descriptiv că inculpata a dobândit ilicit de la Davudov Guseyn 400000

dolari, echivalenți cu 4960000 lei, apoi că ea a fost pusă sub învinuire că a mai

dobândit ilegal de la acesta 600000 dolari, echivalenți cu 7440000 lei, și a fost

pusă sub învinuire că a sustras din depozitul MT „Agroprim” 270 tone de grâu

în valoare de 756000 lei, însă ulterior s-a contrazis, constatând că inculpata, în

perioada de timp cuprinsă între anii 2012-2014, prin înșelăciune și abuz de

încredere a dobândit ilegal de la Davudov Guseyn bani în sumă totală de

13156000 lei.

Astfel, dat fiind că această sumă include daunele cauzate în toate cele

trei cazuri imputate inculpatei, rezultă că vinovăția ei pe toate capetele de

acuzare este dovedită integral, deși în dispozitiv, inculpata este condamnată

doar pe un capăt de acuzare și achitată pe alte două episoade.

De asemenea, în descriptiv, prima instanță a conchis că inculpata

urmează a fi achitată pe episodul de sustragere a 270 tone de grâu, în valoare

de 756000 lei, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii, însă

în descriptivul sentinței lipsește analiza și argumentarea instanței în aspectul

vizat.

În concluzie, contrar concluziei primei instanțe, instanța de apel a

considerat că acțiunile inculpatei Balmuș Georgeta pe toate cele trei episoade

incriminate se califică în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, adică escrocheria,

după semnele calificative „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune și abuz de încredere, de către mai multe persoane, în proporții

deosebit de mari”.

9

În acest sens instanța de apel a constatat în fapt, că Balmuș Georgeta, a

comis complicitate la dobândirea bunurilor prin escrocherie și abuz de

încredere în proporții deosebit de mari, urmărind scopul însușirii bunurilor

altei persoane, în prealabil, împreună cu feciorul său Balmuș Piotr și alte

persoane, a inventat un plan de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane,

abuzând de încrederea lui Davudov Guseyn - cetățean al Uzbekistanului, în

perioada lunilor august 2012 - martie 2013, sub pretextul procurării

terenurilor agricole în extravilanul xxxxx, pentru dezvoltarea unei afaceri în

domeniul agriculturii, terenuri agricole care urmau să fie înregistrate după

SRL „Alieva Balmuș”, ai cărei asociați erau Davudov Guseyn – 40 %, soția

acestuia Mahabbat Aliyeva – 40 % și Balmuș Petru – 20 %, l-au înșelat pe

Davudov Guseyn, dobândind ilicit bani în sumă de 400 000 dolari SUA, care

conform cursului oficial stabilit de BNM pentru perioada menționată

constituiau 4 960 000 lei, după ce la 18.09.2012 și 21.03.2013 au procurat de

la Cerbu Valeriu următoarele terenuri cu nr. cadastrale: xxxxx.032 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.033 cu suprafața de 3,1296 ha; xxxxx.034 cu

suprafața de 0,1001 ha; xxxxx.035 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.030 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.031 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.028 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.048 cu suprafața de 0,8901 ha; xxxxx.027 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.026 cu suprafața de 3,2318 ha; xxxxx.025 cu

suprafața de 3,2287 ha; xxxxx.024 cu suprafața de 3,0027 ha; xxxxx.023 cu

suprafața de 0,2259 ha; xxxxx.022 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.021 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.020 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.019 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.018 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.017 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.041 cu suprafața de 1,7034 ha; xxxxx.016 cu

suprafața de 0,1377 ha; xxxxx.015 cu suprafața de 3,092 ha; xxxxx.014 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.013 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.012 cu

suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.011 cu suprafața de 1,1306 ha; xxxxx.010 cu

suprafața de 2,0958 ha; xxxxx.009 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.008 cu

suprafața de 2,1545 ha; xxxxx.007 cu suprafața de 1.0718 ha; xxxxx.003 cu

suprafața de 0,4123 ha; xxxxx.006 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.005 cu

suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.004 cu suprafața de 2,8142 ha; xxxxx.002 cu

suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.036 cu suprafața de 3,2297 ha – cu destinație

agricolă, situate în xxxxx. Terenurile agricole procurate au fost înscrise cu

dreptul de proprietate pe numele soțului său, Balmuș Piotr.

În continuitatea acțiunilor sale criminale, urmărind scopul dobândirii

ilicite a bunurilor lui Davudov Guseyn, după procurarea loturilor de teren

agricol în xxxxx și întocmirea contractului de vânzare-cumpărare pe numele

soțului său, Balmuș Piotr, xxxxx îl înșela în continuare pe Davudov Guseyn

precum că terenul agricol a fost înregistrat după SRL „Alieva Balmuș”, în

perioada septembrie 2012 -aprilie 2014 îi solicita în continuare bani pentru

investirea în terenurile agricole, sub acest pretext prin înșelăciune

Balmuș Petru a mai dobândit ilegal de la Davudov Guseyn bani în sumă de

10

600000 dolari SUA, care conform cursului oficial stabilit de BNM pentru

perioada menționată constituiau 7 440 000 lei.

Tot Balmuș Georgeta, în urma unei înțelegeri prealabile și împreună cu

feciorul său, Balmuș Petru, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor lui

Davudov Guseyn, pe parcursul lunii martie 2014, înșelându-l pe

Mustață Vladimir, conducătorul MT „Agroprim” din xxxxx, că grâul depozitat

pe teritoriul întreprinderii menționate le aparține, prin abuz de încredere au

sustras 270 tone de grâu în valoare de 756 000 lei.

Astfel, inculpata Balmuș Georgeta, în perioada de timp cuprinsă între

anii 2012 - 2014, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilegal de la

Davudov Guseyn suma de 13 156 000 de lei, ce constituie proporții deosebit

de mari.

7.2. Deși inculpata Balmuș Georgeta nu și-a recunoscut vina, instanța de

apel a stabilit că vinovăția acesteia în privința săvârșirii infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (5) Cod penal, este demonstrată prin totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, verificate și apreciate respectându-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, și anume: declarațiile părții vătămate

Davudov Guseyn, a martorilor Gevorgyan Mnatsakan, Alyeva Mahabbat,

Mironov Serghei, Cerbu Valeriu, Șoiliță Gheorghe, Colesnicenco Mihail,

Cravțov Victor, Musteață Vladimir, Cojocari Serghei, precum și prin probele

scrise anexate la materialele dosarului.

7.3. Cu referire la episodul dobândirii ilicite a sumei de 400 000 dolari

SUA, instanța de apel a notat că Balmuș Georgeta cunoștea cu certitudine că

terenurile erau procurate de către Davudov Guseyn, iar implicarea inculpatei

în această schemă se evidențiază în momentul când ultima inițiază Proiectul

plantațiilor multianuale a GȚ „Balmuș Georgeta xxxxx” în scopul solicitării

subvențiilor de la stat.

Astfel, s-a stabilit că Balmuș Georgeta împreună cu feciorul său

Balmuș Petru și alte persoane, abuzând de încrederea lui Davudov Guseyn, în

perioada lunilor august 2012 - martie 2013, sub pretextul procurării

terenurilor agricole în extravilanul xxxxx, pentru dezvoltarea unei afaceri în

domeniul agriculturii, terenuri agricole care urmau să fie înregistrate după

SRL „Alieva – Balmuș”, ai cărei asociați erau Davudov Guseyn – 40 %, soția

acestuia Mahabbat Aliyeva – 40 % și Balmuș Petru – 20 %, l-a înșelat pe

Davudov Guseyn, dobândind ilicit suma de 400 000 dolari SUA, după ce la

18.09.2012 și 21.03.2013 au procurat de la Cerbu Valeriu următoarele

terenuri cu nr. cadastrale: xxxxx.032 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.033 cu

suprafața de 3,1296 ha; xxxxx.034 cu suprafața de 0,1001 ha; xxxxx.035 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.030 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.031 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.028 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.048 cu

suprafața de 0,8901 ha; xxxxx.027 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.026 cu

suprafața de 3,2318 ha; xxxxx.025 cu suprafața de 3,2287 ha; xxxxx.024 cu

suprafața de 3,0027 ha; xxxxx.023 cu suprafața de 0,2259 ha; xxxxx.022 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.021 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.020 cu

11

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.019 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.018 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.017 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.041 cu

suprafața de 1,7034 ha; xxxxx.016 cu suprafața de 0,1377 ha; xxxxx.015 cu

suprafața de 3,092 ha; xxxxx.014 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.013 cu

suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.012 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.011 cu

suprafața de 1,1306 ha; xxxxx.010 cu suprafața de 2,0958 ha; xxxxx.009 cu

suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.008 cu suprafața de 2,1545 ha; xxxxx.007 cu

suprafața de 1,0718 ha; xxxxx.003 cu suprafața de 0,4123 ha; xxxxx.006 cu

suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.005 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.004 cu

suprafața de 2,8142 ha; xxxxx.002 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.036 cu

suprafața de 3,2297 ha.

Aceste terenuri aveau destinație agricolă, fiind situate în xxxxx.

Toate aceste terenuri agricole procurate din banii lui Davudov Guseyn și

pentru Davudov Guseyn, au fost înscrise cu dreptul de proprietate pe numele

soțului lui Balmuș Georgeta - Balmuș Piotr, dar nu au fost înregistrate după

SRL „Alieva – Balmuș”, ai cărei asociați erau Davudov Guseyn – 40 %, soția

acestuia Mahabbat Aliyeva – 40 % și Balmuș Petru – 20 %, așa cum a fost

înțelegerea.

În speță, a fost stabilit că toți banii pentru procurarea terenurilor

agricole au fost transferați de către partea vătămată, soția lui,

Mahabbat Aliyeva și alte persoane împuternicite de partea vătămată pe contul

vânzătorului terenurilor Cerbu Valeriu și a soției acestuia, Gordeeva Iulia.

Asupra prețului terenurilor Davudov Guseyn, personal a convenit, prin

telefon, cu Cerbu Valeriu, care a confirmat acest fapt în ședința de judecată,

fiind audiat în calitate de martor.

Intenția inculpatei de a deposeda partea vătămată de bani și terenurile

agricole, care au fost procurate pe banii acestuia, a fost demonstrată și prin

declarațiile martorilor Alyeva Mahabbat, Cojocari Serghei, Colesnicenco Mihail

și Mironov Serghei, care au indicat că inculpata împreună cu fiul ei voiau să

înstrăineze terenurile unei terțe persoane.

Mai mult, declarațiile martorilor Balmuș Piotr, soțul inculpatei, și ale lui

Vutcarău Vasile, cunoscutul acesteia, că inculpata n-a avut intenția de a vinde

terenurile agricole, sunt irelevante or, aceștia erau cointeresați de a depune

declarații în favoarea inculpatei, depozițiile lor fiind combătute prin cele ale

martorilor Colesnicenco Mihail și Mironov Serghei, care au indicat că nu l-au

văzut niciodată pe Vutcarău Vasile.

Instanța de apel a stabilit că potrivit declarațiilor părții vătămate, ei au

înregistrat firma SRL „Leo-Bal-Agro” și a convenit cu Balmuș Piotr să

înregistreze toate pământurile procurate de el pe numele întreprinderii, iar în

ziua convenită, partea vătămată împreună cu Mnatsakan Gevorgyan s-au

prezentat la notar și după puțin timp de ei s-a apropiat Balmuș Piotr și a zis că

el nu înregistrează pământurile pe numele întreprinderii noi formate pe motiv

că soția lui, Balmuș Georgeta, nu-i permite.

12

Intenția inculpatei Balmuș Georgeta de a intra în posesia bunurilor care

nu-i aparțineau nici ei, nici fiului și nici soțului său, este confirmată și prin

declarațiile martorului Cerbu Valeriu, care a declarat că s-a întâlnit cu

Davudov Guseyn, cu care au concretizat prețul și modul de achitare. El știa că

toți banii vin de la Davudov Guseyn. S-a discutat că terenurile vor fi trecute pe

întreprinderea înființată de către Davudov Guseyn, Balmuș Georgeta,

Alyeva Mahabbat și Balmus Piotr și vor activa în comun.

Mai mult, intenția respectivă este demonstrată și prin aceea că

Balmuș Petru a discutat la ședința de judecată pe cauza civilă cu martorul

Cerbu Valeriu, pe care l-a rugat să spună că cunoștea cine e cumpărătorul real

al terenurilor, dar martorul n-a fost de acord.

Instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile martorului

Alyeva Mahabbat, care coroborează cu cele declarate de către partea

vătămată, și anume că pentru terenuri a fost transferată suma de 260 000

euro de pe diferite conturi. Banii erau transferați pe numele lui Balmuș Petru,

Cerbu Valeriu și soția lui Gordeeva Iulia. Au fost transferați bani pentru

procurarea a 157 ha, dar erau 137 ha, dar când s-au făcut calculele erau 126,

respectiv diferența a fost furată. Când a venit în Moldova a aflat că contractul

de vânzare-cumpărare a terenurilor era efectuat în limba română, iar

Balmuș Petru a asigurat-o că îl va traduce în limba rusă, pentru a putea face

cunoștință cu contractul. Ultimul a asigurat-o că terenurile sunt înregistrate

după întreprindere.

Astfel, rezultă că inculpata și fiul acesteia nu-i spuneau părții vătămate

că de fapt, terenurile erau înregistrate nu pe numele companiei înregistrate

împreună cu partea vătămată, ascunzând cine de fapt este beneficiarul

acestora.

Instanța de apel a punctat, că pe acest episod, se constată faptul cauzării

părții vătămate Davudov Guseyn de către Balmuș Georgeta, împreună cu alte

persoane în privință cărora cauza penală este disjunsă, prin însușirea ilegală,

prin înșelăciune și abuz de încredere, a unui prejudiciu material în proporții

deosebit de mari în sumă de 400 000 dolari SUA, care conform cursului oficial

stabilit de BNM pentru perioada menționată constituiau 4 960 000 lei.

Totodată instanța de apel a menționat că după procurarea loturilor de

teren agricol în xxxxx și întocmirea contractului de vânzare-cumpărare pe

numele soțului său, Balmuș Piotr, feciorul Georgetei Balmuș - xxxxx, îl înșela în

continuare pe Davudov Guseyn precum că terenurile agricole au fost

înregistrate după SRL „Alieva-Balmuș” și în perioada septembrie 2012 - aprilie

2014 îi solicita în continuare bani pentru investirea în terenurile agricole și

sub acest pretext, prin înșelăciune Balmuș Petru a mai dobândit ilegal de la

Davudov Guseyn suma de 600 000 dolari SUA, care conform cursului oficial

stabilit de BNM pentru perioada menționată constituiau 7 440 000 lei

(episodul al doilea).

Astfel, cu referire la acest episod, partea vătămată a declarat că după

procurarea terenurilor, Balmuș Petru i-a zis că trebuie cumpărați puieți

13

pentru a-i sădi și i-a zis că știe o firmă bună care realizează puieți cu 3,5 euro

puietul. Acesta i-a zis că trebuia să achite 20 000 euro pentru procurarea

puieților. Deoarece Balmuș Petru nu avea atunci deschis cont în bancă, el a

transferat banii pe contul unui prieten de-al lui Balmuș, Poiată Victor, fapt

care îl confirmă și prin documentele care au fost anexate la dosar. Apoi

Balmuș Petru împreună cu Poiată Victor au transmis banii pe firma lui

Șoilița Gheorghe.

Fiind convins de către inculpată și fiul acesteia că pământurile sunt

înregistrate pe numele ÎM „Alyeva-Balmuș” SRL, el a început să investească în

aceste terenuri. Astfel, a procurat tehnică de prelucrare a terenurilor,

tractoare, a sădit pomi fructiferi, care peste un an vor da roade, a semănat

cereale. De asemenea, a fost îngrădit terenul agricol. S-au construit depozit

pentru roadă și loc pentru depozitarea și păstrarea tractoarelor. El îi

transmitea bani lui Balmuș Petru pentru achitarea salariului lunar a câte 500

euro, 500 dolari achita pentru locațiunea apartamentului în or. Chișinău, 100

euro lunar achita pentru locațiunea apartamentului în or. Căușeni, suma de

100 euro pentru serviciile comunale, 150 euro lunar pentru convorbirile

telefonice, pentru motorină câte 200-300 euro lunar. Prin înșelăciune Balmuș

Petru a intrat în posesia bunurilor imobile procurate de el. În urma procurării

terenurilor agricole, Balmuș Petru i-a propus să semene grâu pentru ca

pământurile procurate să nu rămână pustii. Pentru procurarea semințelor, a

utilajului, a îngrășămintelor, el a transferat sume de bani, iar în total la cel

moment a transferat suma de 45 000 euro. El i-a dat lui Balmuș Petru suma de

40 000 lei pentru procurarea motorinei, însă ultimul l-a înșelat și i-a zis că

motorina e la Volodea. Întrebându-l pe Volodea, ultimul i-a zis că Balmuș îi

este dator cu motorină lui, dar nu el lui Balmuș. Spunându-i lui

Balmuș Georgeta că fiul ei îl înșală, ultima i-a spus că nu fiul ei îl înșală, dar

Volodea. Pentru procurarea automobilului de model „VW Touareg”, care urma

să fie înregistrat pe numele întreprinderii „Alieva Balmuș” SRL a transferat

suma de 22 530 euro, dar Balmuș Petru a înregistrat automobilul pe numele

lui. Pe aceeași schemă pentru procurarea automobilelor de model Fiat Ducatto

cu nr. de tranzit 2GGH73 și autobus-remorcă-casă pe roți cu nr. tranzit

PB04159 a transferat 7000 euro, însă nici acele automobile n-au fost

înregistrate pe numele întreprinderii „Alieva Balmuș” SRL. În anul 2013

pentru procurarea utilajului și a mijloacelor de transport de pe contul său din

Austria a transferat suma de 27 000 euro pe contul întreprinderii din Franța

Agri „Santerre” pentru procurarea tractorului, plugului și utilajul pentru

pulverizarea substanțelor chimice în agricultură în valoare de 3 500 euro, care

până acum nu este introdus în Republica Moldova. A mai transferat suma de

2 500 Euro pe contul întreprinderii din Franța „Techmagri”, bani transferați

pentru tehnică. Din numele său el i-a transferat pe contul lui Balmuș Petru

suma de 5 000 euro pentru a transporta tot utilajul. Toate documentele pe

mijloacele de transport și utilajul procurat din banii transferați de el,

Balmuș Petru și Balmuș Piotr le-au ascuns și el nu poate înregistra bunurile

14

procurate din banii proprii pe numele ÎM „Alieva Balmuș”. Pentru proiectul

plantațiilor multianuale el i-a dat chesh lui Mnatsakan Gevorgyan suma de

9 000 mii lei pentru a o transmite lui Georgeta Balmuș. Proiectul urma a fi

înregistrat pe întreprinderea ÎM „Alieyva-Balmuș” SRL, însă ulterior a aflat că

Balmuș Georgeta a inclus și GȚ „Balmuș Georgeta” în Proiectul plantațiilor

multianuale. În total, Balmuș Petru împreună cu Balmuș Georgeta și

Balmuș Piotr, prin escrocherie, i-a sustras 232 900 euro, suma ce constituie

prețul pentru achitarea terenurilor; 80 830 euro, 86 000 USD și 437 000 lei,

sumele pentru procurarea automobilului de model „VW Touareg”, „Fiat

Ducatto” cu nr. de tranzit - 2GGH73 și autobus-remorcă-casă pe roți cu nr. de

tranzit - PB04159, tractoare, tehnica specială, sumele ce constituie salarii

neachitate lucrătorilor și alte cheltuieli curente, care au fost sustrase de

Balmuș Petru. Balmuș Petru împreună cu Balmuș Georgeta i-au sustras

761 600 lei, suma ce constituie costul pentru grâu, 604 130 lei și 94000 Euro -

sumele pentru procurarea pomilor fructiferi.

În acest context, instanța de apel a notat că din start, inculpata și fiul

acesteia intenționau să-și însușească banii și bunurile părții vătămate, fapt

confirmat și prin aceea că reieșind din declarațiile părții vătămate, în anul

2014, când a aflat că Balmuș Petru a înregistrat loturile de teren pe numele

tatălui său Balmuș Piotr și că se eschivează cu rea-voință de la înregistrarea

lor pe întreprinderea SRL „Aliyeva-Balmuș” în care lui Balmuș Petru îi

reveneau 20 %, la solicitarea părții vătămate, Balmuș Petru l-a asigurat că va

înregistra terenurile procurate de el și s-au înțeles de a fonda o nouă

întreprindere, în care tatăl său Balmuș Piotr va deveni asociat având 20 %.

SRL „Leo-Bal-Agro” a fost fondată la data de 25.07.2014, însă familia Balmuș

nu și-a onorat obligațiunile sale și în consecință el a rămas fără bani și fără

bunuri.

De asemenea, la solicitarea părții vătămate, Balmuș Petru s-a obligat să

semneze o recipisă pentru a-i restitui suma de 40 000 lei.

Instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile martorului

Alyeva Mahabbat, care coroborează cu cele declarate de către partea

vătămată, și anume că soțul ei transfera lui Balmuș Petru bani pentru

locațiunea apartamentelor din or. Chișinău, or. Căușeni, pentru achitarea

comunalelor, pentru întreținerea automobilului, pentru convorbirile

telefonice, pentru procurarea motorinei, îi achita salariul în sumă de 500 euro

lunar. Astfel lunar Davudov pentru serviciile sus indicate transfera

aproximativ 2000 euro. Din banii soțului ei au fost procurate automobilele de

model „VW Touareg”, de model „Fiat Ducatto”, care trebuiau să fie înregistrate

pe numele ÎM „Alyeva-Balmuș” SRL, însă Balmuș Petru, prin înșelăciune, le-a

înregistrat pe numele său. Balmuș Petru prin înșelăciune a sustras autobuzul

remorcă procurat tot din banii soțului ei și care urma fi înregistrat pe numele

ÎM „Alyeva-Balmuș” SRL.

În afară de aceasta, intenția criminală a inculpatei este demonstrată și

prin declarațiile părții vătămate și ale martorilor cu privire la faptul că

15

Balmuș Petru și Balmuș Georgeta au venit cu o persoană cu intenția de a vinde

pământurile.

Astfel, martorul Mironov Serghei a declarat că pe Balmuș Georgeta a

văzut-o în anii 2013-2014, când a venit cu un Jeep de culoare neagră, au

coborât și s-au îndreptat spre livadă, ei discutau în limba română.

Neînțelegând, l-a întrebat pe Cojocari Serghei despre ce vorbesc, la ce ultimul

i-a zis că despre vânzarea terenurilor.

Cu referire la aceleași circumstanțe, martorul Colesnicenco Mihail a

declarat că în luna mai 2014 a venit un Jeep de culoare neagră din care a

coborât Balmuș Georgeta, fiul ei Petru și încă o persoană necunoscută, s-au

salutat și au mers în livadă. Balmuș Georgeta împreună cu Petru și bărbatul

care era cu ei deja ieșeau din livadă și Cojocari Serghei i-a zis că ei discutau

privitor la vinderea livezii.

La rândul său, martorul Cojocari Serghei a declarat că a văzut-o pe

Balmuș Georgeta când a venit cu un Jeep de culoare neagră. Era cu fiul ei Petru

și cu șoferul. El personal a auzit cum omul cela care era cu ei a spus că nu-i

place locul că este iazul și că e jos și e ceață. Crede că el era acea persoană care

voia să cumpere terenurile. În discuție, Petru și cu Balmuș Georgeta îl

convingeau că locul este foarte bun și că pământurile sunt bune. Mironov l-a

întrebat despre ce vorbesc și el a spus că vor să vândă livada. După aceea l-a

auzit pe Balmuș Petru cum discuta la telefon și a înțeles că discută cu soția lui

Guseyn și-i zicea în limba rusă că-i va întoarce totul.

În același context, instanța de apel a apreciat ca fiind veridice

declarațiile martorului Gevorgyan Mnatsakan, conform cărora, referitor la

investițiile legate de procurarea terenului, toate construcțiile pe teren,

procurarea pomilor fructiferi din Moldova și Austria, procurarea tractoarelor,

a mașinilor, utilajului, toate au fost procurate pe banii transferați de

Davudov Guseyn și soția lui Mahhabat Aliyeva.

Totodată, martorul confirmă că atunci când Guseyn a cerut de la

Balmuș Piotr documentele pe utilaje, tehnică, ultimul a zis că le-a pierdut și a

refuzat să i le dea.

Ulterior, Balmuș Georgeta, în urma unei înțelegeri prealabile și

împreună cu feciorul său, Balmuș Petru, urmărind scopul dobândirii ilicite a

bunurilor lui Davudov Guseyn, pe parcursul lunii martie 2014, înșelându-l pe

Musteață Vladimir, conducătorul MT „Agroprim” din xxxxx că grâul depozitat

pe teritoriul întreprinderii menționate îi aparține lui Balmuș Georgeta și

feciorului ei, prin abuz de încredere au sustras 270 tone de grâu în valoare de

756 000 lei (al treilea episod).

Comiterea faptei de sustragere a 270 tone de grâu în valoare de 756 000

lei de la partea vătămată Davudov Guseyn a fost dovedită în instanța de

judecată pe parcursul cercetării judecătorești prin declarațiile părții vătămate,

a martorilor Musteață Vladimir, Colesnicenco Mihail, Gevorgyan Mnatsakan,

Gulcanean Ighit, Alyeva Mahabbat și Musteață Vladimir, care au confirmat cu

certitudine sustragerea de către Balmuș Georgeta împreună cu fiul său

16

Balmuș Petru a grâului din proprietatea lui Davudov Guseyn.

Martorul Alyeva Mahabbat a declarat că au avut de gând să vândă grâul

în toamnă, însă Balmuș Petru împreună cu mama lui, Georgeta Balmuș, i-a

asigurat că primăvara se va da un preț mai bun pentru grâu decât toamna.

În acest fel, inculpata și-a asigurat timp suficient pentru a înstrăina grâul

părții vătămate fără a fi deranjată.

Astfel, reieșind din cele stabilite instanța de apel a conchis, că

Balmuș Georgeta în perioada de timp cuprinsă între anii 2012 - 2014, prin

înșelăciune și abuz de încredere, împreună cu feciorul său, Balmuș Petru, a

dobândit ilegal de la Davudov Guseyn suma totală de 13 156 000 lei, ce

constituie proporții deosebit de mari, iar acțiunile intenționate ale acesteia

constituie infracțiunea de escrocherie, după semnele calificative „dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, de către

mai multe persoane, în proporții deosebit de mari”, infracțiune care este

prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Din cumulul probelor cercetate, rezultă că în acțiunile inculpatei

Balmuș Georgeta se regăsesc modalitățile de săvârșire a faptei prejudiciabile

urmate de cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, potrivit laturii

obiective a infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate concluziile avocatului

privind nevinovăția lui Balmuș Georgeta, or acest fapt a fost combătut în

ședința instanței de apel prin declarațiile martorilor cât și ale părții vătămate,

care au comunicat că Balmuș Georgeta a avut un rol important, cauzându-i

prejudicii materiale părții vătămate Davudov Guseyn.

În ceea ce privește semnul calificativ cuprins la alin. (5) al art. 190 Cod

penal - în proporții deosebit de mari, instanța de apel a reținut că în virtutea

prevederilor art. 126 alin. (1) Cod penal, în vigoare la data comiterii

infracțiunii, suma de 13 156 000 lei constituie proporții deosebit de mari,

precum și în redacția art. 126 Cod penal în vigoare la data examinării cauzei.

A mai punctat instanța de apel, că ilegalitatea acțiunilor inculpatei

Balmuș Georgeta este confirmată și de faptul că prin hotărârea Judecătoriei

Căușeni nr. 2-165/2016 din 21.03.2019, care a fost anexată la dosar, a fost

admisă acțiunea lui Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat împotriva lui

Cerbu Valeriu, Balmuș Petru, Balmuș Piotr și Balmuș Georgeta privind

declararea nulă a contractelor de vânzare - cumpărare nr. 8797 din

18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013 a terenurilor agricole amplasate în

s. Brezoaia, r-nul Ștefan Vodă, încheiate între Balmuș Piotr și Cerbu Valeriu, cu

readucerea părților în situația inițială.

Terenurile tranzacționate prin contractele nominalizate sunt anume

cele care fac parte din obiectul material al infracțiunii comise de către

Balmuș Georgeta - obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr. 8797 din

18.09.2012 fiind terenuri cu destinație agricolă, situate în extravilanul xxxxx.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarativ argumentul apărării cu

privire la atragerea ilegală la răspunderea penală a lui Balmuș Georgeta

17

pentru a-l impune pe feciorul Balmuș Petru de a ceda în cauza civilă privind

nulitatea contractelor, or acest argument nu este însoțit de probe.

Au fost considerate declarative și argumentele apărării precum că

„partea apărării a prezentat în instanța de judecată o mulțime de probe,

înscrisuri și acte confirmând nevinovăția inculpatei, iar instanța nici nu s-a

expus în soluția sa privind admiterea, respingerea sau analiza prin prisma

coroborării cu probele prezente”, or apelantul nu a indicat care anume sunt

aceste probe.

Instanța de apel a notat că nu este competentă să intervină în soluția

primei instanțe cu referire la respingerea cererii de strămutare depusă de

către partea apărării.

La fel, a fost apreciat ca fiind neîntemeiat și argumentul avocatului

precum că s-a stabilit că toți banii pentru procurarea terenurilor agricole au

fost transferați de către partea vătămată Davudov Guseyn pe contul

vânzătorului Cerbu Valeriu și a soției lui Gordeeva Iulia.

Or, partea vătămată a declarat că soția sa Aliyeva Mahabbat i-a transmis

lui Cerbu Valeriu prin intermediul lui Balmuș Petru, arvuna de 20 000 euro,

fapt care demonstrează că nu toți banii au fost dați prin transfer.

Totodată, deși restul banilor au fost transferați lui Davudov Guseyn lui

Cerbu Valeriu și soției lui, Gordeeva Iulia, totuși terenurile procurate cu acești

bani nu au fost înregistrate după compania deschisă împreună cu partea

vătămată, dar după soțul inculpatei, Balmuș Piotr.

Cu referire la alegațiile apărării precum că unele transferuri bancare au

fost efectuate de Davudov Guseyn, dar ele au avut loc după semnarea

contractelor de vânzare-cumpărare, astfel încât nu erau destinate procurării

terenurilor agricole, instanța de apel a menționat că însuși apărarea invocă în

cererea de apel că transferurile au fost destinate pentru procurarea unor

utilaje tehnice, pentru procurarea mijloacelor de transport, unele materiale

agricole, adică de fapt confirmă că inculpata a primit bani și pentru altceva

decât terenuri agricole, fapt care corespunde declarațiilor părții vătămate.

Cu referire la faptul că după semnarea contractelor de

vânzare-cumpărare, acestea au fost autentificate notarial cu mențiunea că

suma de bani a fost deja achitată, instanța de apel a menționat că la

materialele dosarului este anexată hotărârea Judecătoriei Căușeni

nr. 2-165/2016 din 21.03.2019, care a fost anexată la dosar, prin care a fost

admisă acțiunea lui Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat împotriva lui

Cerbu Valeriu, Balmuș Petru, Balmuș Piotr și Balmuș Georgeta privind

declararea nulă a contractelor de vânzare - cumpărare nr. 8797 din

18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013 a terenurilor agricole amplasate în

xxxxx, încheiate între Balmuș Piotr și Cerbu Valeriu, cu readucerea părților în

situația inițială.

În privința argumentului apărării prin care se invocă faptul că

Davudov Guseyn nu putea fi asociat al SRL „Alieva Balmuș”, instanța de apel a

menționat că la dosar este anexată copia extrasului din Registrul persoanelor

18

juridice nr. 28010 din 12.12.2013, din care rezultă că la data de 12.09.2012, a

fost înregistrată ÎM „Aliyeva-Balmuș” SRL cu sediul xxxxx, cu capitalul social

de 5400 lei, administrator fiind Balmuș Petru, iar fondatori Aliyeva Mahabbat

cu cota de 2160 lei - ce constituie 40 %, Balmuș Petru cu cota de 1080 lei - ce

constituie 20 % și Davudov Guseyn cu cota de 2160 lei - ce constituie 40 %.

În privința argumentului că „cea mai mare eroare este suma de 400 000

dolari SUA, ori instanța eronat și nemotivat a copiat-o din rechizitoriu, nici nu

a analizat declarațiile părții vătămate Davudov Guseyn date la urmărirea

penală și în instanța de judecată care sunt în contradicție”, instanța de apel a

menționat că avocatul a omis să identifice contradicția invocată, alegațiile date

fiind declarative.

În ce privește argumentul apărării că declarațiile martorilor acuzării

Gevorgyan Mnatsakin, Gulcanean Ighit, Mironov Serghei, Cojocari Serghei,

Colesnicenco Mihail, Musteață Vladimir, urmează a fi apreciate critic deoarece

aceștia sunt prietenii sau angajații lui Davudov Guseyn, instanța de apel a

menționat că declarațiile acestora sunt consecvente și nu prezintă contradicții.

Cu referire la argumentele că lipsesc probe ce ar dovedi că proprietar al

terenului a fost Davudov Guseyn, deoarece contractele de vânzare-cumpărare

dintre Cerbu Valeriu și Balmuș Piotr sunt legale și nu există vreo hotărâre de

constatare a nulității acestor contracte, precum și că nu poate fi vorba de

pretenții care ar reieși din acțiunea civilă, deoarece nu au fost prezentate

probe ce ar dovedi dreptul de proprietate asupra bunurilor pretinse, instanța

de apel a reiterat că la materialele dosarului este anexată hotărârea

Judecătoriei Căușeni nr. 2-165/2016 din 21.03.2019, care a fost anexată la

dosar, prin care a fost admisă acțiunea lui Davudov Guseyn și

Aliyeva Mahabbat împotriva lui Cerbu Valeriu, Balmuș Petru, Balmuș Piotr și

Balmuș Georgeta privind declararea nulă a contractelor de

vânzare - cumpărare nr. 8797 din 18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013 a

terenurilor agricole amplasate în xxxxx, încheiate între Balmuș Piotr și Cerbu

Valeriu, cu readucerea părților în situația inițială.

7.4. La capitolul individualizării pedepsei penale, cu referire la

prevederile art. 75 Cod penal, instanța de apel a reținut că inculpata

Balmuș Georgeta nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, este

căsătorită, are studii superioare, este angajată în câmpul muncii, nu are

antecedente penale, este caracterizată pozitiv la locul de trai. Circumstanțe

atenuante sau agravante nu sunt prezente.

Ținând cont de faptul că, inculpata Balmuș Georgeta nu și-a recunoscut

vina, a comis pentru prima dată o infracțiune, că lipsesc circumstanțe

agravante și atenuate și întrucât la materialele cauzei nu există probe care ar

atesta că pedeapsa cu închisoare nu ar duce la corectarea inculpatei, instanța

de apel a conchis că, în privința inculpatei Balmuș Georgeta este rațională

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani și 2 luni

cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul antreprenoriatului

pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în

19

penitenciar de tip închis pentru femei, această pedeapsă fiind una de natură să

restabilească echilibrul social perturbat prin comiterea infracțiunilor și să

asigure, totodată, realizarea scopului legii penale.

7.5. În ceea ce privește acțiunea civilă înaintată în prezenta cauză,

instanța de apel a stabilit că partea vătămată Davudov Guseyn a înaintat

acțiune civilă în cadrul examinării procesului penal, prin care a solicitat

admiterea acțiunii civile cu încasarea de la inculpata Balmuș Georgeta în

beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 761 600 lei și a prejudiciului

moral în sumă de 100 000 lei, precum și transmiterea în proprietate a

terenurilor cu destinație agricolă indicate în actul de învinuire.

Ulterior, în cadrul examinării cauzei, Davudov Guseyn a înaintat cerere

de concretizare acțiunii civile, prin care a indicat că anterior în acțiunea civilă

eronat a indicat prejudiciul material, care de fapt constituie 756 000 lei.

Având în susținere prevederile art. 219 alin. (1) - (2) pct. 1) Cod de

procedură penală, instanța de apel a considerat că, cerințele părții vătămate și

civile Davudov Guseyn urmează a fi admise parțial.

În acest sens, dat fiind că, s-a stabilit în afara oricărui dubiu că inculpata

Balmuș Georgeta este vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod penal, fiind demonstrată existența prejudiciului cauzat părții

vătămate și legătura cauzală dintre fapta ilicită și urmările prejudiciabile

(sustragerea grâului în valoare de 756 000 de lei), instanța de apel a conchis

de a încasa de la Balmuș Georgeta în beneficiul părții civile Davudov Guseyn

suma de 756 000 de lei, cu titlu de prejudiciu material.

Totodată, cu referire la prevederile art. 1398 alin. (1), 1423 Cod civil,

instanța de apel a stabilit că prin săvârșirea infracțiunii, inculpata i-a cauzat

suferințe psihice părții vătămate, adică i-a cauzat un prejudiciu moral,

dispunând în acest sens încasarea prejudiciului moral de la inculpată în

beneficiul părții vătămate în sumă de 50 000 de lei, menționând că suma de

100 000 de lei este exagerată, atâta timp cât însăși sentința de condamnare

reprezintă un remediu de satisfacție morală pentru partea vătămată.

Cu referire la pretenția din acțiunea civilă ce ține de transmiterea în

proprietatea părții vătămate a terenurilor agricole indicate în actul de

învinuire, instanța de apel a statuat că aceasta urmează a fi soluționată

definitiv de către instanța civilă, menționând că la materialele dosarului este

anexată hotărârea Judecătoriei Căușeni nr. 2-165/2016 din 21.03.2019, prin

care a fost admisă acțiunea lui Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat împotriva

lui Cerbu Valeriu, Balmuș Petru, Balmuș Piotr și Balmuș Georgeta privind

declararea nulă a contractelor de vânzare - cumpărare nr. 8797 din

18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013 a terenurilor agricole amplasate în

xxxxx, încheiate între Balmuș Piotr și Cerbu Valeriu, cu readucerea părților în

situația inițială. Totodată, instanței de apel nu i-au fost prezentate probe care

să ateste că hotărârea în cauză este definitivă, eventual irevocabilă.

este atacată cu recurs ordinar de avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei,

20

la 09 august 2019, care, invocând temeiul de drept prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 2), 6), 8), 9) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatei,

sau după caz, de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 2)

Cod de procedură penală, recurentul menționează că completul de judecată în

componența judecătorilor Pleșca Ion, Negru Maria și Spoială Alexandru nu

erau în drept să judece această cauză, deoarece prin decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12.09.2018 același complet a judecat cauza penală

în privința lui Balmuș Petru, fiul inculpatei Balmuș Georgeta, astfel că în

temeiul art. 33 alin. (3) și 34 Cod de procedură penală, urmau să-și declare

abținere.

Relevă apărarea că nu a înaintat un demers de recuzare a magistraților

dat fiind faptul că despre circumstanțele date s-a aflat după pronunțarea

deciziei, ținând cont de etapa intervenției noului apărător.

Cu referire la temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, apărarea evidențiază următoarele

argumente:

- instanța de apel nu s-a expus deloc la cererea apărării privind

încetarea procesului penal sau adoptarea unei sentințe de achitare din motiv

că au fost încălcate prevederile art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală,

adică încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie,

unde s-a reflectat faptul că prin prisma prevederilor art. 9 alin. (5) din Legea

cu privire la procuratură, precum și prin prisma prevederilor art. 2702 Cod de

procedură penală, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze speciale nu dispune de competență materială pentru exercitarea

urmăririi penale pe cauzele prevăzute de art. 190 din Cod penal;

- instanța de apel, contrar concluziilor primei instanțe, a considerat că

vinovăția inculpatei este dovedită pe toate trei capete de acuzare, însă în

motivarea concluziei se limitează la copierea rechizitoriului ce ține de

învinuirea adusă, fiind păstrate aceleași erori de formulare ca și în rechizitoriu

și citează declarațiile martorilor care nu indică în nici un mod asupra faptului

că Balmuș Georgeta ar fi primit sumele de bani invocate sau că ar fi sustras

cele 270 de tone de grâu;

- instanța de apel a depășit limitele învinuirii formulate în rechizitoriu

constatând că Balmuș Georgeta împreună cu fiul Balmuș Petru a dobândit

ilegal prin înșelăciune și abuz de încredere de la Davudov Guseyn suma totală

de 13 156 000 lei, deși în rechizitoriu nu este inclusă participația sub aspectul

art. 42 Cod penal;

- cu referire la suma de 600 000 dolari SUA și la 270 de tone de grâu în

general nu există o remarcă cel puțin că acestea ar fi fost obținute de

inculpată;

21

- instanța de apel în mod inexplicabil a ajuns la concluzia de a

recunoaște vinovată pe Balmuș Georgeta pe episodul al doilea în condițiile în

care însăși instanța apreciază că Balmuș Petru și nu Balmuș Georgeta a

dobândit ilegal suma de 600 000 dolari SUA;

- pe episodul sustragerii celor 270 tone de grâu instanța de apel își

fundamentează soluția privind vinovăția inculpatei pe declarațiile martorilor

acuzării, angajați ai pretinsei părți vătămate care se contrazic în esență și nu

reflectă nici dreptul de proprietate al pretinsei părți vătămate, nici cantitatea

exactă de grâu depozitată pe teritoriul MT „Agroprim” și nici nu exclude

dubiile privind posibilitatea reală de a sustrage dintr-o singură dată cantitatea

respectivă de grâu;

- din declarațiile martorilor pe acest episod nu rezultă cantitatea exactă

de grâu care se afla în depozit, partea vătămată a declarat că i-au fost sustrase

272 tone de grâu, iar instanța de apel a distorsionat în mod intenționat

declarațiile martorilor pentru a crea falsa iluzie că inculpata ar avea vreo

tangență cu grâul;

- instanța de apel nu a audiat în cadrul judecării cauzei în apel un șir de

martori audiați în prima instanță, și anume martorii Musteață Vladimir,

Șoiliță Gheorghe, Vutcarău Vasile, precum nu a fost audiat nici notarul care a

autentificat contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole nr. 8795

din 18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013 deși apărarea a solicitat audierea

acestuia;

- instanța de apel, casând sentința a agravat situația inculpatei prin

recunoașterea vinovăției pe toate capetele de acuzare și prin admiterea

acțiunii civile, fapt prin care a încălcat dreptul la un proces echitabil al

inculpatei prin prisma art. 6 par. 1 CEDO, deoarece potrivit jurisprudenței

CEDO, este interzisă condamnarea în apel, după achitare, fără a se administra

probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond (cauza Mischie contra

României cererea nr. 50224/07, hotărârea din 16 septembrie 2014 § 32-41).

Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, apărarea relevă că instanța de apel a făcut o analiză

a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, de până la

modificarea dispoziției acesteia și nu se raportează în nici un mod la

circumstanțele cauzei sau la acțiunile/inacțiunile lui Balmuș Georgeta în

raport cu circumstanțele cauzei.

Este de opinia că instanța de apel nu a demonstrat prin probe veridice,

utile, pertinente prin coroborarea lor modul de însușire a sumelor bănești de

către Balmuș Georgeta.

Mai mult, instanța de apel nu a luat în considerare motivul invocat în

apel ce ține de statutul lui Davudov Guseyn ca parte vătămată. Or, în aceste

sens, lipsesc probe ce ar dovedi în primul rând că proprietar al terenului a fost

Davudov Guseyn, deoarece contractele de vânzare-cumpărare dintre

Cerbu Valeriu și Balmuș Piotr sunt legale și nu există vre-o hotărâre definitivă

și irevocabilă de constatare a nulității acestor contracte.

22

Nu s-a prezentat careva probe de confirmare a proprietății asupra

terenurilor sau asupra grâului, or, potrivit certificatului eliberat de primăria

sat. Brezoaia, dreptul de proprietate asupra grâului aparține lui Balmuș Piotr.

Astfel, nu s-a dovedit că careva bunuri ale pretinsei părți vătămate au

fost sustrase de către inculpată.

La fel, în cadrul ședinței de judecată din 31 mai 2019 - Davudov Guseyn

la întrebarea avocatului dacă a dat vreodată sume de bani lui Balmuș Georgeta

acesta a răspuns că nu.

Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 9)

Cod de procedură penală, recurentul invocă că nu este clar în baza cărei legi se

recunoaște vinovată și se condamnă Balmuș Georgeta, or, prin Legea nr. 179

din 26.07.2018 privind modificarea unor acte legislative, în vigoare din

17 august 2018 a fost modificată dispoziția art. 190 Cod penal, pe când

învinuirea adusă inculpatei Balmuș Georgeta, atât și condamnarea ei este în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal, redacția până la 17 august 2018, iar

procurorul nu a intervenit cu o modificare a învinuirii conform prevederilor

art. 283 Cod de procedură penală.

Mai invocă apărarea, că instanța de apel a încălcat principiul

imparțialității și contradictorialității prin respingerea probelor și declarațiilor

martorilor apărării apreciindu-le ca fiind subiective și reținându-le pe cele ale

acuzării.

Instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la

verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și

contradictorialității judecării cauzei, adică nu a soluționat în mod legal fondul

cauzei.

8.1. La 18 noiembrie 2019, avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei

a depus recurs suplimentar, în care a adus argumente privind dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel.

privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de avocatul Rusu Serghei

în numele inculpatei, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea

urmează a fi respinse, ca inadmisibile, din considerentele ce urmează a fi

expuse în continuare.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Rusu Serghei în

numele inculpatei, la 09 august 2019.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de

recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

23

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu

a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil)

ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul

penal atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 9) Cod de procedură penală,

care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile,

când: 2) instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate

prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală; 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; precum și când 8) nu au fost

întrunite elementele infracțiunii ori 9) inculpatul a fost condamnat pentru o

faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Reieșind din argumentele aduse de către apărare cu referire la temeiul

pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal ajunge la concluzia că acestea nu pot servi temei pentru casarea

deciziei recurate, or sub acest aspect avocatul face referire la faptul că

judecătorii din completul care au examinat cauza în privința inculpatei,

anterior au participat la examinarea unei alte cauze penale în privința fiului

inculpatei, Balmuș Petru.

Cu toate acestea reieșind din prevederile art. 33 alin. (3) Cod de

procedură penală, care au fost invocate de apărare, este de înțeles că temeiul

de incompatibilitate vizat se referă la participarea judecătorului la examinarea

aceleiași cauze penale, pe când apărarea face referire la o altă cauză penală, în

privința unui alt inculpat și care a avut ca obiect de judecare alte fapte decât

cele examinate în speță.

Mai mult, apărarea la acest aspect nici nu a prezentat instanței copia

deciziei la care face referire, eventual pentru a-și motiva argumentele, în

același timp, confirmând că la examinarea cauzei în ordine de apel nu a

înaintat un demers de recuzare a judecătorilor.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată, că nici aceste erori de drept nominalizate de către recurent, nu și-au

găsit confirmare la examinarea recursului, dat fiind faptul, că instanța de apel

24

la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417

alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, aceasta cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Totodată instanța de recurs notează că motivarea unei hotărâri

reprezintă un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care

nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât

timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere

probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a

hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Astfel, cu referire la argumentele recurentului prin care se invocă că

instanța de apel nu s-a expus la cererea apărării privind încetarea procesului

penal sau adoptarea unei sentințe de achitare din motiv că au fost încălcate

prevederile art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, din motiv că

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze speciale nu

dispune de competență materială pentru exercitarea urmăririi penale pe

cauzele prevăzute de art. 190 din Cod penal, precum și că la materialele

dosarului nu este anexată o ordonanță a Procurorului General privind

declinarea de competență sau de atribuire a procurorului Bacalîm Lilian a

dreptului de a lua prezenta cauză penală la oricare procuratură, instanța de

recurs va menționa următoarele argumente.

Potrivit ordonanței privind începerea urmăririi penale din

03 septembrie 2014, a fost dispusă începerea urmăririi penale în temeiul

existenței unei bănuieli rezonabile de săvârșire a infracțiunilor prevăzute de

art. art. 186 alin. (5), 190 alin. (5), 191 alin. (5) Cod penal, de către procurorul

în secția de conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a

Procuraturii Generale, Bacalîm Lilian (f.d. 1, vol.I).

Totodată, potrivit ordonanței din 26 septembrie 2014, emisă de către

procurorul șef al Secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale

MAI și SV a Procuraturii Generale, Morari Viorel, din motivul complexității

cauzei penale în care era necesară efectuarea unui volum mare de acțiuni de

urmărire penală și măsuri speciale de investigații simultan în mai multe locuri,

în vederea asigurării unei urmăriri penale mai operative, mai complete și mai

obiective s-a dispus efectuarea urmăririi penale de către un grup de urmărire

25

penală, format din procurori din cadrul Procuraturii Generale, ofițeri de

urmărire penală și alți angajați din cadrul INI al IGP al Ministerului Afacerilor

Interne (f.d. 2, vol.I).

Astfel, având în vedere faptul că la materialele cauzei există o ordonanță

motivată prin care se justifică necesitatea efectuării urmăririi penale de un

grup de urmărire penală, Colegiul penal va respinge ca declarative

argumentele recurentului cu privire la încălcarea prevederilor art. 251

alin. (2) Cod de procedură penală, or, procurorul Bacalîm Lilian la momentul

începerii urmăririi penale activa în cadrul Procuraturii Generale și nu în

cadrul unei procuraturi specializate.

Totodată, legea procesual-penală nu prevede că stabilirea competenței

efectuării urmăririi penale este o atribuție exclusivă a Procurorului General și

a adjuncților săi, în sensul că doar ei sunt competenți să stabilească organul

care va efectua urmărirea penală.

În acest sens se va menționa, că potrivit art. 270 alin. (5) Cod de

procedură penală, în anumite cazuri, procurorul ierarhic superior poate să

dispună, prin ordonanță motivată, exercitarea urmăririi penale de către

procurorul din altă procuratură de același nivel. În această situație este o

condiție, că atât organul de la care se ia cauza, cât și cel la care cauza trece să

fie sub supravegherea aceluiași procuror, fapt ce în speță a fost respectat.

Prin urmare, la aspectul vizat mai sus nu au fost depistate încălcări

procesuale care ar impune casarea deciziei instanței de apel.

Distinct de cele menționate, Colegiul penal analizând conținutul

recursului declarat, constată că apărarea critică modalitatea de apreciere a

probelor de către instanța de apel, considerând că probele administrate nu

confirmă vinovăția inculpatei Balmuș Georgeta pe toate capetele de acuzare,

însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece

instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât

cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de

fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatei conform învinuirii incriminate.

Astfel că argumentele apărării cu referire la lipsa probelor în vederea

dovedirii vinovăției inculpatei referitor la episoadele privind însușirea sumei

de 600000 dolari SUA și a 270 tone de grâu nu pot fi reținute de către instanța

26

de recurs, deoarece acestea nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de

procedură penală și nu pot servi temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a

cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia

privind recunoașterea vinovăției inculpatei Balmuș Georgeta în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pe toate capetele de

învinuire.

Nu pot fi admise argumentele recurentului prin care se invocă că

instanța de apel a pus la baza soluției de condamnare a inculpatei, declarațiile

martorilor acuzării, care sunt prietenii sau angajații lui Davudov Guseyn,

deoarece instanța de apel sub acest aspect corect a menționat că declarațiile

acestora sunt consecvente și nu prezintă contradicții.

Totodată Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate

probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării

inculpatei Balmuș Georgeta, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în

ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt

suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința acesteia.

Instanța de recurs apreciază ca fiind declarative argumentele apărării cu

privire la faptul că instanța de apel a depășit limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu, deoarece în rechizitoriu nu este inclusă participația sub aspectul

art. 42 Cod penal, aceasta deoarece reieșind din decizia contestată rezultă că

Balmuș Galina a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, fără a-i fi

incriminată și participația conform prevederilor art. 42 Cod penal.

La fel, urmează a fi apreciate ca declarative și argumentele apărării cu

referire la faptul că instanța de apel nu a audiat martorii Musteață Vladimir,

Șoiliță Gheorghe și Vutcarău Vasile, precum nu a fost audiat nici notarul care a

autentificat contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole nr. 8795

din 18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013, aceasta deoarece din conținutul

procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel, nu rezultă că

partea apărării ar fi înaintat asemenea cereri.

Nu pot fi admise în sensul admiterii recursului nici argumentele apărării

cu referire la faptul că instanța de apel a încălcat dreptul la un proces echitabil

al inculpatei, în sensul că a pronunțat o hotărâre de condamnare în apel, după

achitare, fără a administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond,

or, verificând alegațiile apărării în raport cu materialele dosarului cauzei,

Colegiul penal conchide că acestea sunt declarative, deoarece reieșind din

procesul-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a audiat pe viu

martorii Aliyeva Mahabbat, Gevorgyan Mnatsakan, Colisnicenco Mihail,

Gulcanean Ighit, Mironov Serghei, Cojocaru Sergiu, Cerbu Valeriu,

Balmuș Piotr și partea vătămată Davudov Guseyn, a căror declarații au

27

constituit o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatei.

Așadar, instanța de apel cu respectarea garanțiilor prevăzute în art. 6 §

1 din CțEDO, a audiat martorii acuzării și a cercetat probatoriul administrat la

dosar în conformitate cu principiile nemijlocirii și contradictorialității, sub

acest aspect nefiind sesizate careva încălcări de procedură.

Totodată, la finisarea cercetării judecătorești partea apărării nu au avut

obiecții, nu a solicitat audierea suplimentară a martorilor, iar

procesul-verbal al ședinței de judecată, ulterior, nu a fost obiectat de către

părți în ordinea prevăzută de legislația procesuală.

Așa fiind, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare

gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt

trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei,

iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu

privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de

instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce

au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o susține.

Colegiul penal constată, că recurentul nu a motivat recursul sub acest

aspect de drept invocat, limitându-se la critici privind aprecierea probelor, și

totodată instanța de recurs ordinar consideră, că în cadrul examinării

prezentei cauze, o atare eroare nu a fost comisă.

Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de

drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113

alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, prima instanță a condamnat-o pe

Balmuș Georgeta în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, pe episodul dobândirii

ilicite a sumei de 400.000 dolari SUA, dispunând achitarea acesteia pe

episodul dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600.000 dolari

SUA, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată și pe episodul

sustragerii a 270 tone de grâu, în valoare de 756.000 lei, din lipsa elementelor

infracțiunii.

28

La rândul său, instanța de apel judecând apelurile declarate atât de către

acuzatorul de stat, cât și de către apărare, a ajuns la concluzia că

Balmuș Georgeta se face vinovată pe toate capetele de acuzare, astfel

dispunând condamnarea acesteia în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, potrivit

semnelor calificative escrocheria, „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane,

prin înșelăciune și abuz de încredere, de către mai multe persoane, în proporții

deosebit de mari”.

Astfel, Colegiul penal constată că la judecarea apelurilor, instanța de

apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Instanța de recurs atestă că argumentele apărării referitor la lipsa

vinovăției inculpatei se focusează pe critica probelor administrate la dosar,

însă din textul deciziei recurate se atestă că instanța de apel analizând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect a

ajuns la concluzia vinovăției inculpatei Balmuș Georgeta pe toate capetele de

acuzare, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 7-7.5 al acestei decizii, soluție

pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară.

Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea din

19 decembrie 1997, § 60).

Deși art. 6 alin. 1 CEDO, obligă instanțele să își motiveze hotărârile, el nu

poate fi înțeles în sensul că impune un răspuns amănunțit pentru fiecare

argument (Van de Hurk, împotriva Olandei, hotărârea din 19 aprilie 1994, § 61).

Într-o altă ordine de idei, Colegiul penal constată că în speță nu și-a găsit

confirmare nici temeiul pentru recurs invocat de apărare și prevăzut la

art. 427 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală.

În acest sens apărarea invocă că inculpata Balmuș Galina a fost

condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, deoarece

prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018 privind modificarea unor acte legislative,

în vigoare din 17 august 2018 a fost modificată dispoziția art. 190 Cod penal,

pe când învinuirea adusă inculpatei Balmuș Georgeta, atât și condamnarea ei

este în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, în redacția de până la 17 august 2018.

Cu referire la aceste argumente însă instanța de recurs menționează, că

modificările intervenite în dispoziția art. 190 Cod penal prin Legea nr. 179 din

27 iulie 2018, în vigoare la 17 august 2018, nu influențează nici într-un fel

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, or, potrivit art. 8 Cod penal,

caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de

legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

29

Totodată, analizând semnul calificativ cuprins la alin. (5) al art. 190 Cod

penal - în proporții deosebit de mari, prin prisma modificărilor operate la

art. 126 alin. (1) Cod penal, instanța de apel corect a remarcat, că suma de

13 156 000 lei constituie proporții deosebit de mari, atât în redacția la data

săvârșirii infracțiunii cât și în redacția art. 126 Cod penal în vigoare la data

examinării cauzei.

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a

recursului ordinar declarat de avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei la

data de 09 august 2019.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Rusu Serghei în numele

inculpatei la data de 18 noiembrie 2019.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a

fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este declarat peste termen sau

inadmisibil).

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind

stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui

atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși

recursul a fost declarat după expirarea termenului, el urmează a fi respins ca

peste termen, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive

întemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală,

termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art. 230 Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen.

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că

dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la data de 17 iunie

2019, în care a fost menționat că decizia motivată urmează să aibă loc la data

de 12 iulie 2019, ora 14:00.

Din actele cauzei rezultă că la data indicată, avocatul Rusu Serghei a fost

prezent în ședința instanței de apel, iar conform recipisei anexate la

materialele dosarului acesta a primit copia deciziei motivate (f.d. 169, vol. V).

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, rezultă că

termenul de recurs a început să curgă la data de 13 iulie 2019, iar ultima zi

pentru declararea recursului fiind 12 august 2019, pe când recursul ordinar

declarat de către apărare a fost depus la data de 18 noiembrie 2019, cu

omiterea termenului stabilit de lege.

În astfel de circumstanțe, rezultă că recursul respectiv urmează a fi

respins ca inadmisibil, deoarece a fost declarat peste termen.

30

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Balmuș Georgeta, cu menținerea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2019, în cauza

penală în privința lui Balmuș Georgeta xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 mai 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecătorii Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

Victor Boico

31