1ra-237/2020 — Art. 190 alin. 5 CP

Prima instanță: 18.07.2016 – 09.02.2018;

Instanța de apel: 1) 14.03.2018 – 21.06.2018; 2) 11.01.2019 – 17.06.2019;

Instanța de recurs: 1) 13.08.2018 – 27.11.2018, dispusă rejudecarea; 2) 28.08.2019 – 03.03.2020. CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 09 februarie 2018, Balmuș Georgeta a fost achitată pe episodul dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600.000 dolari SUA, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată și pe episodul sustragerii a 270 tone de grâu, în valoare de 756.000 lei, din lipsa elementelor infracțiunii. Balmuș Georgeta a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, pe episodul dobândirii ilicite a 400.000 dolari SUA, la 8 (opt) ani și 2 (două) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul antreprenoriatului pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, pentru femei, începând din 09.02.2018. De la inculpată s-a încasat în beneficiul părții vătămate Davudov Guseyn prejudiciul moral în mărime de 100.000 (una sută mii) lei, iar acțiunea civilă cu privire la încasarea sumei de 756.000 lei a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. 1 Acțiunea civilă cu privire la transmiterea în proprietate lui Davudov Guseyn a terenurilor agricole indicate în actul de învinuire, a fost lăsată fără examinare, urmând să fie soluționată în ordinea procedurii civile. 2. Pentru pronunțarea sentinței prima instanță a constatat în fapt, că inculpata Balmuș Georgeta, urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane, în prealabil, împreună cu alte persoane, a comis complicitate la dobândirea bunurilor prin escrocherie și abuz de încredere în proporții deosebit de mari. Astfel, a fost inventat un plan de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, abuzând de încrederea lui Davudov Guseyn - cetățean al Uzbekistanului, în perioada lunilor august 2012 - martie 2013, sub pretextul procurării terenurilor agricole în extravilanul xxxxx pentru dezvoltarea unei afaceri în domeniul agriculturii, terenuri agricole care urmau să fie înregistrate după SRL „Alieva Balmuș”, a cărei asociați erau Davudov Guseyn - 40%, soția acestuia Aliyeva Mahabbat - 40% și Balmuș Petru - 20%, l-au înșelat pe Davudov Guseyn, dobândind ilicit bani în sumă de 400.000 dolari SUA, care conform cursului oficial stabilit de BNM pentru perioada menționată, constituiau 4.960.000 lei, după ce la 18.09.2012 și 21.03.2013 au procurat de la Cerbu Valeriu următoarele terenuri cu nr. cadastrale: xxxxx.032, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.033, cu suprafața de 3,1296 ha; xxxxx.034, cu suprafața de 0,1001 ha; xxxxx.035, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.030, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.031, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.028, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.048, cu suprafața de 0,8901 ha; xxxxx.027, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.026, cu suprafața de 3,2318 ha; xxxxx.025, cu suprafața de 3,2287 ha; xxxxx.024, cu suprafața de 3,0027 ha; xxxxx.023, cu suprafața de 0,2259 ha; xxxxx.022 , cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.021, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.020, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.019, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.018, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.017, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.041, cu suprafața de 1,7034 ha; xxxxx.016, cu suprafața de 0,1377 ha; xxxxx.015, cu suprafața de 3,092 ha; xxxxx.014, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.013, cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.012, cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.011, cu suprafața de 1,1306 ha; xxxxx.010, cu suprafața de 2,0958 ha; xxxxx.009, cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.008, cu suprafața de 2,1545 ha; xxxxx.007, cu suprafața de 1,0718 ha; xxxxx.003, cu suprafața de 0,4123 ha; xxxxx.006, cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.005, cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.004, cu suprafața de 2,8142 ha; xxxxx.002, cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.036, cu suprafața de 3,2297 ha – cu destinație agricolă, situate în xxxxx. Terenurile agricole procurate au fost înscrise cu dreptul de proprietate pe numele soțului său Balmuș Piotr. Acțiunile inculpatei au fot încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, de către mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. 2 Tot ea, a fost pusă sub învinuire că, în continuitatea acțiunilor sale criminale, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor lui Davudov Guseyn, după procurarea loturilor de teren agricol în xxxxx și înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare pe numele soțului său Balmuș Piotr, feciorul său Balmuș Petru îl înșela în continuare pe Davudov Guseyn că terenul agricol a fost înregistrat după SRL „Alieva Balmuș”, în perioada septembrie 2012 - aprilie 2014, îi solicita în continuare bani pentru investirea în terenurile agricole. Sub acest pretext, prin înșelăciune Balmuș Petru a mai dobândit ilegal de la Davudov Guseyn bani în sumă de 600.000 dolari SUA, care conform cursului oficial stabilit de BNM pentru perioada menționată, constituiau 7.440.000 lei. Tot ea, a mai fost pusă sub învinuire pentru faptul că, în urma unei înțelegeri prealabile și împreună cu feciorul său Balmuș Petru, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor lui Davudov Guseyn, pe parcursul lunii martie 2014, înșelându-l pe Musteață Vladimir, conducătorul MT „Agroprim” din xxxxx, că grâul depozitat pe teritoriul întreprinderii menționate le aparține, prin abuz de încredere au sustras 270 tone de grâu, în valoare de 756.000 lei. Balmuș Georgeta, în perioada de timp cuprinsă între anii 2012-2014, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de la Davudov Guseyn bani în sumă totală de 13.156.000 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. Prima instanță a considerat că, probele administrate dovedesc parțial vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor incriminate, menționând că, acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente ce ar dovedi că inculpata a dobândit ilicit de la partea vătămată suma de 600.000 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM pentru perioada menționată în învinuire, constituiau 7.440.000 lei. Pe lângă aceasta, nu a fost dovedită prin probe pertinente și concludente, cantitatea de grâu care a fost recoltată și depozitată la depozitul întreprinderii „Agroprim” din xxxxx, lipsind actele de evidență care ar indica cine, când și cât grâu a ridicat de la depozit și cât a rămas. A mai fost constatat că în depozit se afla grâu încolțit și nu a fost cântărit, iar 4-5 mașini de grâu au fost vândute de conducătorul întreprinderii Musteață V. pentru a achita amenda fiscală aplicată de Inspectoratul Fiscal pentru depozitarea grâului, fără facturi fiscale. Astfel, inculpata a fost achitată pe episodul dobândirii ilicite de la partea vătămată a sumei de 600.000 dolari SUA, din motivul că fapta n-a fost săvârșită de inculpată, precum și pe episodul de sustragere a 270 tone de grâu, în valoare de 756.000 lei, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către procuror și avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatei. 3.1. Procurorul a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie condamnată în baza art. 190 3 alin. (5) Cod penal, pe toate capetele de acuzare, la 11 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul antreprenoriatului pe un termen de 5 ani, cu încasarea din contul inculpatei a costului grâului sustras – 756.000 lei și dispunerea trecerii în proprietatea părții civile și părții vătămate Davudov Guseyn a terenurilor agricole procurate în baza contractelor de vânzare-cumpărare din 18.09.2012 și 21.03.2013 de la Cerbu V., cu destinație agricolă, situate în xxxxx. Apelantul a invocat că vinovăția inculpatei a fost dovedită integral prin probele administrate. 3.2. Avocatul Ceachir Anatolie a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie achitată, pe episodul dobândirii ilicite a sumei de 400.000 dolari SUA, din motivul lipsei faptei infracțiunii și lipsei componenței de infracțiune în acțiunile acesteia, cât și casată încheierea din 19 ianuarie 2017 privind respingerea cererii de strămutare a cauzei penale. Apelantul a indicat că inculpata a declarat că vina nu o recunoaște, nu a comis nicio infracțiune și nu a avut nicio înțelegere cu partea vătămată referitor la activitate, gestiune sau careva sume de bani nu a primit, iar acuzarea nu a prezentat niciun argument împotriva poziției apărării, lăsând-o necombătută. Mai mult, apărarea a prezentat numeroase probe, înscrisuri și acte care confirmă nevinovăția inculpatei, iar instanța de fond nici nu s-a expus referitor la admiterea, respingerea sau analiza prin prisma coroborării cu celelalte probe. Totodată, prevederile art. 40 Cod de procedură penală stipulează că cauza penală se judecă de instanța în raza teritorială a căreia a fost săvârșită infracțiunea. Or, contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole au fost semnate și autentificate la notarul din mun. Chișinău, unde au fost transmiși banii pentru terenuri, fiind înregistrat și dreptul de proprietate al cumpărătorului Balmuș P. asupra bunurilor, cauza urmând să fie examinată de către Judecătoria Chișinău. Însă cererea de strămutare a cauzei înaintată de apărare a fost respinsă de instanța de fond. Prima instanță a dat o motivare formală și abstractă concluziei privind vinovăția inculpatei, limitându-se la fraze generale, aproximative și incorecte, nefiind argumentate probele prezentate, atât de acuzare cât și de apărare, din punct de vedere al admisibilității și coroborării lor, prin prisma prevederilor art. art. 100, 101 Cod de procedură penală. Pe lângă aceasta, apărarea a prezentat probe care combat concluzia instanței că toți banii pentru procurarea terenurilor agricole au fost transferați de către partea vătămată Davudov Guseyn pe contul vânzătorului Cerbu Valeriu și a soției lui Gordeeva I., fiind confirmat că transferurile bancare din diferite țări, inclusiv Emiratele Arabe, nu sunt relevante timpului semnării contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole la 18.09.2012 și 21.03.2013, fiind efectuate în altă perioada de timp și cu alte 4 destinații concrete, mai mult, aceste transferuri nu sunt de la partea vătămată Davudov Guseyn, dar de la alte persoane. Instanța de fond nu a întreprins măsuri pentru a verifica existența acestor transferuri, scopul lor, cine este proprietarul banilor și dacă era cineva împuternicit să gestioneze aceste sume și, în lipsa unor probe confirmative, din propria inițiativă, interpretează că posibil banii au fost a lui Davudov Guseyn. Or, în sentința adoptată instanța a transcris cele indicate în rechizitoriu inclusiv erorile de fapt și de drept, nefiind întreprinse măsuri active de a stabili adevărul, fiind inventate argumente eronate. La fel, instanța eronat invocă suma de 400.000 dolari SUA, pe care a copiat-o din rechizitoriu fără a analiza declarațiile părții vătămate Davudov Guseyn, date la urmărirea penală și în instanța de fond care sunt în contradicție or, acesta declară că în total el i-a achitat lui Cerbu V. 232.900 euro pentru procurarea terenurilor, că personal inculpatei niciodată nu i-a transmis nici o sumă de bani.., ...privitor la afacere a discutat doar cu Balmuș P. și banii i-a transmis prin diferite metode ultimului, iar o parte de bani el personal i-a gestionat pentru procurarea tehnicii și a altor bunuri legate de prelucrarea terenurilor agricole. Totodată, în acțiunea civilă înaintată, partea vătămată indică suma de 232.900 euro, ce constituie prețul pentru achitarea terenurilor agricole, iar prin cererea civilă de concretizare partea vătămată renunță la această sumă și solicită doar încasarea sumei de 756.000 lei, prețul grâului sustras, în volum de 270 tone, de la depozit. Or, instanța de fond, încălcând principiile de bază ale procesului penal, a depășit învinuirea adusă și în mod subiectiv a invocat argumente inventate, nesusținute nici de partea vătămată, care indică o altă sumă ce ține de procurarea terenurilor, fiind obligată să motiveze în soluția sa prin probe pertinente, utile, și veridice suma de 400.000 dolari SUA sau suma de 232.900 euro. Mai mult, nici una din sumele date nu este echivalentă sumei indicate în contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor de 1.400.000 lei, deoarece acuzarea adusă de către instanță în sentință este una foarte gravă și contrară prevederilor art. 281, 296 Cod de procedură penală, nefiind respectate cerințele legale, iar acuzarea abstractă, aproximativă și neconcretă se interpretează doar în favoarea inculpatei. Astfel, instanța fără o analiză obiectivă, multilaterală a circumstanțelor de fapt, fără a înlătura contradicțiile esențiale dintre declarațiile părților și celelalte probe, constată că este dovedită pe deplin vinovăția inculpatei în sustragerea sumei de 400.000 dolari SUA, sumă ce nu a fost confirmată prin probe, partea vătămată declarând că în total a cheltuit un 1.000.000 de dolari, în contractele de vânzare-cumpărare suma este 1.400.000 lei, iar în sentință se indică suma de 400.000 dolari SUA. Deci, nu este clar în ce mod, când, și sub ce formă, inculpata a însușit suma de 400.000 dolari, în sentință nefiind descrise circumstanțele de fapt 5 importante și obligatorii, conform prevederilor art. 96 Cod de procedură penală. Totodată, lipsesc probe ce ar dovedi că Davudov Guseyn a fost proprietar al terenului, contractele de vânzare-cumpărare dintre Cerbu V. și Balmuș P. fiind legale și nu există vreo hotărâre de constatare a nulității acestor contracte, prin urmare se constată o eroare ce ține de statutul procesual de parte vătămată a lui Davudov G., fiind neîntemeiate și pretențiile care rezultă din acțiunea civilă. Pe lângă aceasta, în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunii imputate, și anume latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii. Iar acuzarea nu a demonstrat prin probe veridice, utile și pertinente, în coroborare între ele, modul de însușire a sumelor bănești de inculpată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2018, apelurile au fost respinse, ca fiind nefondate. Instanța de apel a reținut că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept ce corespunde probelor administrate, acestea fiind apreciate corect și a încadrat just acțiunile inculpatei, pe episodul dobândirii ilicite a sumei de 400.000 dolari SUA, în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, de către mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de procuror și avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatei. 5.1. Procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei adoptate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că, deși inculpata nu a recunoscut faptele incriminate, vinovăția ei a fost dovedită prin probele administrate. 5.2. Avocatul Ceachir Anatolie a solicitat casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie achitată total sau dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a indicat că sentința de condamnare a inculpatei în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei în beneficiul părții vătămate este ilegală, arbitrară, nemotivată și neîntemeiată, fiind afectată de vicii fundamentale și bazată pe erori grave de fapt și de drept. La 08 noiembrie 2018, avocatul Ceachir Anatolie a declarat recurs ordinar de concretizare, în care a solicitat casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată sau dispunerea rejudecării cauzei în instanța de fond.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2018, au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror și de avocatul Ceachir Anatolie pe 08 august 2018, casată total decizia atacată 6 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, iar recursul ordinar suplimentar din 08 noiembrie 2018, declarat de avocatul Ceachir Anatolie, a fost respins ca inadmisibil. 6.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de recurs a notificat că instanțele de fond au comis următoarele erori de drept: instanța de fond: a) a constatat în descriptiv că inculpata a dobândit ilicit de la Davudov Guseyn 400.000 dolari, echivalenți cu 4.960.000 lei, apoi că ea a fost pusă sub învinuire că a mai dobândit ilegal de la acesta 600.000 dolari, echivalenți cu 7.440.000 lei, și a fost pusă sub învinuire că a sustras din depozitul MT „Agroprim” 270 tone de grâu în valoare de 756.000 lei, însă ulterior s-a contrazis, constatând că inculpata, în perioada de timp cuprinsă între anii 2012-2014, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de la Davudov Guseyn bani în sumă totală de 13.156.000 lei. Dat fiind că, această sumă include daunele cauzate în toate cele trei cazuri imputate inculpatei, rezultă că vinovăția ei pe toate capetele de acuzare este dovedită integral. Totodată, în dispozitiv, în mod divergent, inculpata este condamnată doar pe un capăt de acuzare și achitată pe alte două episoade; b) a trecut în revistă toate probele administrate pe caz, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept indicate în rechizitoriu, nefiind clar care probe au fost puse la baza soluției de condamnare și care a celei de achitare, în situația în care toate probele administrate sunt invocate de procuror doar în sprijinul acuzării. Mai mult, din cele indicate în descriptiv, adică că inculpata urmează a fi achitată și pe episodul de sustragere a 270 tone de grâu, în valoare de 756.000 lei, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii, rezultă că ea a comis fapta, doar că lipsesc unele elemente constitutive ale infracțiunii imputate. Însă, în descriptiv lipsește cu desăvârșire analiza și argumentarea instanței în aspectul vizat. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicând dispozitivul sentinței adoptate. instanța de apel: a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; b) doar a trecut în revistă probele administrate pe caz, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, 7 concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatei în rechizitoriu, nefiind clar care probe au fost puse la baza soluției de condamnare și care a celei de achitare, în situația în care toate probele administrate sunt invocate de procuror doar în sprijinul acuzării. Mai mult, aprecierile sumare și confuze din descriptiv că: „necesitatea achitării inculpatei se constată prin totalitatea de probe prezentate de acuzare și apărare..., din ansamblul de probe prezentate de către acuzare, nu se constată cu certitudine vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii”, nu corespund criteriilor de drept privind aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei prescrise în art. 101 Cod de procedură penală; c) a depășit limita învinuirii formulate în rechizitoriu inculpatei, or, indicând că: „anume feciorul ei, Balmuș Petru, îl înșela în continuare pe Davudov Guseyn și în perioada septembrie 2012 - aprilie 2014 îi solicita în continuare bani pentru investirea în terenurile agricole, pretext sub care, prin înșelăciune Balmuș Petru a mai dobândit ilegal de la Davudov Guseyn bani în sumă de 600.000 dolari SUA”, a constatat vinovăția altei persoane decât celei diferite judecății în cazul de pe rol; d) în descriptiv a constatat neclar și divergent mai multe temeiuri de achitare a inculpatei, cum ar fi: „aceasta urmând a fi achitată pe epizodul dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600.000 dolari SUA și pe epizodul sustragerii a 270 tone de grâu, în valoare de 756.000 lei, din lipsa elementelor infracțiunii..., necesitatea achitării inculpatei se constată prin totalitatea de probe prezentate de acuzare și apărare..., faptele menționate nu au fost comise de inculpată, totodată din lipsa elementelor infracțiunii, deoarece procurorul nu a prezentat probe verosimile care ar demonstra că inculpata a participat la sustragerea a 270 tone de grâu și dobândirea prin abuz de încredere și înșelăciune a sumei de 600.000 dolari SUA de la partea vătămată..., probele prezentate nu demonstrează vinovăția inculpatei pe epizodul dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600.000 dolari SUA și pe epizodul sustragerii a 270 tone de grâu în valoare de 756.000 lei, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din ansamblul de probe prezentate de către acuzare, nu se constată cu certitudine vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pe epizodul dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600.000 dolari SUA și pe epizodul sustragerii a 270 tone de grâu în valoare de 756.000 lei, deoarece faptele nu au fost comise de inculpată și din lipsa elementelor infracțiunii”.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2019 a fost respins apelul avocatului în numele inculpatei Balmuș Georgeta, iar apelul acuzatorului de stat a fost admis, casată integral sentința, inclusiv din oficiu, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează: 8 Balmuș Georgeta a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 (opt) ani 2 (două) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul antreprenoriatului pe un termen de 2 (doi), cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar de tip închis pentru femei. A fost admisă parțial acțiunea civilă, dispunându-se încasarea de la Balmuș Georgeta în beneficiul părții civile Davudov Guseyn suma de 756000 (șapte sute cinzeci și șase mii) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 50000 (cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. Cererea de chemare în judecată, în partea care se referă la transmiterea în proprietate a terenurilor agricole, a fost lăsată pentru soluționare în procedură civilă. 7.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a statuat, că prima instanță a conchis eronat că inculpata Balmuș Georgeta urmează a fi achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal pe epizodul dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600 000 dolari SUA, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată și că inculpata Balmuș Georgeta urmează a fi achitată pe epizodul sustragerii a 270 tone de grâu în valoare de 756 000 lei, din lipsa elementelor infracțiunii. În acest sens instanța de apel a remarcat, că prima instanță a constatat în descriptiv că inculpata a dobândit ilicit de la Davudov Guseyn 400000 dolari, echivalenți cu 4960000 lei, apoi că ea a fost pusă sub învinuire că a mai dobândit ilegal de la acesta 600000 dolari, echivalenți cu 7440000 lei, și a fost pusă sub învinuire că a sustras din depozitul MT „Agroprim” 270 tone de grâu în valoare de 756000 lei, însă ulterior s-a contrazis, constatând că inculpata, în perioada de timp cuprinsă între anii 2012-2014, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilegal de la Davudov Guseyn bani în sumă totală de 13156000 lei. Astfel, dat fiind că această sumă include daunele cauzate în toate cele trei cazuri imputate inculpatei, rezultă că vinovăția ei pe toate capetele de acuzare este dovedită integral, deși în dispozitiv, inculpata este condamnată doar pe un capăt de acuzare și achitată pe alte două episoade. De asemenea, în descriptiv, prima instanță a conchis că inculpata urmează a fi achitată pe episodul de sustragere a 270 tone de grâu, în valoare de 756000 lei, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii, însă în descriptivul sentinței lipsește analiza și argumentarea instanței în aspectul vizat. În concluzie, contrar concluziei primei instanțe, instanța de apel a considerat că acțiunile inculpatei Balmuș Georgeta pe toate cele trei episoade incriminate se califică în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, adică escrocheria, după semnele calificative „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, de către mai multe persoane, în proporții deosebit de mari”. 9 În acest sens instanța de apel a constatat în fapt, că Balmuș Georgeta, a comis complicitate la dobândirea bunurilor prin escrocherie și abuz de încredere în proporții deosebit de mari, urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane, în prealabil, împreună cu feciorul său Balmuș Piotr și alte persoane, a inventat un plan de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, abuzând de încrederea lui Davudov Guseyn - cetățean al Uzbekistanului, în perioada lunilor august 2012 - martie 2013, sub pretextul procurării terenurilor agricole în extravilanul xxxxx, pentru dezvoltarea unei afaceri în domeniul agriculturii, terenuri agricole care urmau să fie înregistrate după SRL „Alieva Balmuș”, ai cărei asociați erau Davudov Guseyn – 40 %, soția acestuia Mahabbat Aliyeva – 40 % și Balmuș Petru – 20 %, l-au înșelat pe Davudov Guseyn, dobândind ilicit bani în sumă de 400 000 dolari SUA, care conform cursului oficial stabilit de BNM pentru perioada menționată constituiau 4 960 000 lei, după ce la 18.09.2012 și 21.03.2013 au procurat de la Cerbu Valeriu următoarele terenuri cu nr. cadastrale: xxxxx.032 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.033 cu suprafața de 3,1296 ha; xxxxx.034 cu suprafața de 0,1001 ha; xxxxx.035 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.030 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.031 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.028 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.048 cu suprafața de 0,8901 ha; xxxxx.027 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.026 cu suprafața de 3,2318 ha; xxxxx.025 cu suprafața de 3,2287 ha; xxxxx.024 cu suprafața de 3,0027 ha; xxxxx.023 cu suprafața de 0,2259 ha; xxxxx.022 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.021 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.020 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.019 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.018 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.017 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.041 cu suprafața de 1,7034 ha; xxxxx.016 cu suprafața de 0,1377 ha; xxxxx.015 cu suprafața de 3,092 ha; xxxxx.014 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.013 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.012 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.011 cu suprafața de 1,1306 ha; xxxxx.010 cu suprafața de 2,0958 ha; xxxxx.009 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.008 cu suprafața de 2,1545 ha; xxxxx.007 cu suprafața de 1.0718 ha; xxxxx.003 cu suprafața de 0,4123 ha; xxxxx.006 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.005 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.004 cu suprafața de 2,8142 ha; xxxxx.002 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.036 cu suprafața de 3,2297 ha – cu destinație agricolă, situate în xxxxx. Terenurile agricole procurate au fost înscrise cu dreptul de proprietate pe numele soțului său, Balmuș Piotr. În continuitatea acțiunilor sale criminale, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor lui Davudov Guseyn, după procurarea loturilor de teren agricol în xxxxx și întocmirea contractului de vânzare-cumpărare pe numele soțului său, Balmuș Piotr, xxxxx îl înșela în continuare pe Davudov Guseyn precum că terenul agricol a fost înregistrat după SRL „Alieva Balmuș”, în perioada septembrie 2012 -aprilie 2014 îi solicita în continuare bani pentru investirea în terenurile agricole, sub acest pretext prin înșelăciune Balmuș Petru a mai dobândit ilegal de la Davudov Guseyn bani în sumă de 10 600000 dolari SUA, care conform cursului oficial stabilit de BNM pentru perioada menționată constituiau 7 440 000 lei. Tot Balmuș Georgeta, în urma unei înțelegeri prealabile și împreună cu feciorul său, Balmuș Petru, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor lui Davudov Guseyn, pe parcursul lunii martie 2014, înșelându-l pe Mustață Vladimir, conducătorul MT „Agroprim” din xxxxx, că grâul depozitat pe teritoriul întreprinderii menționate le aparține, prin abuz de încredere au sustras 270 tone de grâu în valoare de 756 000 lei. Astfel, inculpata Balmuș Georgeta, în perioada de timp cuprinsă între anii 2012 - 2014, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilegal de la Davudov Guseyn suma de 13 156 000 de lei, ce constituie proporții deosebit de mari. 7.2. Deși inculpata Balmuș Georgeta nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a stabilit că vinovăția acesteia în privința săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, este demonstrată prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală, verificate și apreciate respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și anume: declarațiile părții vătămate Davudov Guseyn, a martorilor Gevorgyan Mnatsakan, Alyeva Mahabbat, Mironov Serghei, Cerbu Valeriu, Șoiliță Gheorghe, Colesnicenco Mihail, Cravțov Victor, Musteață Vladimir, Cojocari Serghei, precum și prin probele scrise anexate la materialele dosarului. 7.3. Cu referire la episodul dobândirii ilicite a sumei de 400 000 dolari SUA, instanța de apel a notat că Balmuș Georgeta cunoștea cu certitudine că terenurile erau procurate de către Davudov Guseyn, iar implicarea inculpatei în această schemă se evidențiază în momentul când ultima inițiază Proiectul plantațiilor multianuale a GȚ „Balmuș Georgeta xxxxx” în scopul solicitării subvențiilor de la stat. Astfel, s-a stabilit că Balmuș Georgeta împreună cu feciorul său Balmuș Petru și alte persoane, abuzând de încrederea lui Davudov Guseyn, în perioada lunilor august 2012 - martie 2013, sub pretextul procurării terenurilor agricole în extravilanul xxxxx, pentru dezvoltarea unei afaceri în domeniul agriculturii, terenuri agricole care urmau să fie înregistrate după SRL „Alieva – Balmuș”, ai cărei asociați erau Davudov Guseyn – 40 %, soția acestuia Mahabbat Aliyeva – 40 % și Balmuș Petru – 20 %, l-a înșelat pe Davudov Guseyn, dobândind ilicit suma de 400 000 dolari SUA, după ce la 18.09.2012 și 21.03.2013 au procurat de la Cerbu Valeriu următoarele terenuri cu nr. cadastrale: xxxxx.032 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.033 cu suprafața de 3,1296 ha; xxxxx.034 cu suprafața de 0,1001 ha; xxxxx.035 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.030 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.031 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.028 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.048 cu suprafața de 0,8901 ha; xxxxx.027 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.026 cu suprafața de 3,2318 ha; xxxxx.025 cu suprafața de 3,2287 ha; xxxxx.024 cu suprafața de 3,0027 ha; xxxxx.023 cu suprafața de 0,2259 ha; xxxxx.022 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.021 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.020 cu 11 suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.019 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.018 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.017 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.041 cu suprafața de 1,7034 ha; xxxxx.016 cu suprafața de 0,1377 ha; xxxxx.015 cu suprafața de 3,092 ha; xxxxx.014 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.013 cu suprafața de 3,2297 ha; xxxxx.012 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.011 cu suprafața de 1,1306 ha; xxxxx.010 cu suprafața de 2,0958 ha; xxxxx.009 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.008 cu suprafața de 2,1545 ha; xxxxx.007 cu suprafața de 1,0718 ha; xxxxx.003 cu suprafața de 0,4123 ha; xxxxx.006 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.005 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.004 cu suprafața de 2,8142 ha; xxxxx.002 cu suprafața de 3,2264 ha; xxxxx.036 cu suprafața de 3,2297 ha. Aceste terenuri aveau destinație agricolă, fiind situate în xxxxx. Toate aceste terenuri agricole procurate din banii lui Davudov Guseyn și pentru Davudov Guseyn, au fost înscrise cu dreptul de proprietate pe numele soțului lui Balmuș Georgeta - Balmuș Piotr, dar nu au fost înregistrate după SRL „Alieva – Balmuș”, ai cărei asociați erau Davudov Guseyn – 40 %, soția acestuia Mahabbat Aliyeva – 40 % și Balmuș Petru – 20 %, așa cum a fost înțelegerea. În speță, a fost stabilit că toți banii pentru procurarea terenurilor agricole au fost transferați de către partea vătămată, soția lui, Mahabbat Aliyeva și alte persoane împuternicite de partea vătămată pe contul vânzătorului terenurilor Cerbu Valeriu și a soției acestuia, Gordeeva Iulia. Asupra prețului terenurilor Davudov Guseyn, personal a convenit, prin telefon, cu Cerbu Valeriu, care a confirmat acest fapt în ședința de judecată, fiind audiat în calitate de martor. Intenția inculpatei de a deposeda partea vătămată de bani și terenurile agricole, care au fost procurate pe banii acestuia, a fost demonstrată și prin declarațiile martorilor Alyeva Mahabbat, Cojocari Serghei, Colesnicenco Mihail și Mironov Serghei, care au indicat că inculpata împreună cu fiul ei voiau să înstrăineze terenurile unei terțe persoane. Mai mult, declarațiile martorilor Balmuș Piotr, soțul inculpatei, și ale lui Vutcarău Vasile, cunoscutul acesteia, că inculpata n-a avut intenția de a vinde terenurile agricole, sunt irelevante or, aceștia erau cointeresați de a depune declarații în favoarea inculpatei, depozițiile lor fiind combătute prin cele ale martorilor Colesnicenco Mihail și Mironov Serghei, care au indicat că nu l-au văzut niciodată pe Vutcarău Vasile. Instanța de apel a stabilit că potrivit declarațiilor părții vătămate, ei au înregistrat firma SRL „Leo-Bal-Agro” și a convenit cu Balmuș Piotr să înregistreze toate pământurile procurate de el pe numele întreprinderii, iar în ziua convenită, partea vătămată împreună cu Mnatsakan Gevorgyan s-au prezentat la notar și după puțin timp de ei s-a apropiat Balmuș Piotr și a zis că el nu înregistrează pământurile pe numele întreprinderii noi formate pe motiv că soția lui, Balmuș Georgeta, nu-i permite. 12 Intenția inculpatei Balmuș Georgeta de a intra în posesia bunurilor care nu-i aparțineau nici ei, nici fiului și nici soțului său, este confirmată și prin declarațiile martorului Cerbu Valeriu, care a declarat că s-a întâlnit cu Davudov Guseyn, cu care au concretizat prețul și modul de achitare. El știa că toți banii vin de la Davudov Guseyn. S-a discutat că terenurile vor fi trecute pe întreprinderea înființată de către Davudov Guseyn, Balmuș Georgeta, Alyeva Mahabbat și Balmus Piotr și vor activa în comun. Mai mult, intenția respectivă este demonstrată și prin aceea că Balmuș Petru a discutat la ședința de judecată pe cauza civilă cu martorul Cerbu Valeriu, pe care l-a rugat să spună că cunoștea cine e cumpărătorul real al terenurilor, dar martorul n-a fost de acord. Instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile martorului Alyeva Mahabbat, care coroborează cu cele declarate de către partea vătămată, și anume că pentru terenuri a fost transferată suma de 260 000 euro de pe diferite conturi. Banii erau transferați pe numele lui Balmuș Petru, Cerbu Valeriu și soția lui Gordeeva Iulia. Au fost transferați bani pentru procurarea a 157 ha, dar erau 137 ha, dar când s-au făcut calculele erau 126, respectiv diferența a fost furată. Când a venit în Moldova a aflat că contractul de vânzare-cumpărare a terenurilor era efectuat în limba română, iar Balmuș Petru a asigurat-o că îl va traduce în limba rusă, pentru a putea face cunoștință cu contractul. Ultimul a asigurat-o că terenurile sunt înregistrate după întreprindere. Astfel, rezultă că inculpata și fiul acesteia nu-i spuneau părții vătămate că de fapt, terenurile erau înregistrate nu pe numele companiei înregistrate împreună cu partea vătămată, ascunzând cine de fapt este beneficiarul acestora. Instanța de apel a punctat, că pe acest episod, se constată faptul cauzării părții vătămate Davudov Guseyn de către Balmuș Georgeta, împreună cu alte persoane în privință cărora cauza penală este disjunsă, prin însușirea ilegală, prin înșelăciune și abuz de încredere, a unui prejudiciu material în proporții deosebit de mari în sumă de 400 000 dolari SUA, care conform cursului oficial stabilit de BNM pentru perioada menționată constituiau 4 960 000 lei. Totodată instanța de apel a menționat că după procurarea loturilor de teren agricol în xxxxx și întocmirea contractului de vânzare-cumpărare pe numele soțului său, Balmuș Piotr, feciorul Georgetei Balmuș - xxxxx, îl înșela în continuare pe Davudov Guseyn precum că terenurile agricole au fost înregistrate după SRL „Alieva-Balmuș” și în perioada septembrie 2012 - aprilie 2014 îi solicita în continuare bani pentru investirea în terenurile agricole și sub acest pretext, prin înșelăciune Balmuș Petru a mai dobândit ilegal de la Davudov Guseyn suma de 600 000 dolari SUA, care conform cursului oficial stabilit de BNM pentru perioada menționată constituiau 7 440 000 lei (episodul al doilea). Astfel, cu referire la acest episod, partea vătămată a declarat că după procurarea terenurilor, Balmuș Petru i-a zis că trebuie cumpărați puieți 13 pentru a-i sădi și i-a zis că știe o firmă bună care realizează puieți cu 3,5 euro puietul. Acesta i-a zis că trebuia să achite 20 000 euro pentru procurarea puieților. Deoarece Balmuș Petru nu avea atunci deschis cont în bancă, el a transferat banii pe contul unui prieten de-al lui Balmuș, Poiată Victor, fapt care îl confirmă și prin documentele care au fost anexate la dosar. Apoi Balmuș Petru împreună cu Poiată Victor au transmis banii pe firma lui Șoilița Gheorghe. Fiind convins de către inculpată și fiul acesteia că pământurile sunt înregistrate pe numele ÎM „Alyeva-Balmuș” SRL, el a început să investească în aceste terenuri. Astfel, a procurat tehnică de prelucrare a terenurilor, tractoare, a sădit pomi fructiferi, care peste un an vor da roade, a semănat cereale. De asemenea, a fost îngrădit terenul agricol. S-au construit depozit pentru roadă și loc pentru depozitarea și păstrarea tractoarelor. El îi transmitea bani lui Balmuș Petru pentru achitarea salariului lunar a câte 500 euro, 500 dolari achita pentru locațiunea apartamentului în or. Chișinău, 100 euro lunar achita pentru locațiunea apartamentului în or. Căușeni, suma de 100 euro pentru serviciile comunale, 150 euro lunar pentru convorbirile telefonice, pentru motorină câte 200-300 euro lunar. Prin înșelăciune Balmuș Petru a intrat în posesia bunurilor imobile procurate de el. În urma procurării terenurilor agricole, Balmuș Petru i-a propus să semene grâu pentru ca pământurile procurate să nu rămână pustii. Pentru procurarea semințelor, a utilajului, a îngrășămintelor, el a transferat sume de bani, iar în total la cel moment a transferat suma de 45 000 euro. El i-a dat lui Balmuș Petru suma de 40 000 lei pentru procurarea motorinei, însă ultimul l-a înșelat și i-a zis că motorina e la Volodea. Întrebându-l pe Volodea, ultimul i-a zis că Balmuș îi este dator cu motorină lui, dar nu el lui Balmuș. Spunându-i lui Balmuș Georgeta că fiul ei îl înșală, ultima i-a spus că nu fiul ei îl înșală, dar Volodea. Pentru procurarea automobilului de model „VW Touareg”, care urma să fie înregistrat pe numele întreprinderii „Alieva Balmuș” SRL a transferat suma de 22 530 euro, dar Balmuș Petru a înregistrat automobilul pe numele lui. Pe aceeași schemă pentru procurarea automobilelor de model Fiat Ducatto cu nr. de tranzit 2GGH73 și autobus-remorcă-casă pe roți cu nr. tranzit PB04159 a transferat 7000 euro, însă nici acele automobile n-au fost înregistrate pe numele întreprinderii „Alieva Balmuș” SRL. În anul 2013 pentru procurarea utilajului și a mijloacelor de transport de pe contul său din Austria a transferat suma de 27 000 euro pe contul întreprinderii din Franța Agri „Santerre” pentru procurarea tractorului, plugului și utilajul pentru pulverizarea substanțelor chimice în agricultură în valoare de 3 500 euro, care până acum nu este introdus în Republica Moldova. A mai transferat suma de 2 500 Euro pe contul întreprinderii din Franța „Techmagri”, bani transferați pentru tehnică. Din numele său el i-a transferat pe contul lui Balmuș Petru suma de 5 000 euro pentru a transporta tot utilajul. Toate documentele pe mijloacele de transport și utilajul procurat din banii transferați de el, Balmuș Petru și Balmuș Piotr le-au ascuns și el nu poate înregistra bunurile 14 procurate din banii proprii pe numele ÎM „Alieva Balmuș”. Pentru proiectul plantațiilor multianuale el i-a dat chesh lui Mnatsakan Gevorgyan suma de 9 000 mii lei pentru a o transmite lui Georgeta Balmuș. Proiectul urma a fi înregistrat pe întreprinderea ÎM „Alieyva-Balmuș” SRL, însă ulterior a aflat că Balmuș Georgeta a inclus și GȚ „Balmuș Georgeta” în Proiectul plantațiilor multianuale. În total, Balmuș Petru împreună cu Balmuș Georgeta și Balmuș Piotr, prin escrocherie, i-a sustras 232 900 euro, suma ce constituie prețul pentru achitarea terenurilor; 80 830 euro, 86 000 USD și 437 000 lei, sumele pentru procurarea automobilului de model „VW Touareg”, „Fiat Ducatto” cu nr. de tranzit - 2GGH73 și autobus-remorcă-casă pe roți cu nr. de tranzit - PB04159, tractoare, tehnica specială, sumele ce constituie salarii neachitate lucrătorilor și alte cheltuieli curente, care au fost sustrase de Balmuș Petru. Balmuș Petru împreună cu Balmuș Georgeta i-au sustras 761 600 lei, suma ce constituie costul pentru grâu, 604 130 lei și 94000 Euro - sumele pentru procurarea pomilor fructiferi. În acest context, instanța de apel a notat că din start, inculpata și fiul acesteia intenționau să-și însușească banii și bunurile părții vătămate, fapt confirmat și prin aceea că reieșind din declarațiile părții vătămate, în anul 2014, când a aflat că Balmuș Petru a înregistrat loturile de teren pe numele tatălui său Balmuș Piotr și că se eschivează cu rea-voință de la înregistrarea lor pe întreprinderea SRL „Aliyeva-Balmuș” în care lui Balmuș Petru îi reveneau 20 %, la solicitarea părții vătămate, Balmuș Petru l-a asigurat că va înregistra terenurile procurate de el și s-au înțeles de a fonda o nouă întreprindere, în care tatăl său Balmuș Piotr va deveni asociat având 20 %. SRL „Leo-Bal-Agro” a fost fondată la data de 25.07.2014, însă familia Balmuș nu și-a onorat obligațiunile sale și în consecință el a rămas fără bani și fără bunuri. De asemenea, la solicitarea părții vătămate, Balmuș Petru s-a obligat să semneze o recipisă pentru a-i restitui suma de 40 000 lei. Instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile martorului Alyeva Mahabbat, care coroborează cu cele declarate de către partea vătămată, și anume că soțul ei transfera lui Balmuș Petru bani pentru locațiunea apartamentelor din or. Chișinău, or. Căușeni, pentru achitarea comunalelor, pentru întreținerea automobilului, pentru convorbirile telefonice, pentru procurarea motorinei, îi achita salariul în sumă de 500 euro lunar. Astfel lunar Davudov pentru serviciile sus indicate transfera aproximativ 2000 euro. Din banii soțului ei au fost procurate automobilele de model „VW Touareg”, de model „Fiat Ducatto”, care trebuiau să fie înregistrate pe numele ÎM „Alyeva-Balmuș” SRL, însă Balmuș Petru, prin înșelăciune, le-a înregistrat pe numele său. Balmuș Petru prin înșelăciune a sustras autobuzul remorcă procurat tot din banii soțului ei și care urma fi înregistrat pe numele ÎM „Alyeva-Balmuș” SRL. În afară de aceasta, intenția criminală a inculpatei este demonstrată și prin declarațiile părții vătămate și ale martorilor cu privire la faptul că 15 Balmuș Petru și Balmuș Georgeta au venit cu o persoană cu intenția de a vinde pământurile. Astfel, martorul Mironov Serghei a declarat că pe Balmuș Georgeta a văzut-o în anii 2013-2014, când a venit cu un Jeep de culoare neagră, au coborât și s-au îndreptat spre livadă, ei discutau în limba română. Neînțelegând, l-a întrebat pe Cojocari Serghei despre ce vorbesc, la ce ultimul i-a zis că despre vânzarea terenurilor. Cu referire la aceleași circumstanțe, martorul Colesnicenco Mihail a declarat că în luna mai 2014 a venit un Jeep de culoare neagră din care a coborât Balmuș Georgeta, fiul ei Petru și încă o persoană necunoscută, s-au salutat și au mers în livadă. Balmuș Georgeta împreună cu Petru și bărbatul care era cu ei deja ieșeau din livadă și Cojocari Serghei i-a zis că ei discutau privitor la vinderea livezii. La rândul său, martorul Cojocari Serghei a declarat că a văzut-o pe Balmuș Georgeta când a venit cu un Jeep de culoare neagră. Era cu fiul ei Petru și cu șoferul. El personal a auzit cum omul cela care era cu ei a spus că nu-i place locul că este iazul și că e jos și e ceață. Crede că el era acea persoană care voia să cumpere terenurile. În discuție, Petru și cu Balmuș Georgeta îl convingeau că locul este foarte bun și că pământurile sunt bune. Mironov l-a întrebat despre ce vorbesc și el a spus că vor să vândă livada. După aceea l-a auzit pe Balmuș Petru cum discuta la telefon și a înțeles că discută cu soția lui Guseyn și-i zicea în limba rusă că-i va întoarce totul. În același context, instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile martorului Gevorgyan Mnatsakan, conform cărora, referitor la investițiile legate de procurarea terenului, toate construcțiile pe teren, procurarea pomilor fructiferi din Moldova și Austria, procurarea tractoarelor, a mașinilor, utilajului, toate au fost procurate pe banii transferați de Davudov Guseyn și soția lui Mahhabat Aliyeva. Totodată, martorul confirmă că atunci când Guseyn a cerut de la Balmuș Piotr documentele pe utilaje, tehnică, ultimul a zis că le-a pierdut și a refuzat să i le dea. Ulterior, Balmuș Georgeta, în urma unei înțelegeri prealabile și împreună cu feciorul său, Balmuș Petru, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor lui Davudov Guseyn, pe parcursul lunii martie 2014, înșelându-l pe Musteață Vladimir, conducătorul MT „Agroprim” din xxxxx că grâul depozitat pe teritoriul întreprinderii menționate îi aparține lui Balmuș Georgeta și feciorului ei, prin abuz de încredere au sustras 270 tone de grâu în valoare de 756 000 lei (al treilea episod). Comiterea faptei de sustragere a 270 tone de grâu în valoare de 756 000 lei de la partea vătămată Davudov Guseyn a fost dovedită în instanța de judecată pe parcursul cercetării judecătorești prin declarațiile părții vătămate, a martorilor Musteață Vladimir, Colesnicenco Mihail, Gevorgyan Mnatsakan, Gulcanean Ighit, Alyeva Mahabbat și Musteață Vladimir, care au confirmat cu certitudine sustragerea de către Balmuș Georgeta împreună cu fiul său 16 Balmuș Petru a grâului din proprietatea lui Davudov Guseyn. Martorul Alyeva Mahabbat a declarat că au avut de gând să vândă grâul în toamnă, însă Balmuș Petru împreună cu mama lui, Georgeta Balmuș, i-a asigurat că primăvara se va da un preț mai bun pentru grâu decât toamna. În acest fel, inculpata și-a asigurat timp suficient pentru a înstrăina grâul părții vătămate fără a fi deranjată. Astfel, reieșind din cele stabilite instanța de apel a conchis, că Balmuș Georgeta în perioada de timp cuprinsă între anii 2012 - 2014, prin înșelăciune și abuz de încredere, împreună cu feciorul său, Balmuș Petru, a dobândit ilegal de la Davudov Guseyn suma totală de 13 156 000 lei, ce constituie proporții deosebit de mari, iar acțiunile intenționate ale acesteia constituie infracțiunea de escrocherie, după semnele calificative „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, de către mai multe persoane, în proporții deosebit de mari”, infracțiune care este prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal. Din cumulul probelor cercetate, rezultă că în acțiunile inculpatei Balmuș Georgeta se regăsesc modalitățile de săvârșire a faptei prejudiciabile urmate de cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, potrivit laturii obiective a infracțiunii incriminate. Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate concluziile avocatului privind nevinovăția lui Balmuș Georgeta, or acest fapt a fost combătut în ședința instanței de apel prin declarațiile martorilor cât și ale părții vătămate, care au comunicat că Balmuș Georgeta a avut un rol important, cauzându-i prejudicii materiale părții vătămate Davudov Guseyn. În ceea ce privește semnul calificativ cuprins la alin. (5) al art. 190 Cod penal - în proporții deosebit de mari, instanța de apel a reținut că în virtutea prevederilor art. 126 alin. (1) Cod penal, în vigoare la data comiterii infracțiunii, suma de 13 156 000 lei constituie proporții deosebit de mari, precum și în redacția art. 126 Cod penal în vigoare la data examinării cauzei. A mai punctat instanța de apel, că ilegalitatea acțiunilor inculpatei Balmuș Georgeta este confirmată și de faptul că prin hotărârea Judecătoriei Căușeni nr. 2-165/2016 din 21.03.2019, care a fost anexată la dosar, a fost admisă acțiunea lui Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat împotriva lui Cerbu Valeriu, Balmuș Petru, Balmuș Piotr și Balmuș Georgeta privind declararea nulă a contractelor de vânzare - cumpărare nr. 8797 din 18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013 a terenurilor agricole amplasate în s. Brezoaia, r-nul Ștefan Vodă, încheiate între Balmuș Piotr și Cerbu Valeriu, cu readucerea părților în situația inițială. Terenurile tranzacționate prin contractele nominalizate sunt anume cele care fac parte din obiectul material al infracțiunii comise de către Balmuș Georgeta - obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr. 8797 din 18.09.2012 fiind terenuri cu destinație agricolă, situate în extravilanul xxxxx. Instanța de apel a apreciat ca fiind declarativ argumentul apărării cu privire la atragerea ilegală la răspunderea penală a lui Balmuș Georgeta 17 pentru a-l impune pe feciorul Balmuș Petru de a ceda în cauza civilă privind nulitatea contractelor, or acest argument nu este însoțit de probe. Au fost considerate declarative și argumentele apărării precum că „partea apărării a prezentat în instanța de judecată o mulțime de probe, înscrisuri și acte confirmând nevinovăția inculpatei, iar instanța nici nu s-a expus în soluția sa privind admiterea, respingerea sau analiza prin prisma coroborării cu probele prezente”, or apelantul nu a indicat care anume sunt aceste probe. Instanța de apel a notat că nu este competentă să intervină în soluția primei instanțe cu referire la respingerea cererii de strămutare depusă de către partea apărării. La fel, a fost apreciat ca fiind neîntemeiat și argumentul avocatului precum că s-a stabilit că toți banii pentru procurarea terenurilor agricole au fost transferați de către partea vătămată Davudov Guseyn pe contul vânzătorului Cerbu Valeriu și a soției lui Gordeeva Iulia. Or, partea vătămată a declarat că soția sa Aliyeva Mahabbat i-a transmis lui Cerbu Valeriu prin intermediul lui Balmuș Petru, arvuna de 20 000 euro, fapt care demonstrează că nu toți banii au fost dați prin transfer. Totodată, deși restul banilor au fost transferați lui Davudov Guseyn lui Cerbu Valeriu și soției lui, Gordeeva Iulia, totuși terenurile procurate cu acești bani nu au fost înregistrate după compania deschisă împreună cu partea vătămată, dar după soțul inculpatei, Balmuș Piotr. Cu referire la alegațiile apărării precum că unele transferuri bancare au fost efectuate de Davudov Guseyn, dar ele au avut loc după semnarea contractelor de vânzare-cumpărare, astfel încât nu erau destinate procurării terenurilor agricole, instanța de apel a menționat că însuși apărarea invocă în cererea de apel că transferurile au fost destinate pentru procurarea unor utilaje tehnice, pentru procurarea mijloacelor de transport, unele materiale agricole, adică de fapt confirmă că inculpata a primit bani și pentru altceva decât terenuri agricole, fapt care corespunde declarațiilor părții vătămate. Cu referire la faptul că după semnarea contractelor de vânzare-cumpărare, acestea au fost autentificate notarial cu mențiunea că suma de bani a fost deja achitată, instanța de apel a menționat că la materialele dosarului este anexată hotărârea Judecătoriei Căușeni nr. 2-165/2016 din 21.03.2019, care a fost anexată la dosar, prin care a fost admisă acțiunea lui Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat împotriva lui Cerbu Valeriu, Balmuș Petru, Balmuș Piotr și Balmuș Georgeta privind declararea nulă a contractelor de vânzare - cumpărare nr. 8797 din 18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013 a terenurilor agricole amplasate în xxxxx, încheiate între Balmuș Piotr și Cerbu Valeriu, cu readucerea părților în situația inițială. În privința argumentului apărării prin care se invocă faptul că Davudov Guseyn nu putea fi asociat al SRL „Alieva Balmuș”, instanța de apel a menționat că la dosar este anexată copia extrasului din Registrul persoanelor 18 juridice nr. 28010 din 12.12.2013, din care rezultă că la data de 12.09.2012, a fost înregistrată ÎM „Aliyeva-Balmuș” SRL cu sediul xxxxx, cu capitalul social de 5400 lei, administrator fiind Balmuș Petru, iar fondatori Aliyeva Mahabbat cu cota de 2160 lei - ce constituie 40 %, Balmuș Petru cu cota de 1080 lei - ce constituie 20 % și Davudov Guseyn cu cota de 2160 lei - ce constituie 40 %. În privința argumentului că „cea mai mare eroare este suma de 400 000 dolari SUA, ori instanța eronat și nemotivat a copiat-o din rechizitoriu, nici nu a analizat declarațiile părții vătămate Davudov Guseyn date la urmărirea penală și în instanța de judecată care sunt în contradicție”, instanța de apel a menționat că avocatul a omis să identifice contradicția invocată, alegațiile date fiind declarative. În ce privește argumentul apărării că declarațiile martorilor acuzării Gevorgyan Mnatsakin, Gulcanean Ighit, Mironov Serghei, Cojocari Serghei, Colesnicenco Mihail, Musteață Vladimir, urmează a fi apreciate critic deoarece aceștia sunt prietenii sau angajații lui Davudov Guseyn, instanța de apel a menționat că declarațiile acestora sunt consecvente și nu prezintă contradicții. Cu referire la argumentele că lipsesc probe ce ar dovedi că proprietar al terenului a fost Davudov Guseyn, deoarece contractele de vânzare-cumpărare dintre Cerbu Valeriu și Balmuș Piotr sunt legale și nu există vreo hotărâre de constatare a nulității acestor contracte, precum și că nu poate fi vorba de pretenții care ar reieși din acțiunea civilă, deoarece nu au fost prezentate probe ce ar dovedi dreptul de proprietate asupra bunurilor pretinse, instanța de apel a reiterat că la materialele dosarului este anexată hotărârea Judecătoriei Căușeni nr. 2-165/2016 din 21.03.2019, care a fost anexată la dosar, prin care a fost admisă acțiunea lui Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat împotriva lui Cerbu Valeriu, Balmuș Petru, Balmuș Piotr și Balmuș Georgeta privind declararea nulă a contractelor de vânzare - cumpărare nr. 8797 din 18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013 a terenurilor agricole amplasate în xxxxx, încheiate între Balmuș Piotr și Cerbu Valeriu, cu readucerea părților în situația inițială. 7.4. La capitolul individualizării pedepsei penale, cu referire la prevederile art. 75 Cod penal, instanța de apel a reținut că inculpata Balmuș Georgeta nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, este căsătorită, are studii superioare, este angajată în câmpul muncii, nu are antecedente penale, este caracterizată pozitiv la locul de trai. Circumstanțe atenuante sau agravante nu sunt prezente. Ținând cont de faptul că, inculpata Balmuș Georgeta nu și-a recunoscut vina, a comis pentru prima dată o infracțiune, că lipsesc circumstanțe agravante și atenuate și întrucât la materialele cauzei nu există probe care ar atesta că pedeapsa cu închisoare nu ar duce la corectarea inculpatei, instanța de apel a conchis că, în privința inculpatei Balmuș Georgeta este rațională aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani și 2 luni cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul antreprenoriatului pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în 19 penitenciar de tip închis pentru femei, această pedeapsă fiind una de natură să restabilească echilibrul social perturbat prin comiterea infracțiunilor și să asigure, totodată, realizarea scopului legii penale. 7.5. În ceea ce privește acțiunea civilă înaintată în prezenta cauză, instanța de apel a stabilit că partea vătămată Davudov Guseyn a înaintat acțiune civilă în cadrul examinării procesului penal, prin care a solicitat admiterea acțiunii civile cu încasarea de la inculpata Balmuș Georgeta în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 761 600 lei și a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, precum și transmiterea în proprietate a terenurilor cu destinație agricolă indicate în actul de învinuire. Ulterior, în cadrul examinării cauzei, Davudov Guseyn a înaintat cerere de concretizare acțiunii civile, prin care a indicat că anterior în acțiunea civilă eronat a indicat prejudiciul material, care de fapt constituie 756 000 lei. Având în susținere prevederile art. 219 alin. (1) - (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că, cerințele părții vătămate și civile Davudov Guseyn urmează a fi admise parțial. În acest sens, dat fiind că, s-a stabilit în afara oricărui dubiu că inculpata Balmuș Georgeta este vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, fiind demonstrată existența prejudiciului cauzat părții vătămate și legătura cauzală dintre fapta ilicită și urmările prejudiciabile (sustragerea grâului în valoare de 756 000 de lei), instanța de apel a conchis de a încasa de la Balmuș Georgeta în beneficiul părții civile Davudov Guseyn suma de 756 000 de lei, cu titlu de prejudiciu material. Totodată, cu referire la prevederile art. 1398 alin. (1), 1423 Cod civil, instanța de apel a stabilit că prin săvârșirea infracțiunii, inculpata i-a cauzat suferințe psihice părții vătămate, adică i-a cauzat un prejudiciu moral, dispunând în acest sens încasarea prejudiciului moral de la inculpată în beneficiul părții vătămate în sumă de 50 000 de lei, menționând că suma de 100 000 de lei este exagerată, atâta timp cât însăși sentința de condamnare reprezintă un remediu de satisfacție morală pentru partea vătămată. Cu referire la pretenția din acțiunea civilă ce ține de transmiterea în proprietatea părții vătămate a terenurilor agricole indicate în actul de învinuire, instanța de apel a statuat că aceasta urmează a fi soluționată definitiv de către instanța civilă, menționând că la materialele dosarului este anexată hotărârea Judecătoriei Căușeni nr. 2-165/2016 din 21.03.2019, prin care a fost admisă acțiunea lui Davudov Guseyn și Aliyeva Mahabbat împotriva lui Cerbu Valeriu, Balmuș Petru, Balmuș Piotr și Balmuș Georgeta privind declararea nulă a contractelor de vânzare - cumpărare nr. 8797 din 18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013 a terenurilor agricole amplasate în xxxxx, încheiate între Balmuș Piotr și Cerbu Valeriu, cu readucerea părților în situația inițială. Totodată, instanței de apel nu i-au fost prezentate probe care să ateste că hotărârea în cauză este definitivă, eventual irevocabilă.

Decizia instanței de apel pronunțată integral la data de 12 iulie 2019, este atacată cu recurs ordinar de avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei, 20 la 09 august 2019, care, invocând temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 9) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatei, sau după caz, de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, recurentul menționează că completul de judecată în componența judecătorilor Pleșca Ion, Negru Maria și Spoială Alexandru nu erau în drept să judece această cauză, deoarece prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12.09.2018 același complet a judecat cauza penală în privința lui Balmuș Petru, fiul inculpatei Balmuș Georgeta, astfel că în temeiul art. 33 alin. (3) și 34 Cod de procedură penală, urmau să-și declare abținere. Relevă apărarea că nu a înaintat un demers de recuzare a magistraților dat fiind faptul că despre circumstanțele date s-a aflat după pronunțarea deciziei, ținând cont de etapa intervenției noului apărător. Cu referire la temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, apărarea evidențiază următoarele argumente: - instanța de apel nu s-a expus deloc la cererea apărării privind încetarea procesului penal sau adoptarea unei sentințe de achitare din motiv că au fost încălcate prevederile art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, adică încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie, unde s-a reflectat faptul că prin prisma prevederilor art. 9 alin. (5) din Legea cu privire la procuratură, precum și prin prisma prevederilor art. 2702 Cod de procedură penală, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze speciale nu dispune de competență materială pentru exercitarea urmăririi penale pe cauzele prevăzute de art. 190 din Cod penal; - instanța de apel, contrar concluziilor primei instanțe, a considerat că vinovăția inculpatei este dovedită pe toate trei capete de acuzare, însă în motivarea concluziei se limitează la copierea rechizitoriului ce ține de învinuirea adusă, fiind păstrate aceleași erori de formulare ca și în rechizitoriu și citează declarațiile martorilor care nu indică în nici un mod asupra faptului că Balmuș Georgeta ar fi primit sumele de bani invocate sau că ar fi sustras cele 270 de tone de grâu; - instanța de apel a depășit limitele învinuirii formulate în rechizitoriu constatând că Balmuș Georgeta împreună cu fiul Balmuș Petru a dobândit ilegal prin înșelăciune și abuz de încredere de la Davudov Guseyn suma totală de 13 156 000 lei, deși în rechizitoriu nu este inclusă participația sub aspectul art. 42 Cod penal; - cu referire la suma de 600 000 dolari SUA și la 270 de tone de grâu în general nu există o remarcă cel puțin că acestea ar fi fost obținute de inculpată; 21 - instanța de apel în mod inexplicabil a ajuns la concluzia de a recunoaște vinovată pe Balmuș Georgeta pe episodul al doilea în condițiile în care însăși instanța apreciază că Balmuș Petru și nu Balmuș Georgeta a dobândit ilegal suma de 600 000 dolari SUA; - pe episodul sustragerii celor 270 tone de grâu instanța de apel își fundamentează soluția privind vinovăția inculpatei pe declarațiile martorilor acuzării, angajați ai pretinsei părți vătămate care se contrazic în esență și nu reflectă nici dreptul de proprietate al pretinsei părți vătămate, nici cantitatea exactă de grâu depozitată pe teritoriul MT „Agroprim” și nici nu exclude dubiile privind posibilitatea reală de a sustrage dintr-o singură dată cantitatea respectivă de grâu; - din declarațiile martorilor pe acest episod nu rezultă cantitatea exactă de grâu care se afla în depozit, partea vătămată a declarat că i-au fost sustrase 272 tone de grâu, iar instanța de apel a distorsionat în mod intenționat declarațiile martorilor pentru a crea falsa iluzie că inculpata ar avea vreo tangență cu grâul; - instanța de apel nu a audiat în cadrul judecării cauzei în apel un șir de martori audiați în prima instanță, și anume martorii Musteață Vladimir, Șoiliță Gheorghe, Vutcarău Vasile, precum nu a fost audiat nici notarul care a autentificat contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole nr. 8795 din 18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013 deși apărarea a solicitat audierea acestuia; - instanța de apel, casând sentința a agravat situația inculpatei prin recunoașterea vinovăției pe toate capetele de acuzare și prin admiterea acțiunii civile, fapt prin care a încălcat dreptul la un proces echitabil al inculpatei prin prisma art. 6 par. 1 CEDO, deoarece potrivit jurisprudenței CEDO, este interzisă condamnarea în apel, după achitare, fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond (cauza Mischie contra României cererea nr. 50224/07, hotărârea din 16 septembrie 2014 § 32-41). Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, apărarea relevă că instanța de apel a făcut o analiză a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, de până la modificarea dispoziției acesteia și nu se raportează în nici un mod la circumstanțele cauzei sau la acțiunile/inacțiunile lui Balmuș Georgeta în raport cu circumstanțele cauzei. Este de opinia că instanța de apel nu a demonstrat prin probe veridice, utile, pertinente prin coroborarea lor modul de însușire a sumelor bănești de către Balmuș Georgeta. Mai mult, instanța de apel nu a luat în considerare motivul invocat în apel ce ține de statutul lui Davudov Guseyn ca parte vătămată. Or, în aceste sens, lipsesc probe ce ar dovedi în primul rând că proprietar al terenului a fost Davudov Guseyn, deoarece contractele de vânzare-cumpărare dintre Cerbu Valeriu și Balmuș Piotr sunt legale și nu există vre-o hotărâre definitivă și irevocabilă de constatare a nulității acestor contracte. 22 Nu s-a prezentat careva probe de confirmare a proprietății asupra terenurilor sau asupra grâului, or, potrivit certificatului eliberat de primăria sat. Brezoaia, dreptul de proprietate asupra grâului aparține lui Balmuș Piotr. Astfel, nu s-a dovedit că careva bunuri ale pretinsei părți vătămate au fost sustrase de către inculpată. La fel, în cadrul ședinței de judecată din 31 mai 2019 - Davudov Guseyn la întrebarea avocatului dacă a dat vreodată sume de bani lui Balmuș Georgeta acesta a răspuns că nu. Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală, recurentul invocă că nu este clar în baza cărei legi se recunoaște vinovată și se condamnă Balmuș Georgeta, or, prin Legea nr. 179 din 26.07.2018 privind modificarea unor acte legislative, în vigoare din 17 august 2018 a fost modificată dispoziția art. 190 Cod penal, pe când învinuirea adusă inculpatei Balmuș Georgeta, atât și condamnarea ei este în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, redacția până la 17 august 2018, iar procurorul nu a intervenit cu o modificare a învinuirii conform prevederilor art. 283 Cod de procedură penală. Mai invocă apărarea, că instanța de apel a încălcat principiul imparțialității și contradictorialității prin respingerea probelor și declarațiilor martorilor apărării apreciindu-le ca fiind subiective și reținându-le pe cele ale acuzării. Instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și contradictorialității judecării cauzei, adică nu a soluționat în mod legal fondul cauzei. 8.1. La 18 noiembrie 2019, avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei a depus recurs suplimentar, în care a adus argumente privind dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel.

Avocatul Zmeu Alexandru în numele părții vătămate a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei, la 09 august 2019. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. 23 Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 9) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 2) instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; precum și când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii ori 9) inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. Reieșind din argumentele aduse de către apărare cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal ajunge la concluzia că acestea nu pot servi temei pentru casarea deciziei recurate, or sub acest aspect avocatul face referire la faptul că judecătorii din completul care au examinat cauza în privința inculpatei, anterior au participat la examinarea unei alte cauze penale în privința fiului inculpatei, Balmuș Petru. Cu toate acestea reieșind din prevederile art. 33 alin. (3) Cod de procedură penală, care au fost invocate de apărare, este de înțeles că temeiul de incompatibilitate vizat se referă la participarea judecătorului la examinarea aceleiași cauze penale, pe când apărarea face referire la o altă cauză penală, în privința unui alt inculpat și care a avut ca obiect de judecare alte fapte decât cele examinate în speță. Mai mult, apărarea la acest aspect nici nu a prezentat instanței copia deciziei la care face referire, eventual pentru a-și motiva argumentele, în același timp, confirmând că la examinarea cauzei în ordine de apel nu a înaintat un demers de recuzare a judecătorilor. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că nici aceste erori de drept nominalizate de către recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, dat fiind faptul, că instanța de apel 24 la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Totodată instanța de recurs notează că motivarea unei hotărâri reprezintă un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Astfel, cu referire la argumentele recurentului prin care se invocă că instanța de apel nu s-a expus la cererea apărării privind încetarea procesului penal sau adoptarea unei sentințe de achitare din motiv că au fost încălcate prevederile art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, din motiv că Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze speciale nu dispune de competență materială pentru exercitarea urmăririi penale pe cauzele prevăzute de art. 190 din Cod penal, precum și că la materialele dosarului nu este anexată o ordonanță a Procurorului General privind declinarea de competență sau de atribuire a procurorului Bacalîm Lilian a dreptului de a lua prezenta cauză penală la oricare procuratură, instanța de recurs va menționa următoarele argumente. Potrivit ordonanței privind începerea urmăririi penale din 03 septembrie 2014, a fost dispusă începerea urmăririi penale în temeiul existenței unei bănuieli rezonabile de săvârșire a infracțiunilor prevăzute de art. art. 186 alin. (5), 190 alin. (5), 191 alin. (5) Cod penal, de către procurorul în secția de conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Bacalîm Lilian (f.d. 1, vol.I). Totodată, potrivit ordonanței din 26 septembrie 2014, emisă de către procurorul șef al Secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Morari Viorel, din motivul complexității cauzei penale în care era necesară efectuarea unui volum mare de acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații simultan în mai multe locuri, în vederea asigurării unei urmăriri penale mai operative, mai complete și mai obiective s-a dispus efectuarea urmăririi penale de către un grup de urmărire 25 penală, format din procurori din cadrul Procuraturii Generale, ofițeri de urmărire penală și alți angajați din cadrul INI al IGP al Ministerului Afacerilor Interne (f.d. 2, vol.I). Astfel, având în vedere faptul că la materialele cauzei există o ordonanță motivată prin care se justifică necesitatea efectuării urmăririi penale de un grup de urmărire penală, Colegiul penal va respinge ca declarative argumentele recurentului cu privire la încălcarea prevederilor art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, or, procurorul Bacalîm Lilian la momentul începerii urmăririi penale activa în cadrul Procuraturii Generale și nu în cadrul unei procuraturi specializate. Totodată, legea procesual-penală nu prevede că stabilirea competenței efectuării urmăririi penale este o atribuție exclusivă a Procurorului General și a adjuncților săi, în sensul că doar ei sunt competenți să stabilească organul care va efectua urmărirea penală. În acest sens se va menționa, că potrivit art. 270 alin. (5) Cod de procedură penală, în anumite cazuri, procurorul ierarhic superior poate să dispună, prin ordonanță motivată, exercitarea urmăririi penale de către procurorul din altă procuratură de același nivel. În această situație este o condiție, că atât organul de la care se ia cauza, cât și cel la care cauza trece să fie sub supravegherea aceluiași procuror, fapt ce în speță a fost respectat. Prin urmare, la aspectul vizat mai sus nu au fost depistate încălcări procesuale care ar impune casarea deciziei instanței de apel. Distinct de cele menționate, Colegiul penal analizând conținutul recursului declarat, constată că apărarea critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, considerând că probele administrate nu confirmă vinovăția inculpatei Balmuș Georgeta pe toate capetele de acuzare, însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatei conform învinuirii incriminate. Astfel că argumentele apărării cu referire la lipsa probelor în vederea dovedirii vinovăției inculpatei referitor la episoadele privind însușirea sumei de 600000 dolari SUA și a 270 tone de grâu nu pot fi reținute de către instanța 26 de recurs, deoarece acestea nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală și nu pot servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatei Balmuș Georgeta în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pe toate capetele de învinuire. Nu pot fi admise argumentele recurentului prin care se invocă că instanța de apel a pus la baza soluției de condamnare a inculpatei, declarațiile martorilor acuzării, care sunt prietenii sau angajații lui Davudov Guseyn, deoarece instanța de apel sub acest aspect corect a menționat că declarațiile acestora sunt consecvente și nu prezintă contradicții. Totodată Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatei Balmuș Georgeta, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința acesteia. Instanța de recurs apreciază ca fiind declarative argumentele apărării cu privire la faptul că instanța de apel a depășit limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, deoarece în rechizitoriu nu este inclusă participația sub aspectul art. 42 Cod penal, aceasta deoarece reieșind din decizia contestată rezultă că Balmuș Galina a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, fără a-i fi incriminată și participația conform prevederilor art. 42 Cod penal. La fel, urmează a fi apreciate ca declarative și argumentele apărării cu referire la faptul că instanța de apel nu a audiat martorii Musteață Vladimir, Șoiliță Gheorghe și Vutcarău Vasile, precum nu a fost audiat nici notarul care a autentificat contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole nr. 8795 din 18.09.2012 și nr. 5532 din 21.03.2013, aceasta deoarece din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel, nu rezultă că partea apărării ar fi înaintat asemenea cereri. Nu pot fi admise în sensul admiterii recursului nici argumentele apărării cu referire la faptul că instanța de apel a încălcat dreptul la un proces echitabil al inculpatei, în sensul că a pronunțat o hotărâre de condamnare în apel, după achitare, fără a administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond, or, verificând alegațiile apărării în raport cu materialele dosarului cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt declarative, deoarece reieșind din procesul-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a audiat pe viu martorii Aliyeva Mahabbat, Gevorgyan Mnatsakan, Colisnicenco Mihail, Gulcanean Ighit, Mironov Serghei, Cojocaru Sergiu, Cerbu Valeriu, Balmuș Piotr și partea vătămată Davudov Guseyn, a căror declarații au 27 constituit o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatei. Așadar, instanța de apel cu respectarea garanțiilor prevăzute în art. 6 § 1 din CțEDO, a audiat martorii acuzării și a cercetat probatoriul administrat la dosar în conformitate cu principiile nemijlocirii și contradictorialității, sub acest aspect nefiind sesizate careva încălcări de procedură. Totodată, la finisarea cercetării judecătorești partea apărării nu au avut obiecții, nu a solicitat audierea suplimentară a martorilor, iar procesul-verbal al ședinței de judecată, ulterior, nu a fost obiectat de către părți în ordinea prevăzută de legislația procesuală. Așa fiind, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Colegiul penal constată, că recurentul nu a motivat recursul sub acest aspect de drept invocat, limitându-se la critici privind aprecierea probelor, și totodată instanța de recurs ordinar consideră, că în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost comisă. Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță a condamnat-o pe Balmuș Georgeta în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, pe episodul dobândirii ilicite a sumei de 400.000 dolari SUA, dispunând achitarea acesteia pe episodul dobândirii ilicite de la Davudov Guseyn a sumei de 600.000 dolari SUA, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată și pe episodul sustragerii a 270 tone de grâu, în valoare de 756.000 lei, din lipsa elementelor infracțiunii. 28 La rândul său, instanța de apel judecând apelurile declarate atât de către acuzatorul de stat, cât și de către apărare, a ajuns la concluzia că Balmuș Georgeta se face vinovată pe toate capetele de acuzare, astfel dispunând condamnarea acesteia în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, potrivit semnelor calificative escrocheria, „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, de către mai multe persoane, în proporții deosebit de mari”. Astfel, Colegiul penal constată că la judecarea apelurilor, instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de recurs atestă că argumentele apărării referitor la lipsa vinovăției inculpatei se focusează pe critica probelor administrate la dosar, însă din textul deciziei recurate se atestă că instanța de apel analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect a ajuns la concluzia vinovăției inculpatei Balmuș Georgeta pe toate capetele de acuzare, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 7-7.5 al acestei decizii, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997, § 60). Deși art. 6 alin. 1 CEDO, obligă instanțele să își motiveze hotărârile, el nu poate fi înțeles în sensul că impune un răspuns amănunțit pentru fiecare argument (Van de Hurk, împotriva Olandei, hotărârea din 19 aprilie 1994, § 61). Într-o altă ordine de idei, Colegiul penal constată că în speță nu și-a găsit confirmare nici temeiul pentru recurs invocat de apărare și prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală. În acest sens apărarea invocă că inculpata Balmuș Galina a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, deoarece prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018 privind modificarea unor acte legislative, în vigoare din 17 august 2018 a fost modificată dispoziția art. 190 Cod penal, pe când învinuirea adusă inculpatei Balmuș Georgeta, atât și condamnarea ei este în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, în redacția de până la 17 august 2018. Cu referire la aceste argumente însă instanța de recurs menționează, că modificările intervenite în dispoziția art. 190 Cod penal prin Legea nr. 179 din 27 iulie 2018, în vigoare la 17 august 2018, nu influențează nici într-un fel încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, or, potrivit art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei. 29 Totodată, analizând semnul calificativ cuprins la alin. (5) al art. 190 Cod penal - în proporții deosebit de mari, prin prisma modificărilor operate la art. 126 alin. (1) Cod penal, instanța de apel corect a remarcat, că suma de 13 156 000 lei constituie proporții deosebit de mari, atât în redacția la data săvârșirii infracțiunii cât și în redacția art. 126 Cod penal în vigoare la data examinării cauzei. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei la data de 09 august 2019. Cu referire la recursul declarat de avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei la data de 18 noiembrie 2019. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este declarat peste termen sau inadmisibil). Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea termenului, el urmează a fi respins ca peste termen, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit dispozițiilor art. 230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Analizând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la data de 17 iunie 2019, în care a fost menționat că decizia motivată urmează să aibă loc la data de 12 iulie 2019, ora 14:00. Din actele cauzei rezultă că la data indicată, avocatul Rusu Serghei a fost prezent în ședința instanței de apel, iar conform recipisei anexate la materialele dosarului acesta a primit copia deciziei motivate (f.d. 169, vol. V). Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, rezultă că termenul de recurs a început să curgă la data de 13 iulie 2019, iar ultima zi pentru declararea recursului fiind 12 august 2019, pe când recursul ordinar declarat de către apărare a fost depus la data de 18 noiembrie 2019, cu omiterea termenului stabilit de lege. În astfel de circumstanțe, rezultă că recursul respectiv urmează a fi respins ca inadmisibil, deoarece a fost declarat peste termen. 30

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Balmuș Georgeta, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Balmuș Georgeta xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 mai 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecătorii Nadejda Toma Anatolie Țurcan Elena Cobzac Victor Boico 31