1ra-794/20 — art.217/1 alin.4 lit.d Cod penal

1ra-794/20 — art.217/1 alin.4 lit.d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-794/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, în cauza

penală în privința lui

Ghețiu Nicolae Xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.06.2018 - 21.12.2018;

Instanță de apel: 21.01.2019 - 23.04.2019;

Instanță de recurs: 20.01.2020 - 18.03.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Ghețiu Nicolae învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod

penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

modificare a învinuirii în sensul agravării din 30.10.2018, inculpatul Ghețiu Nicolae a

fost învinuit de către organul de urmărire penală precum, că la 17.04.2018 ora 20.00,

având intenția de a săvârși circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora, în scop de înstrăinare, aflându-se în mun. Chișinău, bd. Renașterii, a fost

observat de către OSI a BCG a IP Râșcani al Direcției de Politie mun. Chișinău,

inspector superior A. Chicerman, unde benevol a predat un pachet din polimer incolor în

care se afla o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare galben-cafenie.

În urma efectuării expertizei la CT-C și EJ al MAI, conform raportului de

constatare tehnic-științific nr.34/12/1-R-1528 din 23.04.2018, în masa vegetală uscată și

mărunțită de culoare galben-cafenie în cantitate de 22,889 g, s-a depistat cannabinoidul

sintetic 5-fluoro-ADB, analog al substanței AKB48, inclusă în Hotărârea Guvernului nr.

1

1088 din 05.10.2004, cantitate care conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006

se consideră proporții deosebit de mari.

Acțiunile inculpatului Ghețiu Nicolae, de către organul de urmărire penală au fost

încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor,

etnobotanicelor sau analoagelor acestora, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de

mari.

Inițial inculpatul Ghețiu Nicolae, până la modificarea învinuirii în sensul agravării,

a depus cerere de examinare în procedură simplificată în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală prevăzută de art.3641 Cod procedură penală, cererea admisă de

instanța de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17.09.2018 a fost dispusă

reluarea cercetării judecătorești, în cauza penală de învinuire a lui Ghețiu Nicolae în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal cu anularea

încheierii protocolare din 17.09.2018, prin care a fost dispusă examinarea cauzei în

procedură simplificată și examinarea cauzei penale în procedură generală.

sentinței cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care Ghețiu Nicolae să fie recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, și în

conformitate cu prevederile art.79 alin.(1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă sub

formă de 240 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Încasarea din contul inculpatului cheltuielile judiciare suma de 1 680 lei și anume

pentru raportul de constatare tehnico-științific nr.34/12/l-R- 1528 din 23.04.2018.

Apelantul a invocat că, instanța de fond, incorect a apreciat probele administrate

legal în cadrul urmăririi penale și prezentate spre examinare, în rezultat a emis o sentința

privind achitarea inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d)

Cod penal.

Necătând la faptul, că în cadrul ședințelor de judecată, inculpatul și-a recunoscut

vina în comiterea infracțiunii incriminate, instanța de judecată a examinat unilateral

cauza penală, fără a examina în ansamblu toate probele prezentate.

Fiind audiat în instanța de judecată inculpatul și-a recunoscut vinovăția în

săvârșirea infracțiunii imputate declarând, că sincer se căiește de cele săvârșite și din

motiv, că situația familiară este grea, a hotărât să înstrăineze droguri.

Potrivit art.75 Cod penal la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Inculpatul și-a

recunoscut vina, nu este încadrat în câmpul muncii, nu are o sursă permanentă de venit.

Instanța de judecată a examinat probele prezentate de acuzatorul de stat, însă eronat

a dat apreciere acestora în coraport cu circumstanțele cauzei, care în mod direct indică la

vinovăția inculpatului.

Astfel, în rezultatul cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate se confirmă prin ansamblul de probe concludente și pertinente,

2

cercetate de instanța de judecată, toate versiunile fiind verificate, iar divergențele au fost

lichidate prin prezentarea probelor suplimentare în ședința de judecată, fiind deci

prezentate de către acuzarea de stat, probe incontestabile întru confirmarea vinovăției

inculpatului Ghețiu Nicolae, de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d)

Cod penal.

În același context, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale,

corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât prevenția

specială, cât și cea generală, în cazul dat, prin pronunțarea unei sentințe de achitare

instanța doar l-ar putea favoriza pe acesta și alte persoane la comiterea unor noi

infracțiuni.

apelul declarat a fost respins ca nefondat și menținută fără modificări sentința.

urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal,

conform semnelor calificative - „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau

analoagelor acestora, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari”.

Procurorul în susținerea învinuirii, a prezentat instanței spre cercetare următoarele

probe care ar confirma faptele și vinovăția inculpatului: declarațiile martorului A.

Chicerman, mijloacele de probă sub formă de înscrisuri, precum: procesul-verbal privind

actele de constatare din 17.04.2018, prin care s-a ridicat de la Ghețiu Nicolae în prezența

mamei, un pachețel în care se află o masă vegetală de culoare gălbuie cu miros specific

(f.d.8); planșa fotografică la procesul-verbal privind actele de constatare din 17.04.2018

(f.d.9); raportul de constatare tehnico-științific nr.34/12/1-R-1528 din 23.04.2018 (f.d.12);

copia scrisorii nr.01-12/632 din 18.04.2017, eliberată de Dispensarul Republican de

Narcologie; cererea inculpatului privind examinarea cauzei în procedură simplificată.

Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza

probelor prezentate de către procuror și examinate de prima instanță, probelor cercetate

suplimentar în instanța de apel, probelor scrise din dosar, consideră că instanța de fond a

constatat în mod justificat faptul că procurorul nu a prezentat probe pertinente,

concludente, utile și veridice care ar demonstra vinovăția inculpatului Ghețiu Nicolae în

comiterea infracțiunii prevăzute art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, și a pronunțat corect o

sentința de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii

or, din ansamblul de probe prezentate de procuror nu se confirmă vinovăția lui Ghețiu

Nicolae

Instanța de apel a consideră că aceste afirmații ale pârții acuzării reprezintă opinia

subiectivă a apelantului or, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat

soluția sub aspectul achitării inculpatului de învinuire a infracțiunii încriminate, luând în

vedere probele prezentate de către partea acuzării și cercetate în ședința de judecată la

prezenta cauză penală, care au fost apreciate potrivit art.101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al admisibilității, pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și

ajungând la concluzia corectă cu privire la necesitatea achitării inculpatului pe motiv că

3

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii deoarece nu au fost prezentate

probe verosimile în acest sens.

În ședința instanței de apel a fost audiat suplimentar martorul A. Chicerman și în

rest acuzarea nu a prezentat instanței de apel alte probe cu martori.

Potrivit textului apelului, ca temei de casare a sentinței judecătorești este invocat că

hotărârea instanței conține o eroare de drept, analizând aceste temeiuri în raport cu

motivele invocate în apel, instanța de apel a constatat că nici unul din ele nu și-au găsit

confirmarea la examinarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de

apel în sensul casării hotărârilor judecătorești.

Totodată, după cum rezultă din conținutul apelului, de fapt, procurorul nu este de

acord cu aprecierea probelor prezentate de învinuire, considerând că instanța de fond

incorect au apreciat declarațiile martorilor și înscrisurile din actele cauzei care, în opinia

procurorului, confirmă vinovăția inculpatului.

Potrivit textului sentinței, conținutul declarațiilor inculpatului, martorilor s-au

reținut în modul cum au fost depuse nefiind denaturate. Însă, referitor la valoarea lor

probatorie prima instanță apreciindu-le, și-a expus opinia, drept care îi aparține și, de fapt,

corect a conchis că nu sunt destule probe pentru a forma convingerea de vinovăție a

inculpatului.

Potrivit prevederilor art.94 alin.(1) pct. 11) Cod de procedură penală în procesul

penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate

în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești

datele care au fost obținute: prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la

săvârșirea infracțiunii.

De asemenea, pct.5) alin.(1) art.94 Cod de procedură penală, stipulează că

prevederile alin.(1)-(4) se aplică în mod corespunzător și probelor obținute în temeiul

probelor menționate la alin.(1)-(4), cu excepția cazului în care probele derivate se

bazează pe o sursă independentă sau ar fi fost descoperite inevitabil.

Reieșind din prevederile legale sus-expuse, instanța a specificat, că legislatorul a

stabilit în mod expres trei circumstanțe, care condiționează inadmisibilitatea totală a

probelor: provocarea, facilitarea sau încurajarea. Totodată, stipulările legale prevăd clar

nulitatea tuturor probelor obținute în circumstanțele indicate supra, cu excepția cazului în

care probele derivate se bazează pe o sursă independentă sau ar fi fost descoperite

inevitabil.

Activitatea de provocare trebuie să implice forme concrete de instigare, susceptibile

de a genera sub aspect intelectiv luarea unei decizii de a comite infracțiunea. Provocarea

poate consta în: rugăminți insistente, promisiuni false, solicitări repetate bazate pe

simpatii personale, amenințări etc.

Instanța de apel a reținut că prin rechizitoriului a fost descrisă următoarea situație

de fapt ce a fundamentat dispoziția de trimitere în judecată: „La 17 aprilie 2018, ora

20:00, Ghețiu Nicolae Xxx a.n. 11.08.2000, aflându-se în mun. Chișinău, unde benevol a

predat un pachet din polimer incolor în care se afla masa vegetală uscată și mărunțită

de culoare galben - cafenie. În urma efectuării expertizei la CT-C și EJ al MAI, conform

4

raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/1-R-1528 din 23 aprilie 2018, în

masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galben-cafenie în cantitate de 22,889 g, s-a

depistat cannabinoidul sintetic 5-fluoro-ADB, analog al substanței AKB48, inclusă în

Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004, cantitate care conform Hotărârii

Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 se consideră proporții deosebit de mari”.

Inițial acțiunile inculpatului au fost încadrate în prevederile art.217 alin.(4) lit. b)

Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor

fără scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

La faza de derulare a cercetării judecătorești, după audierea inculpatului Ghețiu

Nicolae, care de fapt a făcut aceleași declarațiile similare, precum în faza de urmărire

penală, acuzatorul de stat a emis o altă ordonanțată de modificare a învinuirii în sensul

agravării, prin care i-a incriminat inculpatului circulația de substanțele stupefiante

prevăzută la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor,

etnobotanicelor sau analoagelor acestora, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de

mari.

În urma cercetării probelor nominalizate, instanța a constatat că partea acuzării nu a

demonstrat că în acțiunile inculpatului se regăsește componența de infracțiune prevăzută

de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, a cărei latură subiectivă se caracterizează prin

intenție directă, iar scopul de înstrăinare este un element indispensabil pentru a califica

acțiunile inculpatului în baza articolul respectiv, fiind necesar ca făptuitorul să acționeze

pentru înstrăinarea substanțelor narcotice sau psihotrope, ceea ce la caz nu s-a demonstrat.

Instanța de apel a evidențiat că pentru stabilirea prezentei scopului de înstrăinare,

este necesară identificarea tuturor acestor circumstanțe în cumul și nu doar unele din ele,

ceea ce la caz nu s-a realizat nefiind demonstrat că inculpatul a săvârșit infracțiunea

incriminată.

Or, din conținutul învinuirii formulate, evaluând materialul probator administrat în

cauză, instanța de apel a constatat că probele dosarului nu au confirmat suspiciunea

organului de urmărire penală, că inculpatul Ghețiu Nicolae a participat la activități

infracționale din sfera traficului de droguri, singurele mijloace de probă care conțin

referiri la o atare situație fiind procesul-verbal privind actele de constatare din

17.04.2018 și declarațiile martorului A. Chicerman inspector superior de investigații, fără

a fi întărite și confirmate de vre-un alt mijloc de probă administrat în cauză.

Astfel, instanța de apel având în vedere declarațiile martorului A. Chicerman cu

privire la vinovăția inculpatului Ghețiu Nicolae, în raport cu declarațiile ultimului privind

recunoașterea vinovăției, instanța de judecată constată prezența unor dubii privind

vinovăția acestuia, care nu pot fi înlăturate în nici un mod și care, potrivit prevederilor art.

8 alin.(3) din Codul de procedură penală și art.6 din CoEDO, urmează a fi interpretate în

favoarea inculpatului Ghețiu Nicolae.

Organul de urmărire penală incriminând-i inculpatului Ghețiu Nicolae traficul ilegal

de droguri, s-a bazat doar pe declarațiile inculpatului, care fiind audiat atât la faza de

urmărire penală, cât și în faza de judecare a cauzei penale, a fost constant în declarații.

La caz, instanța și-a format convingerea, că acesta a fost provocat la săvârșirea

5

infracțiunii și prin urmare este necesar de a verifica dacă acesta putea fi în mod rezonabil

considerat ca fiind implicat în activitatea infracțională respectivă până la implicarea

poliției. Cu alte cuvinte, este necesar de verificat dacă Ghețiu Nicolae ar fi săvârșit

infracțiunea în lipsa pretinsei provocări. Astfel, în perioada indicată în învinuire,

inculpatul Ghețiu Nicolae enunță că a fost telefonat de o persoană necunoscută de gen

masculin, care i-a propus contra unei remunerații să facă rost de substanțe stupefiante,

inițial inculpatul a refuzat, dar ulterior suma care i-a fost propusă de 200 euro la tentat.

Acesta, după un itinerar indicat de persoana care l-a telefonat, s-a deplasat cu un

serviciu taxi în sectorul Botanica, mun. Chișinău unde de la o doamnă a primit suma de 1

100 lei. Ulterior a mers la Colegiu de Transport, pentru identifica de la cine să procure

droguri. Un tânăr la călăuzit către o altă persoană, care a fost de acord să-i realizeze

substanțele stupefiante prin intermediul aplicației ”Telegram”. Din suma primită, a

procurat substanțele stupefiante contra sumei de 800 lei. După discuție prin telefon cu

persoana care 1-a contactat au convenit să stabilească întâlnire în regiunea Circului. Însă

când necunoscutul s-a prezentat la întâlnire la momentul transmiterii substanțelor s-a

prezentat colaborator de politie și apropiindu-se alte două persoane, la fel colaboratori ai

politie, ofițeri de investigație inculpatul a fost reținut.

Instanța de apel a menționat că, colaboratorul care la reținuta pe inculpatul Ghețiu

Nicolae este ofițerul de investigații din cadrul IP Rîșcani, mun. Chișinău, A. Chicerman.

În susținerea vinovăției inculpatului Ghețiu Nicolae, acuzarea a avut în vedere în

mod prioritar si preponderent declarațiile acestui colaborator de politie, A. Chicerman

care este și unicul martor al acuzării în acest proces. Însă care de fapt nu confirmă

vinovăția inculpatului în circulația drogurilor, acesta în afirmații s-a limitat de a descrie

cum a fost inculpatul întâmplător reținut, fiind suspect în opinia ofițerului de investigații

că semăna cu o persoană care era implicată în careva măsuri speciale și anume cu o

persoană care era bănuită în comiterea infracțiunilor de sustrageri.

În speță, instanța de apel a conchis că, declarațiile martorului A. Chicerman sunt

unice în contrar fiind declarațiile inculpatului Ghețiu Nicolae și astfel de declarații pot fi

puse la baza sentinței de condamnare numai în ansamblu cu alte probe suficiente de

învinuire și cu condiția că, la urmărirea penală, a avut loc confruntarea cu bănuitul,

învinuitul. Este de netăgăduit ca probele nu au o valoare dinainte stabilita, dar pe baza

principiului liberei aprecieri a probelor nu pot fi acoperite carențele unei anchete penale

deficitare, cum este cea din cauză.

Instanța de apel a reținut că nu a identificat în cauză o motivație obiectivă din care

motive, organul de urmărire penală nu a verificat versiunea inculpatului cu referire la

intenția acestuia de a realiza drogurile, precum să identifice și numerele de telefon a

persoanelor care l-a contactat și i-a făcut propunere a face rost de aceste substanțe

precum și realizarea acestui scop.

Totodată, inculpatul Ghețiu Nicolae, fiind minor, a predat drogurile în momentul

reținerii, iar conform procesul-verbal privind actele de constatare din 17.04.2018, rezultă

că drogurile au fost depistate în IP Rîșcani, mun. Chișinău în prezența mamei. Aceste

dubii nu au fost înlăturate, mai mult că acuzarea nu a argumentat învinuirea și nu a

6

prezentat probe ce ar confirma contrariul. Or, la caz lipsesc probe și anume că inculpatul

a acționat cu intenție directă și în lipsa provocării ar fi comis fapta.

Astfel, instanța a acordat pondere declarațiilor inculpatului, că drogurile au fost

transmise la momentul reținerii în regiunea circului, dar nu în unul din biroul IP Rîșcani,

aceste declarații fiind în coroborare cu alte probe și circumstanțe ale cauzei.

Mai mult, instanța de apel a menționat că însăși conținutul acelui proces-verbal

privind actele de constatare din 17.04.2018, din care rezultă că, în cadrul procesului

verbal de cercetare la fața locului au fost ridicate obiecte însă în materiale cauzei penale

este absent un astfel mijloc de probă precum procesul-verbal de cercetare la fața locului.

Mai mult, însăși din conținutul învinuirii rezultă, că inculpatul a predat benevol drogurile,

la locul reținerii - mun. Chișinău, bd. Renașterii.

În atare, circumstanțe instanța de apel nu a putut acorda valoare probantă

declarațiilor martorului A. Chicerman, precum că în acea zi din întâmplare l-a observat

pe inculpat în pe scările clădirii circului, aflându-se în misiune de serviciu, or,

circumstanțele cauzei denotă că martorul nemijlocit la vizat pe inculpat cunoscând cu

certitudine cine este și care este misiunea acestui aflându-se în acel loc. De fapt, din cele

descrise de inculpat, a avut loc o achiziție de control care nu a fost documentată.

Prin urmare, mijlocul de probă procesul-verbal cu privire la actele de constatare din

17.04.2018, este lovit de nulitate și nu poate fi reținut drept probă în acest proces ce ar

confirma vinovăția inculpatului în circulația drogurilor, de fapt drogurile au fost

transmise în regiunea Circului, dar nu în biroul IP, această probă fiind administrată cu

încălcarea legislației procesual penale, inculpatul fiind minor a transmis drogurile nefiind

asistat de un reprezentant legal, iar în conformitate cu art.251 alin.(1) Cod procedură

penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal

atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a

normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

În speța deferită judecății, s-a constatat cu certitudine că, după ce inculpatul a

invocat că a fost instigat de o persoană prin telefon să săvârșească infracțiunea, organul

de urmărire penală, în speță, a folosit în mod principal și direct datele și informațiile

obținute din proba ilegală, fără vre-o altă sursă alternativă și fără ca să existe posibilitatea

ceartă că acestea să fie descoperite în viitor. Or, la documentarea prezentelor acțiuni

ilegale, nu a fost verificat cu cine inculpatul a discutat prin telefon, să identifice aceste

persoane în situația în care este învinuit în trafic de droguri. La caz fiind incidență

încălcate prevederile Legii privind activitatea specială de investigații nr.59 din

29.03.2012.

recurs ordinar, invocând temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicitând casarea totală a decizie instanței de apel, cu remiterea cauzei

la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocă în motivarea recursului declarat argumente similare celor

menționate anterior în apel, suplimentar indicând că, instanța de apel examinând apelul

nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor care demonstrează vinovăția

7

inculpatului Ghețiu Nicolae, de comiterea infracțiunii încriminate de către organul de

urmărire penală, nu a analizat cumulul de probe prin prisma art.101 din Codul de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor și respectiv au dedus eronat că inculpatul Ghețiu Nicolae urmează a fi

achitat și respectiv instanța de apel a menținut sentința.

În ședința de judecată vinovăția lui Ghețiu Nicolae de comiterea infracțiunii

incriminate a fost dovedită indubitabil, în pofida acestui fapt, instanțele în mod eronat au

neglijat valoarea probantă a probelor examinate și în mod nejustificat au redus valoarea

probantă a probelor cercetate în ședință: declarațiile martorului cât și recunoașterea

vinovăției a inculpatului, corpurile delicte, și acțiunile de urmărire penală.

Astfel, martorul A. Chicerman cu lux de amănunte a relatat circumstanțele cazului

privind comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal de către

Ghețiu Nicolae, a faptelor de deținere asupra sa a drogurilor și pretindere a mijloacelor

bănești de către ultimul și care colaborează cu celelalte probe pe caz, declarații pe care

instanța de judecată neîntemeiat le-a respins și le-a apreciat critic, constatând că acesta a

acționat în calitate de provocator.

Analizând materialele acumulate la efectuarea urmăriri penale: procesul-verbal

privind constatare și ridicare de la Ghețiu Nicolae în prezența mamei a unui pachețel în

care se afla o masă vegetală; raportul de constatarea tehnico-științific nr.34/12/l-R-1528

din 23.04.2018; declarațiile martorului A. Chicerman care coroborează cu declarațiile

inculpatului Ghețiu Nicolae, și care a recunoscut vinovăția și confirmă faptul că,

recunoaște vinovăția și anume că la 17.04.2018, se afla în preajma circului din Chișinău,

și aștepta o persoană căruia trebuia să-i transmită un pachețel cu substanțe narcotice

contra sumei de 400 euro, însă nu a reușit deoarece a fost depistat de colaboratorii de

politie, a fost transportat la politie după care i s-a ridicat pachetul cu droguri care se afla

în buzunarul pantalonilor săi. Drogurile în cauză au fost obținute de el de la o persoană

necunoscută prin intermediul aplicației Telegram. Iar propunerea de a realiza droguri a

parvenit de la o persoană care vorbea în limba rusă și care se află în penitenciar.

Astfel, la caz este prezentă intenția inculpatului de înstrăinare a substanțelor

narcotice, deoarece intenția este prezentă prin dorința lui, planul și declanșarea acțiunilor

în acest sens, dobândirea lor, păstrarea, transportarea acestora, cu scopul înstrăinării,

având o înțelegere prealabilă.

Prima instanță la adoptarea sentinței de achitare și instanța de apel, urma să

stabilească care a fost gradul de implicare al organelor de drept la acumularea probelor și

investigarea faptei, atâta timp cât inculpatul cu lux de amănunte confirmă de la cine a

luat drogurile, locul, și acțiunile ulterioare întreprinse de ultimul pentru a realiza

drogurile, confirmând scopul și intenția de înstrăinare a substanțelor narcotice.

Deci, instanța de apel, la rejudecarea acestei cauze, urma să evidențieze și să

enumere concret care anume acțiuni ale colaboratorilor de politie au avut ca efect

convingerea și provocarea lui Ghețiu Nicolae la comiterea infracțiunii. Provocarea și

instigarea din partea colaboratorilor de politie, nu a fost motivată de instanța de apel.

Astfel, agenții provocatori sunt agenți infiltrați ai statului sau orice persoană ce

8

acționează sub coordonarea sau supravegherea unei autorități, care în activitatea

desfășurată își depășesc limitele atribuțiilor conferite de lege de a acționa în scopul

relevării activității infracționale a unei persoane, provocând-o pe aceasta să comită

infracțiuni în vederea administrării de probe în acuzare.

Acțiunile colaboratorilor de poliție nicidecum nu au avut efectul unei provocări și

instigări la săvârșirea infracțiunii imputate în prezenta cauză penală din partea

autorităților statului, ci dimpotrivă, organul de urmărire penală a administrat probe care

indică că infracțiunea ar fi fost săvârșită și fără intervenția organelor de drept.

Instanța de apel n-a motivat prin ce concret s-a manifestat rolul activ al organelor

de politie la provocarea comiterii infracțiunii de circulație ilegală a drogurilor, săvârșită

în scop de înstrăinare și în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel doar în linii generale a expus în conținutul deciziei adoptate mai

multe concluzii despre faptul provocării lui Ghețiu Nicolae și nu s-a expus asupra

nulității probelor obținute prin provocare, care însă urmau a fi completate cu

circumstanțele cauzei cărora sunt subsecvente.

procuror, în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide

asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel.

Recurentul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de

fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele inferioare,

considerând că acestea sunt suficiente și dovedesc cu certitudine că faptele incriminate în

actul de învinuire au fost comise de Ghețiu Nicolae

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor

ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de

competenta căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină

în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei

erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea

judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art.

427 alin.(1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă

dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei

de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei pârți în acest sens nu

echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri.

Din acest punct de vedere se constată că, în cauză nu s-a comis erorile de drept la

care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate.

Totodată, instanță de recurs remarcă faptul că, criticile formulate de recurent, au

9

format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanță de apel respectând prevederile

art.art.414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanță le-

a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 5. al prezentei decizii, soluție, care

este susținută și de instanță de recurs și a cărei reluare nu se mai impune, or, procurorul

nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar demonstra

vinovăția lui Ghețiu Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d)

Cod penal.

Astfel, în urma cercetării probelor prezentate, instanțele de fond corect au constatat

că partea acuzării nu a demonstrat că în acțiunile inculpatului se regăsește componenta de

infracțiune prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, a cărei latură subiectivă se

caracterizează prin intenție directă, iar scopul de înstrăinare este un element indispensabil

pentru a califica acțiunile inculpatului în baza articolul respectiv, fiind necesar ca

făptuitorul să acționeze pentru înstrăinarea substanțelor narcotice sau psihotrope, ceea ce

la caz nu s-a demonstrat, or, din conținutul învinuirii formulate, evaluând materialul

probator administrat în cauză, nu s-a confirmat suspiciunea organului de urmărire penală,

că inculpatul Ghețiu Nicolae a participat la activități infracționale din sfera traficului de

droguri, singurele mijloace de probă care conțin referiri la o atare situație fiind procesul-

verbal privind actele de constatare din 17.04.2018 și declarațiile martorului A.

Chicerman inspector superior de investigați, fără a fi întărite și confirmate de vre-un alt

mijloc de probă administrat în cauză.

Astfel, având în vedere declarațiile martorului A. Chicerman cu privire la vinovăția

inculpatului Ghețiu Nicolae, în raport cu declarațiile ultimului privind recunoașterea

vinovăției, instanțele de judecată corect au constată prezența unor dubii privind vinovăția

acestuia, care nu pot fi înlăturate în nici un mod și care, potrivit prevederilor art.8 alin.(3)

din Codul de procedură penală și art.6 CtEDO, urmează a fi interpretate în favoarea

inculpatului.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de

prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate,

în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță

(hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art.6 din CtEDO impune

în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor

și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora,

iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art.6 § 1 din CtEDO, nu poate fi

înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea

CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct.6. din prezenta

decizie, recursul menționat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de

fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art.art.27, 414 alin.(1) și (2) a Codului de procedură

10

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea

instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea, este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea

acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Rezumând cele expuse, instanța de recurs conchide că, instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procuror,

ca fiind vădit neîntemeiat.

penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Ghețiu

Nicolae Xxx, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 mai 2020.

Președinte /semnătura/ Nadejda Toma

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

11