1ra-794/20 — Art.217/1 alin.4 lit.d Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 decembrie 2018, Ghețiu Nicolae învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, prin ordonanța de modificare a învinuirii în sensul agravării din 30.10.2018, inculpatul Ghețiu Nicolae a fost învinuit de către organul de urmărire penală precum, că la 17.04.2018 ora 20.00, având intenția de a săvârși circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, în scop de înstrăinare, aflându-se în mun. Chișinău, bd. Renașterii, a fost observat de către OSI a BCG a IP Râșcani al Direcției de Politie mun. Chișinău, inspector superior A. Chicerman, unde benevol a predat un pachet din polimer incolor în care se afla o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare galben-cafenie. În urma efectuării expertizei la CT-C și EJ al MAI, conform raportului de constatare tehnic-științific nr.34/12/1-R-1528 din 23.04.2018, în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galben-cafenie în cantitate de 22,889 g, s-a depistat cannabinoidul sintetic 5-fluoro-ADB, analog al substanței AKB48, inclusă în Hotărârea Guvernului nr. 1 1088 din 05.10.2004, cantitate care conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 se consideră proporții deosebit de mari. Acțiunile inculpatului Ghețiu Nicolae, de către organul de urmărire penală au fost încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari. Inițial inculpatul Ghețiu Nicolae, până la modificarea învinuirii în sensul agravării, a depus cerere de examinare în procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală prevăzută de art.3641 Cod procedură penală, cererea admisă de instanța de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17.09.2018 a fost dispusă reluarea cercetării judecătorești, în cauza penală de învinuire a lui Ghețiu Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal cu anularea încheierii protocolare din 17.09.2018, prin care a fost dispusă examinarea cauzei în procedură simplificată și examinarea cauzei penale în procedură generală.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, prin care a solicitat, casarea sentinței cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care Ghețiu Nicolae să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, și în conformitate cu prevederile art.79 alin.(1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de 240 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Încasarea din contul inculpatului cheltuielile judiciare suma de 1 680 lei și anume pentru raportul de constatare tehnico-științific nr.34/12/l-R- 1528 din 23.04.2018. Apelantul a invocat că, instanța de fond, incorect a apreciat probele administrate legal în cadrul urmăririi penale și prezentate spre examinare, în rezultat a emis o sentința privind achitarea inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Necătând la faptul, că în cadrul ședințelor de judecată, inculpatul și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, instanța de judecată a examinat unilateral cauza penală, fără a examina în ansamblu toate probele prezentate. Fiind audiat în instanța de judecată inculpatul și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii imputate declarând, că sincer se căiește de cele săvârșite și din motiv, că situația familiară este grea, a hotărât să înstrăineze droguri. Potrivit art.75 Cod penal la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Inculpatul și-a recunoscut vina, nu este încadrat în câmpul muncii, nu are o sursă permanentă de venit. Instanța de judecată a examinat probele prezentate de acuzatorul de stat, însă eronat a dat apreciere acestora în coraport cu circumstanțele cauzei, care în mod direct indică la vinovăția inculpatului. Astfel, în rezultatul cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate se confirmă prin ansamblul de probe concludente și pertinente, 2 cercetate de instanța de judecată, toate versiunile fiind verificate, iar divergențele au fost lichidate prin prezentarea probelor suplimentare în ședința de judecată, fiind deci prezentate de către acuzarea de stat, probe incontestabile întru confirmarea vinovăției inculpatului Ghețiu Nicolae, de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. În același context, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât prevenția specială, cât și cea generală, în cazul dat, prin pronunțarea unei sentințe de achitare instanța doar l-ar putea favoriza pe acesta și alte persoane la comiterea unor noi infracțiuni.

Prin deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, apelul declarat a fost respins ca nefondat și menținută fără modificări sentința.

Instanța de apel a statuat că, Ghețiu Nicolae a fost învinuit de către organul de urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, conform semnelor calificative - „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari”. Procurorul în susținerea învinuirii, a prezentat instanței spre cercetare următoarele probe care ar confirma faptele și vinovăția inculpatului: declarațiile martorului A. Chicerman, mijloacele de probă sub formă de înscrisuri, precum: procesul-verbal privind actele de constatare din 17.04.2018, prin care s-a ridicat de la Ghețiu Nicolae în prezența mamei, un pachețel în care se află o masă vegetală de culoare gălbuie cu miros specific (f.d.8); planșa fotografică la procesul-verbal privind actele de constatare din 17.04.2018 (f.d.9); raportul de constatare tehnico-științific nr.34/12/1-R-1528 din 23.04.2018 (f.d.12); copia scrisorii nr.01-12/632 din 18.04.2017, eliberată de Dispensarul Republican de Narcologie; cererea inculpatului privind examinarea cauzei în procedură simplificată. Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor prezentate de către procuror și examinate de prima instanță, probelor cercetate suplimentar în instanța de apel, probelor scrise din dosar, consideră că instanța de fond a constatat în mod justificat faptul că procurorul nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar demonstra vinovăția inculpatului Ghețiu Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, și a pronunțat corect o sentința de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii or, din ansamblul de probe prezentate de procuror nu se confirmă vinovăția lui Ghețiu Nicolae Instanța de apel a consideră că aceste afirmații ale pârții acuzării reprezintă opinia subiectivă a apelantului or, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul achitării inculpatului de învinuire a infracțiunii încriminate, luând în vedere probele prezentate de către partea acuzării și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, care au fost apreciate potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al admisibilității, pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la necesitatea achitării inculpatului pe motiv că 3 fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii deoarece nu au fost prezentate probe verosimile în acest sens. În ședința instanței de apel a fost audiat suplimentar martorul A. Chicerman și în rest acuzarea nu a prezentat instanței de apel alte probe cu martori. Potrivit textului apelului, ca temei de casare a sentinței judecătorești este invocat că hotărârea instanței conține o eroare de drept, analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în apel, instanța de apel a constatat că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârilor judecătorești. Totodată, după cum rezultă din conținutul apelului, de fapt, procurorul nu este de acord cu aprecierea probelor prezentate de învinuire, considerând că instanța de fond incorect au apreciat declarațiile martorilor și înscrisurile din actele cauzei care, în opinia procurorului, confirmă vinovăția inculpatului. Potrivit textului sentinței, conținutul declarațiilor inculpatului, martorilor s-au reținut în modul cum au fost depuse nefiind denaturate. Însă, referitor la valoarea lor probatorie prima instanță apreciindu-le, și-a expus opinia, drept care îi aparține și, de fapt, corect a conchis că nu sunt destule probe pentru a forma convingerea de vinovăție a inculpatului. Potrivit prevederilor art.94 alin.(1) pct. 11) Cod de procedură penală în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute: prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii. De asemenea, pct.5) alin.(1) art.94 Cod de procedură penală, stipulează că prevederile alin.(1)-(4) se aplică în mod corespunzător și probelor obținute în temeiul probelor menționate la alin.(1)-(4), cu excepția cazului în care probele derivate se bazează pe o sursă independentă sau ar fi fost descoperite inevitabil. Reieșind din prevederile legale sus-expuse, instanța a specificat, că legislatorul a stabilit în mod expres trei circumstanțe, care condiționează inadmisibilitatea totală a probelor: provocarea, facilitarea sau încurajarea. Totodată, stipulările legale prevăd clar nulitatea tuturor probelor obținute în circumstanțele indicate supra, cu excepția cazului în care probele derivate se bazează pe o sursă independentă sau ar fi fost descoperite inevitabil. Activitatea de provocare trebuie să implice forme concrete de instigare, susceptibile de a genera sub aspect intelectiv luarea unei decizii de a comite infracțiunea. Provocarea poate consta în: rugăminți insistente, promisiuni false, solicitări repetate bazate pe simpatii personale, amenințări etc. Instanța de apel a reținut că prin rechizitoriului a fost descrisă următoarea situație de fapt ce a fundamentat dispoziția de trimitere în judecată: „La 17 aprilie 2018, ora 20:00, Ghețiu Nicolae Xxx a.n. 11.08.2000, aflându-se în mun. Chișinău, unde benevol a predat un pachet din polimer incolor în care se afla masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galben - cafenie. În urma efectuării expertizei la CT-C și EJ al MAI, conform 4 raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/1-R-1528 din 23 aprilie 2018, în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galben-cafenie în cantitate de 22,889 g, s-a depistat cannabinoidul sintetic 5-fluoro-ADB, analog al substanței AKB48, inclusă în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004, cantitate care conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 se consideră proporții deosebit de mari”. Inițial acțiunile inculpatului au fost încadrate în prevederile art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari. La faza de derulare a cercetării judecătorești, după audierea inculpatului Ghețiu Nicolae, care de fapt a făcut aceleași declarațiile similare, precum în faza de urmărire penală, acuzatorul de stat a emis o altă ordonanțată de modificare a învinuirii în sensul agravării, prin care i-a incriminat inculpatului circulația de substanțele stupefiante prevăzută la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari. În urma cercetării probelor nominalizate, instanța a constatat că partea acuzării nu a demonstrat că în acțiunile inculpatului se regăsește componența de infracțiune prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, a cărei latură subiectivă se caracterizează prin intenție directă, iar scopul de înstrăinare este un element indispensabil pentru a califica acțiunile inculpatului în baza articolul respectiv, fiind necesar ca făptuitorul să acționeze pentru înstrăinarea substanțelor narcotice sau psihotrope, ceea ce la caz nu s-a demonstrat. Instanța de apel a evidențiat că pentru stabilirea prezentei scopului de înstrăinare, este necesară identificarea tuturor acestor circumstanțe în cumul și nu doar unele din ele, ceea ce la caz nu s-a realizat nefiind demonstrat că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată. Or, din conținutul învinuirii formulate, evaluând materialul probator administrat în cauză, instanța de apel a constatat că probele dosarului nu au confirmat suspiciunea organului de urmărire penală, că inculpatul Ghețiu Nicolae a participat la activități infracționale din sfera traficului de droguri, singurele mijloace de probă care conțin referiri la o atare situație fiind procesul-verbal privind actele de constatare din 17.04.2018 și declarațiile martorului A. Chicerman inspector superior de investigații, fără a fi întărite și confirmate de vre-un alt mijloc de probă administrat în cauză. Astfel, instanța de apel având în vedere declarațiile martorului A. Chicerman cu privire la vinovăția inculpatului Ghețiu Nicolae, în raport cu declarațiile ultimului privind recunoașterea vinovăției, instanța de judecată constată prezența unor dubii privind vinovăția acestuia, care nu pot fi înlăturate în nici un mod și care, potrivit prevederilor art. 8 alin.(3) din Codul de procedură penală și art.6 din CoEDO, urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului Ghețiu Nicolae. Organul de urmărire penală incriminând-i inculpatului Ghețiu Nicolae traficul ilegal de droguri, s-a bazat doar pe declarațiile inculpatului, care fiind audiat atât la faza de urmărire penală, cât și în faza de judecare a cauzei penale, a fost constant în declarații. La caz, instanța și-a format convingerea, că acesta a fost provocat la săvârșirea 5 infracțiunii și prin urmare este necesar de a verifica dacă acesta putea fi în mod rezonabil considerat ca fiind implicat în activitatea infracțională respectivă până la implicarea poliției. Cu alte cuvinte, este necesar de verificat dacă Ghețiu Nicolae ar fi săvârșit infracțiunea în lipsa pretinsei provocări. Astfel, în perioada indicată în învinuire, inculpatul Ghețiu Nicolae enunță că a fost telefonat de o persoană necunoscută de gen masculin, care i-a propus contra unei remunerații să facă rost de substanțe stupefiante, inițial inculpatul a refuzat, dar ulterior suma care i-a fost propusă de 200 euro la tentat. Acesta, după un itinerar indicat de persoana care l-a telefonat, s-a deplasat cu un serviciu taxi în sectorul Botanica, mun. Chișinău unde de la o doamnă a primit suma de 1 100 lei. Ulterior a mers la Colegiu de Transport, pentru identifica de la cine să procure droguri. Un tânăr la călăuzit către o altă persoană, care a fost de acord să-i realizeze substanțele stupefiante prin intermediul aplicației ”Telegram”. Din suma primită, a procurat substanțele stupefiante contra sumei de 800 lei. După discuție prin telefon cu persoana care 1-a contactat au convenit să stabilească întâlnire în regiunea Circului. Însă când necunoscutul s-a prezentat la întâlnire la momentul transmiterii substanțelor s-a prezentat colaborator de politie și apropiindu-se alte două persoane, la fel colaboratori ai politie, ofițeri de investigație inculpatul a fost reținut. Instanța de apel a menționat că, colaboratorul care la reținuta pe inculpatul Ghețiu Nicolae este ofițerul de investigații din cadrul IP Rîșcani, mun. Chișinău, A. Chicerman. În susținerea vinovăției inculpatului Ghețiu Nicolae, acuzarea a avut în vedere în mod prioritar si preponderent declarațiile acestui colaborator de politie, A. Chicerman care este și unicul martor al acuzării în acest proces. Însă care de fapt nu confirmă vinovăția inculpatului în circulația drogurilor, acesta în afirmații s-a limitat de a descrie cum a fost inculpatul întâmplător reținut, fiind suspect în opinia ofițerului de investigații că semăna cu o persoană care era implicată în careva măsuri speciale și anume cu o persoană care era bănuită în comiterea infracțiunilor de sustrageri. În speță, instanța de apel a conchis că, declarațiile martorului A. Chicerman sunt unice în contrar fiind declarațiile inculpatului Ghețiu Nicolae și astfel de declarații pot fi puse la baza sentinței de condamnare numai în ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire și cu condiția că, la urmărirea penală, a avut loc confruntarea cu bănuitul, învinuitul. Este de netăgăduit ca probele nu au o valoare dinainte stabilita, dar pe baza principiului liberei aprecieri a probelor nu pot fi acoperite carențele unei anchete penale deficitare, cum este cea din cauză. Instanța de apel a reținut că nu a identificat în cauză o motivație obiectivă din care motive, organul de urmărire penală nu a verificat versiunea inculpatului cu referire la intenția acestuia de a realiza drogurile, precum să identifice și numerele de telefon a persoanelor care l-a contactat și i-a făcut propunere a face rost de aceste substanțe precum și realizarea acestui scop. Totodată, inculpatul Ghețiu Nicolae, fiind minor, a predat drogurile în momentul reținerii, iar conform procesul-verbal privind actele de constatare din 17.04.2018, rezultă că drogurile au fost depistate în IP Rîșcani, mun. Chișinău în prezența mamei. Aceste dubii nu au fost înlăturate, mai mult că acuzarea nu a argumentat învinuirea și nu a 6 prezentat probe ce ar confirma contrariul. Or, la caz lipsesc probe și anume că inculpatul a acționat cu intenție directă și în lipsa provocării ar fi comis fapta. Astfel, instanța a acordat pondere declarațiilor inculpatului, că drogurile au fost transmise la momentul reținerii în regiunea circului, dar nu în unul din biroul IP Rîșcani, aceste declarații fiind în coroborare cu alte probe și circumstanțe ale cauzei. Mai mult, instanța de apel a menționat că însăși conținutul acelui proces-verbal privind actele de constatare din 17.04.2018, din care rezultă că, în cadrul procesului verbal de cercetare la fața locului au fost ridicate obiecte însă în materiale cauzei penale este absent un astfel mijloc de probă precum procesul-verbal de cercetare la fața locului. Mai mult, însăși din conținutul învinuirii rezultă, că inculpatul a predat benevol drogurile, la locul reținerii - mun. Chișinău, bd. Renașterii. În atare, circumstanțe instanța de apel nu a putut acorda valoare probantă declarațiilor martorului A. Chicerman, precum că în acea zi din întâmplare l-a observat pe inculpat în pe scările clădirii circului, aflându-se în misiune de serviciu, or, circumstanțele cauzei denotă că martorul nemijlocit la vizat pe inculpat cunoscând cu certitudine cine este și care este misiunea acestui aflându-se în acel loc. De fapt, din cele descrise de inculpat, a avut loc o achiziție de control care nu a fost documentată. Prin urmare, mijlocul de probă procesul-verbal cu privire la actele de constatare din 17.04.2018, este lovit de nulitate și nu poate fi reținut drept probă în acest proces ce ar confirma vinovăția inculpatului în circulația drogurilor, de fapt drogurile au fost transmise în regiunea Circului, dar nu în biroul IP, această probă fiind administrată cu încălcarea legislației procesual penale, inculpatul fiind minor a transmis drogurile nefiind asistat de un reprezentant legal, iar în conformitate cu art.251 alin.(1) Cod procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. În speța deferită judecății, s-a constatat cu certitudine că, după ce inculpatul a invocat că a fost instigat de o persoană prin telefon să săvârșească infracțiunea, organul de urmărire penală, în speță, a folosit în mod principal și direct datele și informațiile obținute din proba ilegală, fără vre-o altă sursă alternativă și fără ca să existe posibilitatea ceartă că acestea să fie descoperite în viitor. Or, la documentarea prezentelor acțiuni ilegale, nu a fost verificat cu cine inculpatul a discutat prin telefon, să identifice aceste persoane în situația în care este învinuit în trafic de droguri. La caz fiind incidență încălcate prevederile Legii privind activitatea specială de investigații nr.59 din 29.03.2012.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, procurorul a declarat recurs ordinar, invocând temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea totală a decizie instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocă în motivarea recursului declarat argumente similare celor menționate anterior în apel, suplimentar indicând că, instanța de apel examinând apelul nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor care demonstrează vinovăția 7 inculpatului Ghețiu Nicolae, de comiterea infracțiunii încriminate de către organul de urmărire penală, nu a analizat cumulul de probe prin prisma art.101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor și respectiv au dedus eronat că inculpatul Ghețiu Nicolae urmează a fi achitat și respectiv instanța de apel a menținut sentința. În ședința de judecată vinovăția lui Ghețiu Nicolae de comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită indubitabil, în pofida acestui fapt, instanțele în mod eronat au neglijat valoarea probantă a probelor examinate și în mod nejustificat au redus valoarea probantă a probelor cercetate în ședință: declarațiile martorului cât și recunoașterea vinovăției a inculpatului, corpurile delicte, și acțiunile de urmărire penală. Astfel, martorul A. Chicerman cu lux de amănunte a relatat circumstanțele cazului privind comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal de către Ghețiu Nicolae, a faptelor de deținere asupra sa a drogurilor și pretindere a mijloacelor bănești de către ultimul și care colaborează cu celelalte probe pe caz, declarații pe care instanța de judecată neîntemeiat le-a respins și le-a apreciat critic, constatând că acesta a acționat în calitate de provocator. Analizând materialele acumulate la efectuarea urmăriri penale: procesul-verbal privind constatare și ridicare de la Ghețiu Nicolae în prezența mamei a unui pachețel în care se afla o masă vegetală; raportul de constatarea tehnico-științific nr.34/12/l-R-1528 din 23.04.2018; declarațiile martorului A. Chicerman care coroborează cu declarațiile inculpatului Ghețiu Nicolae, și care a recunoscut vinovăția și confirmă faptul că, recunoaște vinovăția și anume că la 17.04.2018, se afla în preajma circului din Chișinău, și aștepta o persoană căruia trebuia să-i transmită un pachețel cu substanțe narcotice contra sumei de 400 euro, însă nu a reușit deoarece a fost depistat de colaboratorii de politie, a fost transportat la politie după care i s-a ridicat pachetul cu droguri care se afla în buzunarul pantalonilor săi. Drogurile în cauză au fost obținute de el de la o persoană necunoscută prin intermediul aplicației Telegram. Iar propunerea de a realiza droguri a parvenit de la o persoană care vorbea în limba rusă și care se află în penitenciar. Astfel, la caz este prezentă intenția inculpatului de înstrăinare a substanțelor narcotice, deoarece intenția este prezentă prin dorința lui, planul și declanșarea acțiunilor în acest sens, dobândirea lor, păstrarea, transportarea acestora, cu scopul înstrăinării, având o înțelegere prealabilă. Prima instanță la adoptarea sentinței de achitare și instanța de apel, urma să stabilească care a fost gradul de implicare al organelor de drept la acumularea probelor și investigarea faptei, atâta timp cât inculpatul cu lux de amănunte confirmă de la cine a luat drogurile, locul, și acțiunile ulterioare întreprinse de ultimul pentru a realiza drogurile, confirmând scopul și intenția de înstrăinare a substanțelor narcotice. Deci, instanța de apel, la rejudecarea acestei cauze, urma să evidențieze și să enumere concret care anume acțiuni ale colaboratorilor de politie au avut ca efect convingerea și provocarea lui Ghețiu Nicolae la comiterea infracțiunii. Provocarea și instigarea din partea colaboratorilor de politie, nu a fost motivată de instanța de apel. Astfel, agenții provocatori sunt agenți infiltrați ai statului sau orice persoană ce 8 acționează sub coordonarea sau supravegherea unei autorități, care în activitatea desfășurată își depășesc limitele atribuțiilor conferite de lege de a acționa în scopul relevării activității infracționale a unei persoane, provocând-o pe aceasta să comită infracțiuni în vederea administrării de probe în acuzare. Acțiunile colaboratorilor de poliție nicidecum nu au avut efectul unei provocări și instigări la săvârșirea infracțiunii imputate în prezenta cauză penală din partea autorităților statului, ci dimpotrivă, organul de urmărire penală a administrat probe care indică că infracțiunea ar fi fost săvârșită și fără intervenția organelor de drept. Instanța de apel n-a motivat prin ce concret s-a manifestat rolul activ al organelor de politie la provocarea comiterii infracțiunii de circulație ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare și în proporții deosebit de mari. Instanța de apel doar în linii generale a expus în conținutul deciziei adoptate mai multe concluzii despre faptul provocării lui Ghețiu Nicolae și nu s-a expus asupra nulității probelor obținute prin provocare, care însă urmau a fi completate cu circumstanțele cauzei cărora sunt subsecvente.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procuror, în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. Recurentul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele inferioare, considerând că acestea sunt suficiente și dovedesc cu certitudine că faptele incriminate în actul de învinuire au fost comise de Ghețiu Nicolae La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competenta căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei pârți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri. Din acest punct de vedere se constată că, în cauză nu s-a comis erorile de drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate. Totodată, instanță de recurs remarcă faptul că, criticile formulate de recurent, au 9 format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanță de apel respectând prevederile art.art.414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanță le- a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 5. al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanță de recurs și a cărei reluare nu se mai impune, or, procurorul nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar demonstra vinovăția lui Ghețiu Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Astfel, în urma cercetării probelor prezentate, instanțele de fond corect au constatat că partea acuzării nu a demonstrat că în acțiunile inculpatului se regăsește componenta de infracțiune prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, a cărei latură subiectivă se caracterizează prin intenție directă, iar scopul de înstrăinare este un element indispensabil pentru a califica acțiunile inculpatului în baza articolul respectiv, fiind necesar ca făptuitorul să acționeze pentru înstrăinarea substanțelor narcotice sau psihotrope, ceea ce la caz nu s-a demonstrat, or, din conținutul învinuirii formulate, evaluând materialul probator administrat în cauză, nu s-a confirmat suspiciunea organului de urmărire penală, că inculpatul Ghețiu Nicolae a participat la activități infracționale din sfera traficului de droguri, singurele mijloace de probă care conțin referiri la o atare situație fiind procesul- verbal privind actele de constatare din 17.04.2018 și declarațiile martorului A. Chicerman inspector superior de investigați, fără a fi întărite și confirmate de vre-un alt mijloc de probă administrat în cauză. Astfel, având în vedere declarațiile martorului A. Chicerman cu privire la vinovăția inculpatului Ghețiu Nicolae, în raport cu declarațiile ultimului privind recunoașterea vinovăției, instanțele de judecată corect au constată prezența unor dubii privind vinovăția acestuia, care nu pot fi înlăturate în nici un mod și care, potrivit prevederilor art.8 alin.(3) din Codul de procedură penală și art.6 CtEDO, urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art.6 din CtEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art.6 § 1 din CtEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct.6. din prezenta decizie, recursul menționat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art.art.27, 414 alin.(1) și (2) a Codului de procedură 10 penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Rezumând cele expuse, instanța de recurs conchide că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procuror, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Ghețiu Nicolae Xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 mai 2020. Președinte /semnătura/ Nadejda Toma Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan /semnătura/ Elena Cobzac 11