1ra-300/2019 — art. 217 al. 2 CP

1ra-300/2019 — art. 217 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-300/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru și Ghervas Maria,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Gavdiuc Valentina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 10 octombrie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Guțu Stanislav Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în mun. Xxxxx,

str. Xxxxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Guțu Stanislav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

217 alin. (2) Cod penal și în baza acestei legi fiindu-i aplicată pedeapsa închisorii pe

termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației ilegale a drogurilor,

etnobotanicilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani.

În baza art. 90 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate

lui Guțu Stanislav pe un termen de probă de 2 ani.

1

A fost respinsă ca nefondată cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea

de la Guțu Stanislav în beneficiul statului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei

chimice a drogurilor în sumă de 800 lei.

Stanislav a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală precum că el,

împreună cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, urmărind

scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a substanțelor

narcotice, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, printr-o înțelegere

prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prepararea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea și punerea în circulație, atât pe teritoriul R. Moldova, cât și

peste hotare, a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de

înstrăinare. Ca urmare, Guțu Stanislav, împreună cu alte persoane, a fost atras în

componența grupului criminal organizat, unde urma să amenajeze o seră pentru

cultivarea (drogurilor) substanțelor narcotice și anume marihuana, ca ulterior să

găsească potențialii cumpărători pentru înstrăinarea acestor substanțe narcotice.

Astfel, Guțu Stanislav cu scopul de preparare pentru distribuirea ulterioară a

substanțelor narcotice, a păstrat ilegal, o perioadă nedeterminată de timp, fără

autorizație corespunzătoare, în imobilul bunicii sale din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, pe care

îl folosea temporar pentru amenajarea unei sere cu scop de cultivare a substanțelor

narcotice marihuana: patru pachete polimerice de tip zip lock, de diferite dimensiuni,

ce conțin masă vegetală uscată, mărunțită de culoare verde-cafenie, trei pachete

polimerice de tip zip lock, de diferite dimensiuni, ce conțin semințe de culoare sur-

cafenie, de formă elipsoidală; două borcane din sticlă străvezie ce conține masă

vegetală cafenie-verde, uscată și mărunțită; un pachet polimeric de tip zip lock ce

conține o pereche de mănuși polimerice de culoare gălbuie, cu particule de masă

vegetală pe suprafața lor; un fragment de butelie din polimer, de culoare verde cu

inscripția „жигулевское” pe pereții interiori cu depuneri de culoare cafenie; un

fragment de butelie din polimer, transparentă, cu inscripția ,,Coca Cola” astupată la

gură cu un capac metalic auriu, pe pereții interiori având depuneri de culoare cafenie;

o râșniță metalică de culoare albastră, compusă din trei piese, pe pereții interiori cu

substanță de culoare cafenie, presată cu miros specific; o râșniță polimetrică de culoare

roșie, compusă din două piese, pe pereții interiori cu particule unice de masă vegetală

de culoare verde cafenie; un cântar electronic cu urme de masă vegetală de culoare

verde-cafenie și un fragment de folie de staniol cu depuneri de culoare cafenie, până

la data de 01.12.2016 ora 18:20, când au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției

efectuate de colaboratorii de poliție.

2

Conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1-R-6876 din 07.12.2016 masa

vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde-cafenie reprezintă (drog) substanță

narcotică- marihuana cu masa totală de 114,66 grame; depunerile de culoare cafenie

de pe suprafața buteliilor din polimer și de pe fragmentul de folie de staniol reprezintă

(drog) substanță narcotică - rășină de cannabis cu masa totală de 0,38 grame și

substanța de culoare cafenie, presată de pe suprafața râșniței metalice de culoare

albastră reprezintă (drog) substanță narcotică - hașiș cu masa totală de 3,03 grame,

care potrivit listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții mari.

Acțiunile inculpatului Guțu Stanislav au fost calificate de organul de urmărire

penală în baza art. 42 alin.(2), (5), 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal adică, circulația ilegală

a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită prin: prepararea, păstrarea,

distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, acțiuni săvârșite în proporții mari,

de către un grup criminal organizat.

Instanța de fond în urma examinării cauzei a reîncadrat acțiunile lui Guțu

Stanislav în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - producerea, prepararea, experimentarea,

extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea

drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de

înstrăinare.

parțială a sentinței, în latura pedeapsei stabilite și cheltuielile judiciare, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Guțu Stanislav să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. art. 42 alin. (2), (5), 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal și a-i aplica pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 9 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 ani. În temeiul alin. (4) art. 72 din

Codul penal, a dispune executarea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar de

tip închis. În temeiul alin. (3) art. 88 din Codul penal, a include în termenul închisorii

timpul aflării inculpatului Guțu Stanislav sub arest preventiv în prezenta cauză

penală. Să fie aplicat în privința inculpatului măsura preventivă - arestul preventiv,

cu luarea sub strajă din sala de judecată. A incasa de la inculpat în contul statului,

cheltuielile judiciare în sumă de 800 lei, suportate pentru efectuarea expertizei chimice

a drogurilor.

3.1. În motivarea cererii de apel a indicat, că în rezultatul analizei și aprecierii

probelor acumulate la urmărirea penală, examinate în ședința de judecată, s-a stabilit,

pe deplin că acțiunile inculpatului Guțu Stanislav întrunesc elementele constitutive

3

ale infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2),(5) 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal. Astfel,

versiunea înaintată de către inculpat nu coroborează cu probatoriu existent pe caz.

Prezența în acțiunile inculpatului a elementului „scopul de înstrăinare”, este dovedit

pe deplin prin probatoriu enunțat. Poziția expusă de către inculpat este una greșită,

contrar regulilor unanim recunoscute și acceptate pentru moment de societate.

Potrivit prevederilor art. 9 al Legii cu privire la circulația substanțelor stupefiante,

psihotrope și a precursorilor reține că, cultivarea macului somnifer (Papaver

Somniferum L.), cânepei (Cannabis), arbustului coca (Erythroxylon coca) și altor

plante care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope în scopul producerii acestor

substanțe este interzisă. Cultivarea macului somnifer, cânepii, arbustului coca și altor

plante care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope se permite în scopuri științifice

și/sau pentru producerea semințelor, fibrelor sau uleiului, în baza autorizației. Aceiași

prevedere este statuată și în Convenția unică asupra drogurilor din anul 1961 și în

Hotărârea Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora neutilizate în scopuri medicinale. Declarațiile inculpatului sânt confuze și

lipsite de logică, deoarece pentru „presupusa creștere a roșiilor și castraveților”, nu a

ales o cale simplă, prin creșterea lor sezonieră sau în sere special adaptate, însă a

preferat să aleagă un proces anevoios de creștere a lor: deplasare de la domiciliul său

din mun. Chișinău în s. Țaul, r-nul Dondușeni, care este la o distanță relativ mare,

conectarea rețelei de apă în domiciliu, schimbarea cablului de înaltă tensiune de la

pilon la contor, încălzirea domiciliului pe timp de iarnă, procurarea utilajului

costisitor (10 lămpi electrice cu capacitatea de 400W; cabluri unite în serie; un

ventilator cu filtru; 10 reflectoare metalice cu borne pentru lămpi electrice; 10

transformatoare electrice „Panlight”) și alte acțiuni în acest sens, care în primul rând

necesită timp, iar în al doilea rând necesită investiții financiare enorme, care nici într-

un fel nu se acoperă prin cultivarea roșiilor și castraveților într-o odaie cu suprafața

mică din casa bunicii. Neveridicitatea declarațiilor inculpatului rezultă și din prezența

semințelor de canabis în număr de 72 depistate în cadrul percheziției domiciliului,

care erau sortate în 3 pachete de tip zeep-lock, care indiscutabil indică asupra faptului

că acestea erau pregătite pentru cultivarea lor și obținerea profitului considerabil,

prezența sacilor cu pământ procurat, a ghivecelor, etc. Venitul care urma a fi obținut

de către inculpat este estimat aproximativ la suma de 180000 euro, adică aproximativ

2500 euro pe plantă, potrivit declarațiilor ofițerilor de investigații Prisacari Mihai și

Rudei Dumitru, specializați în combaterea traficului de droguri, audiați în ședința de

judecată. Mai mult ca atât, inculpatul Guțu Stanislav deținea la acest domiciliu mai

multe obiecte caracteristice activității ilicite de comercializare a drogurilor, precum un

4

cântar electronic la scară mică, care era utilizat pentru divizarea dozelor; o râșniță de

culoare roșie din plastic cu depuneri de substanță narcotice, care era utilizată la

prelucrarea drogurilor; substanțe narcotice. Versiunea inculpatului se infirmă și prin

faptul că el n-are studii speciale în domeniul agriculturii pentru eventuala creștere a

roșiilor și castraveților. Astfel, prima instanță la adoptarea sentinței, nu a ținut cont de

probele acuzării dând o apreciere subiectivă declarațiilor martorilor și a probelor

examinate atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești,

bazându-se doar pe declarațiile inculpatului, care sânt contradictorii și urmau a fi

apreciate ca o poziție de apărare pentru a evita răspunderea penală. Declarațiile

inculpatului sunt combătute de cumulul de probe pertinente și concludente

administrate în cauză. La emiterea sentinței în cauză, instanța de fond a apreciat

probele prezentate din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității

acestora, însă greșit a concluzionat despre necesitatea recalificării infracțiunii din art.

art. 42 alin. (2), (5) 2171 alin. (4) lit. b) din Codul penal în art. 217 alin. (2) din Codul

penal. Recurentul a considerat că erau întrunite toate condițiile și premisele legale de

a-l condamna pe inculpatul Guțu Stanislav în temeiul art. art. 42 alin. (2), (5) 2171 alin.

(4) lit. b) din Codul penal. Orice altă soluție, reieșind din mijloacele de probă existente

pe dosar, circumstanțele cazului și persoana făptuitorului, se prezintă drept una

ilegală, nemotivată și neechitabilă. La fel, s-a constatat că instanța de fond neîntemeiat

a respins cererea cu privire la încasarea de la Guțu Stanislav în beneficiul statului a

cheltuielilor pentru efectuarea expertizei chimice a drogurilor în sumă de 800 lei, ca

nefondată.

fost admis apelul declarat de către procuror, din alte motive decât cele invocate,

inclusiv din oficiu, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Guțu Stanislav Xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației ilegale a

drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Guțu Stanislav

a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

În rest dispozițiile sentinței referitor la corpurile delicte au fost menținute.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond prin

prisma bazei probante administrate de către organul de urmărire penală a apreciat

obiectiv totalitatea probelor care demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea

5

infracțiunii incriminate, însă la adoptarea și motivarea hotărârii a admis unele erori,

care urmează a fi corectate în cadrul judecării cauzei în ordine de apel.

Analizând actul judecătoresc contestat, instanța de apel a reținut, că instanța de

fond n-a constatat fapta infracțională, care se consideră dovedită și recunoscută de

către inculpatul Guțu Stanislav. A fost făcută mențiunea că este pus sub învinuire de

către organele de urmărire penală Guțu Emil, dar nu Guțu Stanislav. În cazul din

speță, dispozitivul sentinței adoptate în privința lui Guțu Stanislav contravine părții

motivatoare a acesteia, fapt ce servește motiv pentru casarea actului judecătoresc în

cauză.

În vederea corectării erorilor admise la judecarea cauzei în prima instanță, la

demersul procurorului, instanța de apel a reluat cercetarea judecătorească în vederea

cercetării bazei probante, părților fiind acordată posibilitatea de a prezenta probele,

care în opinia lor sunt pertinente, concludente și utile pentru justa soluționare a cauzei.

Analizând declarațiile martorilor și materialele dosarului instanța de apel a

menționat, că de către acuzare nu a fost prezentată nici o probă care ar confirma

vinovăția lui Guțu Stanislav în distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor

narcotice , sau cel puțin ar argumenta intenția de a prepara, păstra, distribui în scop

de înstrăinare ilegală a substanțelor narcotice unui grup criminal organizat, prin

participație complexă.

Scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, prevăzut de art. 2171 Cod penal,

presupune existența intenției directe a făptuitorului, la momentul procurării,

prelucrării și cultivării drogurilor, de a transmite aceste substanțe altei persoane,

inclusiv contra unei sume de bani. Materialele cauzei însă nu confirmă că Guțu

Stanislav ar fi avut o astfel de intenție, probe care confirmă că inculpatul a acționat în

scopul punerii în circulație sau înstrăinării substanțelor narcotice nu au fost

prezentate.

Nu pot servi temei pentru confirmarea încriminării scopului lui Guțu Stanislav

de a înstrăina substanța narcotică marihuana nici depozițiile martorilor Cucu Ruslan,

Rudei Dumitru și Prisacari Mihail, care sunt ofițeri de investigații, deoarece aceștia au

declarat în ședința instanței de fond, că la data de 01.12.2016 conform informației

operative pe care o dețineau, s-au deplasat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, unde Guțu

Stanislav creștea marihuana în scop de realizare. Informația nu s-a confirmat, la

momentul percheziției în gospodăria în care locuia inculpatul nu s-au depistat plante

de marihuana în creștere, sau teren pregătit pentru o asemenea activitate, iar Guțu

Stanislav a declarat, că el intenționa în primăvară să construiască o seră pentru

creșterea legumelor, iar cantitatea de droguri depistată la el era pentru folosință

6

personală, ce se confirmă și prin obiectele depistate - râșniță, aparat de fumat, vase cu

urme de droguri.

Colaboratorii de poliție, având informație operativă privitor la intenția lui de a

realiza substanțele narcotice "grupului criminal organizat", nu au întreprins acțiuni

pentru stabilirea acestora, reținându-l pe inculpat fără a da posibilitate acestuia să-și

realizeze presupusul scop până la capăt și a stabili persoana cumpărătorului sau

membrului "grupului criminal organizat", fapt care ar fi avut mare importanță pentru

încadrarea juridică corectă a acțiunilor inculpatului.

Guțu Stanislav se acuză de infracțiune săvârșiră prin participație complexă, în

calitate de autor și complice.

Instanța de apel a considerat, că pentru existența acestui semn calificativ fapta

trebuie să conțină acțiuni reale întreprinse de mai mulți făptuitori în calitate de autor,

organizator, complice ori instigator, adică să fie prezentă participația conform

prevederilor art. 42 Cod penal.

Potrivit materialelor cauzei, nu s-a stabilit care este acea persoană care ar fi

participat împreună cu inculpatul la săvârșirea infracțiunii.

Astfel, apreciind probele, administrate în ședința instanței de apel, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a reținut ca fiind constatat că

Guțu Stanislav cu scopul de preparare a substanțelor narcotice, a păstrat ilegal, o perioadă

nedeterminată de timp, fără autorizație corespunzătoare, în imobilul bunicii sale din s. Xxxxx,

r-nul Xxxxx, pe care îl folosea temporar: patru pachete polimerice de tip zip lock, de diferite

dimensiuni, ce conțin masă vegetală uscată, mărunțită de culoare verde-cafenie; trei pachete

polimerice de tip zip lock ,de diferite dimensiuni, ce conțin semințe de culoare sur-cafenie, de

formă elipsoidală; două borcane din sticlă străvezie ce conține masă vegetală cafenie-verde,

uscată și mărunțită; un pachet polimeric de tip zip lock ce conține o pereche de mânuși

polimerice de culoare gălbuie, cu particule de masă vegetală pe suprafața lor; un fragment de

butelie din polimer, de culoare verde cu inscripția ,,жигулевское” pe pereții interiori cu

depuneri de culoare cafenie; un fragment de butelie din polimer, transparentă, cu inscripția

"Coca Cola" astupată la gură cu un capac metalic auriu, pe pereții interiori având depuneri de

culoare cafenie; o râșniță metalică de culoare albastră, compusă din trei piese, pe pereții interiori

cu substanță de culoare cafenie, presată cu miros specific; o râșniță polimetrică de culoare roșie,

compusă din două piese, pe pereții interiori cu particule unice de masă vegetală de culoare verde

cafenie; un cântar electronic cu unice de masă vegetală de culoare verde-cafenie și un fragment

de folie de staniol cu depuneri de culoare cafenie, până la data de 01.12.2016 ora 18:20, când

au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate de colaboratorii de poliție.

7

Conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1 -R-6876 din 07.12.2016 masa

vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde-cafeniu reprezintă (drog) substanță narcotică -

marihuana cu masa totală de 114,66 grame: depunerile de culoare cafenie de pe suprafața

buteliilor din polimer și de pe fragmentul de folie de staniol reprezintă (drog) substanță

narcotică - rășină de cannabis cu masa totală de 0,38 grame și substanța de culoare cafenie,

presată de pe suprafața râșniței metalice de culoare albastră reprezintă (drog) substanță

narcotică-hașiș cu masa totală de 3,03 grame, care potrivit listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006,

constituiejgroporții mari.

Deci, instanța de apel a considerat, că acțiunile lui Guțu Stanislav se încadrează

în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, fiind stabilită cu certitudine vinovăția acestuia în

comiterea infracțiunii indicate.

La stabilirea și individualizarea pedepsei pentru infracțiunea comisă de către

Guțu Stanislav, prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel prin prisma

materialului caracterizant al inculpatului, prezent la materialele cauzei, precum și

conducând-se de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, instanța de fond corect a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Referitor la modul de executare al pedepsei, prin aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, instanța de apel nu a stabilit vrea-un impediment de ordin legal, care nu

ar permite dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Argumentele invocate de procuror în cererea de apel, precum, că instanța

nejustificat a respins cerințele înaintate de partea acuzării privind încasarea a 800 lei

pentru efectuarea expertizei chimice a drogurilor în calitate de cheltuieli judiciare sunt

nefondate.

Instanța de fond absolut corect și legal a statutat, că expertiza medico-legală este

o probă care de rând cu celelalte probe acumulate pe parcursul urmăririi penale de

către partea acuzării au menirea a demonstra în instanță vinovăția inculpatului în

comiterea faptei prejudiciabile imputate acestuia.

Astfel, este obligația acuzării în calitate de autoritate a statului de a acumula

probele necesare ce demonstrează vinovăția și identifică persoana vinovată în

comiterea unei infracțiuni. În acest temei absolut legal instanța de fond a statuat

obligația pozitivă a statului de a colecta probe necesare în vederea constatării faptei

penale, identificării făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului

8

din contul statului - în cazul dat a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei medico-

legale.

indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând în

argumentare că:

- nu suntem de acord cu hotărârile instanțelor de judecată privind încadrarea

acțiunilor inculpatului Guțu Stanislav în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, or, în cadrul

urmăririi penale și examinării cauzei de către instanțele de judecată, vinovăția

inculpatului în cele incriminate a fost dovedită pe deplin;

- instanțele de judecată, nu au ținut cont de probele acuzării dând o apreciere

subiectivă declarațiilor martorilor și a probelor examinate atât în cadrul urmăririi

penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, bazându-se doar pe declarațiile

inculpatului, care sânt contradictorii și urmau a fi apreciate ca o poziție de apărare

pentru a evita răspunderea penală. Declarațiile inculpatului sunt combătute de

cumulul de probe pertinente și concludente administrate în cauză.

În rest invocând argumente similare celor invocate de procuror în cererea de

apel (f.d. 139-143 vol. II).

concluzionează că recursul declarat de către procuror, urmează a fi respins ca

inadmisibil din următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Reieșind din criticele expuse de procuror, se constată că acesta contestă decizia

instanței de apel sub aspectul pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală

care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

9

Raportând normele nominalizate la situația în cauză, instanța de recurs

apreciază că, temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din

punct de vedere al prezentelor erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, or instanța de apel a verificat

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, iar conținutul deciziei corespunde

prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar (pct. 5.

din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și

încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului,

martorilor Cucu Ruslan, Rudei Dumitru, Prisacari Mihail și Vasilachi Daniela,

raportul procurorului în secția de exercitare a urmării penale în cauze de criminalitate

organizată și excepționale a Procuraturii Generale, Pitei Anatolie din 16.02.2016,

procesul-verbal privind consemnarea celor constatate privind la infracțiunea

depistată și anume a fost stabilită identitatea a câtorva membri ai grupului criminal

din care fac parte: Mîra Alexandru, Mîra Vasile, Podubnîi Anatolie, precum și un

cetățean spaniol de origine marocană pe nume PereyQuesada Carlos alias „Lolo”,

ordonanța privind aprecierea pertinenței măsurilor speciale de investigații din data

de 22.12.2016, procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

22.12.2016 și stenograma efectuată pe numărul de IMEI - 86605001078557 ce aparține

lui Guțu Stanislav, interceptat pe cauza penală nr. 20169248045, procesul-verbal de

percheziție efectuat la domiciliul lui Guțu Stanislav din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx din data

de 01.12.2016 cu fototabelul, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-6876 din data de

07.12.2016 și planșa ilustrativă, ordonanța privind recunoașterea obiectelor de drept

corpuri delicte din data de 20.12.2016, procesul-verbal de examinare cu planșă

fotografică, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, instanțele indicând clar și fără echivoc motivele pentru care au respins

probele și versiunile acuzării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, probele administrate pe caz

10

demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal.

Or, probele administrate dovedesc că inculpatul a preparat și păstrat substanțe

narcotice, dar nu și în scop de înstrăinare, iar argumentul recurentului că inculpatul a

avut scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice unui grup criminal organizat, prin

participație complexă, reprezintă doar o presupunere lipsită de un suport probatoriu

care, în virtutea prescripțiilor din art. 8 alin. (3) și 389 alin. (2) Cod de procedură

penală, nu poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, toate dubiile în probarea

învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din

CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a

motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se

apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de

art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns

detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c.

Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul procurorului este întemeiat doar pe critica modului

în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor,

iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este

o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de

drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

11

Mai mult, motivele invocate în recursul acuzării au constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.

4.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost

puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița

c. Moldovei).

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că temeiurile invocate de

către procuror nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept,

care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate

și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Gavdiuc Valentina, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2018, în cauza penală în

privința lui Guțu Stanislav Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 09 aprilie 2019.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

12