1ra-300/2019 — Art. 217 al. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 19 decembrie 2017, Guțu Stanislav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și în baza acestei legi fiindu-i aplicată pedeapsa închisorii pe termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani. În baza art. 90 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate lui Guțu Stanislav pe un termen de probă de 2 ani. 1 A fost respinsă ca nefondată cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea de la Guțu Stanislav în beneficiul statului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei chimice a drogurilor în sumă de 800 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul Guțu Stanislav a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală precum că el, împreună cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul circulației ilegale a substanțelor narcotice, au format o reuniune stabilă de persoane, care împreună, printr-o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, asigurau cultivarea, prepararea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație, atât pe teritoriul R. Moldova, cât și peste hotare, a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Ca urmare, Guțu Stanislav, împreună cu alte persoane, a fost atras în componența grupului criminal organizat, unde urma să amenajeze o seră pentru cultivarea (drogurilor) substanțelor narcotice și anume marihuana, ca ulterior să găsească potențialii cumpărători pentru înstrăinarea acestor substanțe narcotice. Astfel, Guțu Stanislav cu scopul de preparare pentru distribuirea ulterioară a substanțelor narcotice, a păstrat ilegal, o perioadă nedeterminată de timp, fără autorizație corespunzătoare, în imobilul bunicii sale din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, pe care îl folosea temporar pentru amenajarea unei sere cu scop de cultivare a substanțelor narcotice marihuana: patru pachete polimerice de tip zip lock, de diferite dimensiuni, ce conțin masă vegetală uscată, mărunțită de culoare verde-cafenie, trei pachete polimerice de tip zip lock, de diferite dimensiuni, ce conțin semințe de culoare sur- cafenie, de formă elipsoidală; două borcane din sticlă străvezie ce conține masă vegetală cafenie-verde, uscată și mărunțită; un pachet polimeric de tip zip lock ce conține o pereche de mănuși polimerice de culoare gălbuie, cu particule de masă vegetală pe suprafața lor; un fragment de butelie din polimer, de culoare verde cu inscripția „жигулевское” pe pereții interiori cu depuneri de culoare cafenie; un fragment de butelie din polimer, transparentă, cu inscripția ,,Coca Cola” astupată la gură cu un capac metalic auriu, pe pereții interiori având depuneri de culoare cafenie; o râșniță metalică de culoare albastră, compusă din trei piese, pe pereții interiori cu substanță de culoare cafenie, presată cu miros specific; o râșniță polimetrică de culoare roșie, compusă din două piese, pe pereții interiori cu particule unice de masă vegetală de culoare verde cafenie; un cântar electronic cu urme de masă vegetală de culoare verde-cafenie și un fragment de folie de staniol cu depuneri de culoare cafenie, până la data de 01.12.2016 ora 18:20, când au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate de colaboratorii de poliție. 2 Conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1-R-6876 din 07.12.2016 masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde-cafenie reprezintă (drog) substanță narcotică- marihuana cu masa totală de 114,66 grame; depunerile de culoare cafenie de pe suprafața buteliilor din polimer și de pe fragmentul de folie de staniol reprezintă (drog) substanță narcotică - rășină de cannabis cu masa totală de 0,38 grame și substanța de culoare cafenie, presată de pe suprafața râșniței metalice de culoare albastră reprezintă (drog) substanță narcotică - hașiș cu masa totală de 3,03 grame, care potrivit listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții mari. Acțiunile inculpatului Guțu Stanislav au fost calificate de organul de urmărire penală în baza art. 42 alin.(2), (5), 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal adică, circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită prin: prepararea, păstrarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, acțiuni săvârșite în proporții mari, de către un grup criminal organizat. Instanța de fond în urma examinării cauzei a reîncadrat acțiunile lui Guțu Stanislav în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în latura pedeapsei stabilite și cheltuielile judiciare, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Guțu Stanislav să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (5), 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal și a-i aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 ani. În temeiul alin. (4) art. 72 din Codul penal, a dispune executarea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar de tip închis. În temeiul alin. (3) art. 88 din Codul penal, a include în termenul închisorii timpul aflării inculpatului Guțu Stanislav sub arest preventiv în prezenta cauză penală. Să fie aplicat în privința inculpatului măsura preventivă - arestul preventiv, cu luarea sub strajă din sala de judecată. A incasa de la inculpat în contul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 800 lei, suportate pentru efectuarea expertizei chimice a drogurilor. 3.1. În motivarea cererii de apel a indicat, că în rezultatul analizei și aprecierii probelor acumulate la urmărirea penală, examinate în ședința de judecată, s-a stabilit, pe deplin că acțiunile inculpatului Guțu Stanislav întrunesc elementele constitutive 3 ale infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2),(5) 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal. Astfel, versiunea înaintată de către inculpat nu coroborează cu probatoriu existent pe caz. Prezența în acțiunile inculpatului a elementului „scopul de înstrăinare”, este dovedit pe deplin prin probatoriu enunțat. Poziția expusă de către inculpat este una greșită, contrar regulilor unanim recunoscute și acceptate pentru moment de societate. Potrivit prevederilor art. 9 al Legii cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor reține că, cultivarea macului somnifer (Papaver Somniferum L.), cânepei (Cannabis), arbustului coca (Erythroxylon coca) și altor plante care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope în scopul producerii acestor substanțe este interzisă. Cultivarea macului somnifer, cânepii, arbustului coca și altor plante care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope se permite în scopuri științifice și/sau pentru producerea semințelor, fibrelor sau uleiului, în baza autorizației. Aceiași prevedere este statuată și în Convenția unică asupra drogurilor din anul 1961 și în Hotărârea Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora neutilizate în scopuri medicinale. Declarațiile inculpatului sânt confuze și lipsite de logică, deoarece pentru „presupusa creștere a roșiilor și castraveților”, nu a ales o cale simplă, prin creșterea lor sezonieră sau în sere special adaptate, însă a preferat să aleagă un proces anevoios de creștere a lor: deplasare de la domiciliul său din mun. Chișinău în s. Țaul, r-nul Dondușeni, care este la o distanță relativ mare, conectarea rețelei de apă în domiciliu, schimbarea cablului de înaltă tensiune de la pilon la contor, încălzirea domiciliului pe timp de iarnă, procurarea utilajului costisitor (10 lămpi electrice cu capacitatea de 400W; cabluri unite în serie; un ventilator cu filtru; 10 reflectoare metalice cu borne pentru lămpi electrice; 10 transformatoare electrice „Panlight”) și alte acțiuni în acest sens, care în primul rând necesită timp, iar în al doilea rând necesită investiții financiare enorme, care nici într- un fel nu se acoperă prin cultivarea roșiilor și castraveților într-o odaie cu suprafața mică din casa bunicii. Neveridicitatea declarațiilor inculpatului rezultă și din prezența semințelor de canabis în număr de 72 depistate în cadrul percheziției domiciliului, care erau sortate în 3 pachete de tip zeep-lock, care indiscutabil indică asupra faptului că acestea erau pregătite pentru cultivarea lor și obținerea profitului considerabil, prezența sacilor cu pământ procurat, a ghivecelor, etc. Venitul care urma a fi obținut de către inculpat este estimat aproximativ la suma de 180000 euro, adică aproximativ 2500 euro pe plantă, potrivit declarațiilor ofițerilor de investigații Prisacari Mihai și Rudei Dumitru, specializați în combaterea traficului de droguri, audiați în ședința de judecată. Mai mult ca atât, inculpatul Guțu Stanislav deținea la acest domiciliu mai multe obiecte caracteristice activității ilicite de comercializare a drogurilor, precum un 4 cântar electronic la scară mică, care era utilizat pentru divizarea dozelor; o râșniță de culoare roșie din plastic cu depuneri de substanță narcotice, care era utilizată la prelucrarea drogurilor; substanțe narcotice. Versiunea inculpatului se infirmă și prin faptul că el n-are studii speciale în domeniul agriculturii pentru eventuala creștere a roșiilor și castraveților. Astfel, prima instanță la adoptarea sentinței, nu a ținut cont de probele acuzării dând o apreciere subiectivă declarațiilor martorilor și a probelor examinate atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, bazându-se doar pe declarațiile inculpatului, care sânt contradictorii și urmau a fi apreciate ca o poziție de apărare pentru a evita răspunderea penală. Declarațiile inculpatului sunt combătute de cumulul de probe pertinente și concludente administrate în cauză. La emiterea sentinței în cauză, instanța de fond a apreciat probele prezentate din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității acestora, însă greșit a concluzionat despre necesitatea recalificării infracțiunii din art. art. 42 alin. (2), (5) 2171 alin. (4) lit. b) din Codul penal în art. 217 alin. (2) din Codul penal. Recurentul a considerat că erau întrunite toate condițiile și premisele legale de a-l condamna pe inculpatul Guțu Stanislav în temeiul art. art. 42 alin. (2), (5) 2171 alin. (4) lit. b) din Codul penal. Orice altă soluție, reieșind din mijloacele de probă existente pe dosar, circumstanțele cazului și persoana făptuitorului, se prezintă drept una ilegală, nemotivată și neechitabilă. La fel, s-a constatat că instanța de fond neîntemeiat a respins cererea cu privire la încasarea de la Guțu Stanislav în beneficiul statului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei chimice a drogurilor în sumă de 800 lei, ca nefondată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2018, a fost admis apelul declarat de către procuror, din alte motive decât cele invocate, inclusiv din oficiu, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Guțu Stanislav Xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Guțu Stanislav a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. În rest dispozițiile sentinței referitor la corpurile delicte au fost menținute. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond prin prisma bazei probante administrate de către organul de urmărire penală a apreciat obiectiv totalitatea probelor care demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea 5 infracțiunii incriminate, însă la adoptarea și motivarea hotărârii a admis unele erori, care urmează a fi corectate în cadrul judecării cauzei în ordine de apel. Analizând actul judecătoresc contestat, instanța de apel a reținut, că instanța de fond n-a constatat fapta infracțională, care se consideră dovedită și recunoscută de către inculpatul Guțu Stanislav. A fost făcută mențiunea că este pus sub învinuire de către organele de urmărire penală Guțu Emil, dar nu Guțu Stanislav. În cazul din speță, dispozitivul sentinței adoptate în privința lui Guțu Stanislav contravine părții motivatoare a acesteia, fapt ce servește motiv pentru casarea actului judecătoresc în cauză. În vederea corectării erorilor admise la judecarea cauzei în prima instanță, la demersul procurorului, instanța de apel a reluat cercetarea judecătorească în vederea cercetării bazei probante, părților fiind acordată posibilitatea de a prezenta probele, care în opinia lor sunt pertinente, concludente și utile pentru justa soluționare a cauzei. Analizând declarațiile martorilor și materialele dosarului instanța de apel a menționat, că de către acuzare nu a fost prezentată nici o probă care ar confirma vinovăția lui Guțu Stanislav în distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice , sau cel puțin ar argumenta intenția de a prepara, păstra, distribui în scop de înstrăinare ilegală a substanțelor narcotice unui grup criminal organizat, prin participație complexă. Scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, prevăzut de art. 2171 Cod penal, presupune existența intenției directe a făptuitorului, la momentul procurării, prelucrării și cultivării drogurilor, de a transmite aceste substanțe altei persoane, inclusiv contra unei sume de bani. Materialele cauzei însă nu confirmă că Guțu Stanislav ar fi avut o astfel de intenție, probe care confirmă că inculpatul a acționat în scopul punerii în circulație sau înstrăinării substanțelor narcotice nu au fost prezentate. Nu pot servi temei pentru confirmarea încriminării scopului lui Guțu Stanislav de a înstrăina substanța narcotică marihuana nici depozițiile martorilor Cucu Ruslan, Rudei Dumitru și Prisacari Mihail, care sunt ofițeri de investigații, deoarece aceștia au declarat în ședința instanței de fond, că la data de 01.12.2016 conform informației operative pe care o dețineau, s-au deplasat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, unde Guțu Stanislav creștea marihuana în scop de realizare. Informația nu s-a confirmat, la momentul percheziției în gospodăria în care locuia inculpatul nu s-au depistat plante de marihuana în creștere, sau teren pregătit pentru o asemenea activitate, iar Guțu Stanislav a declarat, că el intenționa în primăvară să construiască o seră pentru creșterea legumelor, iar cantitatea de droguri depistată la el era pentru folosință 6 personală, ce se confirmă și prin obiectele depistate - râșniță, aparat de fumat, vase cu urme de droguri. Colaboratorii de poliție, având informație operativă privitor la intenția lui de a realiza substanțele narcotice "grupului criminal organizat", nu au întreprins acțiuni pentru stabilirea acestora, reținându-l pe inculpat fără a da posibilitate acestuia să-și realizeze presupusul scop până la capăt și a stabili persoana cumpărătorului sau membrului "grupului criminal organizat", fapt care ar fi avut mare importanță pentru încadrarea juridică corectă a acțiunilor inculpatului. Guțu Stanislav se acuză de infracțiune săvârșiră prin participație complexă, în calitate de autor și complice. Instanța de apel a considerat, că pentru existența acestui semn calificativ fapta trebuie să conțină acțiuni reale întreprinse de mai mulți făptuitori în calitate de autor, organizator, complice ori instigator, adică să fie prezentă participația conform prevederilor art. 42 Cod penal. Potrivit materialelor cauzei, nu s-a stabilit care este acea persoană care ar fi participat împreună cu inculpatul la săvârșirea infracțiunii. Astfel, apreciind probele, administrate în ședința instanței de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a reținut ca fiind constatat că Guțu Stanislav cu scopul de preparare a substanțelor narcotice, a păstrat ilegal, o perioadă nedeterminată de timp, fără autorizație corespunzătoare, în imobilul bunicii sale din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, pe care îl folosea temporar: patru pachete polimerice de tip zip lock, de diferite dimensiuni, ce conțin masă vegetală uscată, mărunțită de culoare verde-cafenie; trei pachete polimerice de tip zip lock ,de diferite dimensiuni, ce conțin semințe de culoare sur-cafenie, de formă elipsoidală; două borcane din sticlă străvezie ce conține masă vegetală cafenie-verde, uscată și mărunțită; un pachet polimeric de tip zip lock ce conține o pereche de mânuși polimerice de culoare gălbuie, cu particule de masă vegetală pe suprafața lor; un fragment de butelie din polimer, de culoare verde cu inscripția ,,жигулевское” pe pereții interiori cu depuneri de culoare cafenie; un fragment de butelie din polimer, transparentă, cu inscripția "Coca Cola" astupată la gură cu un capac metalic auriu, pe pereții interiori având depuneri de culoare cafenie; o râșniță metalică de culoare albastră, compusă din trei piese, pe pereții interiori cu substanță de culoare cafenie, presată cu miros specific; o râșniță polimetrică de culoare roșie, compusă din două piese, pe pereții interiori cu particule unice de masă vegetală de culoare verde cafenie; un cântar electronic cu unice de masă vegetală de culoare verde-cafenie și un fragment de folie de staniol cu depuneri de culoare cafenie, până la data de 01.12.2016 ora 18:20, când au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate de colaboratorii de poliție. 7 Conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1 -R-6876 din 07.12.2016 masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde-cafeniu reprezintă (drog) substanță narcotică - marihuana cu masa totală de 114,66 grame: depunerile de culoare cafenie de pe suprafața buteliilor din polimer și de pe fragmentul de folie de staniol reprezintă (drog) substanță narcotică - rășină de cannabis cu masa totală de 0,38 grame și substanța de culoare cafenie, presată de pe suprafața râșniței metalice de culoare albastră reprezintă (drog) substanță narcotică-hașiș cu masa totală de 3,03 grame, care potrivit listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituiejgroporții mari. Deci, instanța de apel a considerat, că acțiunile lui Guțu Stanislav se încadrează în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, fiind stabilită cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii indicate. La stabilirea și individualizarea pedepsei pentru infracțiunea comisă de către Guțu Stanislav, prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel prin prisma materialului caracterizant al inculpatului, prezent la materialele cauzei, precum și conducând-se de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, instanța de fond corect a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Referitor la modul de executare al pedepsei, prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel nu a stabilit vrea-un impediment de ordin legal, care nu ar permite dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei. Argumentele invocate de procuror în cererea de apel, precum, că instanța nejustificat a respins cerințele înaintate de partea acuzării privind încasarea a 800 lei pentru efectuarea expertizei chimice a drogurilor în calitate de cheltuieli judiciare sunt nefondate. Instanța de fond absolut corect și legal a statutat, că expertiza medico-legală este o probă care de rând cu celelalte probe acumulate pe parcursul urmăririi penale de către partea acuzării au menirea a demonstra în instanță vinovăția inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile imputate acestuia. Astfel, este obligația acuzării în calitate de autoritate a statului de a acumula probele necesare ce demonstrează vinovăția și identifică persoana vinovată în comiterea unei infracțiuni. În acest temei absolut legal instanța de fond a statuat obligația pozitivă a statului de a colecta probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului 8 din contul statului - în cazul dat a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei medico- legale.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând în argumentare că: - nu suntem de acord cu hotărârile instanțelor de judecată privind încadrarea acțiunilor inculpatului Guțu Stanislav în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, or, în cadrul urmăririi penale și examinării cauzei de către instanțele de judecată, vinovăția inculpatului în cele incriminate a fost dovedită pe deplin; - instanțele de judecată, nu au ținut cont de probele acuzării dând o apreciere subiectivă declarațiilor martorilor și a probelor examinate atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, bazându-se doar pe declarațiile inculpatului, care sânt contradictorii și urmau a fi apreciate ca o poziție de apărare pentru a evita răspunderea penală. Declarațiile inculpatului sunt combătute de cumulul de probe pertinente și concludente administrate în cauză. În rest invocând argumente similare celor invocate de procuror în cererea de apel (f.d. 139-143 vol. II).

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul declarat de către procuror, urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente: În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din criticele expuse de procuror, se constată că acesta contestă decizia instanței de apel sub aspectul pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 9 Raportând normele nominalizate la situația în cauză, instanța de recurs apreciază că, temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentelor erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, or instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului, martorilor Cucu Ruslan, Rudei Dumitru, Prisacari Mihail și Vasilachi Daniela, raportul procurorului în secția de exercitare a urmării penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale, Pitei Anatolie din 16.02.2016, procesul-verbal privind consemnarea celor constatate privind la infracțiunea depistată și anume a fost stabilită identitatea a câtorva membri ai grupului criminal din care fac parte: Mîra Alexandru, Mîra Vasile, Podubnîi Anatolie, precum și un cetățean spaniol de origine marocană pe nume PereyQuesada Carlos alias „Lolo”, ordonanța privind aprecierea pertinenței măsurilor speciale de investigații din data de 22.12.2016, procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 22.12.2016 și stenograma efectuată pe numărul de IMEI - 86605001078557 ce aparține lui Guțu Stanislav, interceptat pe cauza penală nr. 20169248045, procesul-verbal de percheziție efectuat la domiciliul lui Guțu Stanislav din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx din data de 01.12.2016 cu fototabelul, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-6876 din data de 07.12.2016 și planșa ilustrativă, ordonanța privind recunoașterea obiectelor de drept corpuri delicte din data de 20.12.2016, procesul-verbal de examinare cu planșă fotografică, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanțele indicând clar și fără echivoc motivele pentru care au respins probele și versiunile acuzării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, probele administrate pe caz 10 demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal. Or, probele administrate dovedesc că inculpatul a preparat și păstrat substanțe narcotice, dar nu și în scop de înstrăinare, iar argumentul recurentului că inculpatul a avut scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice unui grup criminal organizat, prin participație complexă, reprezintă doar o presupunere lipsită de un suport probatoriu care, în virtutea prescripțiilor din art. 8 alin. (3) și 389 alin. (2) Cod de procedură penală, nu poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, toate dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul procurorului este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. 11 Mai mult, motivele invocate în recursul acuzării au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că temeiurile invocate de către procuror nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Gavdiuc Valentina, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Guțu Stanislav Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 09 aprilie 2019. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana Mardari Dumitru Ghervas Maria 12