1ra-228/2020 — art. 329 al. 2 CP

1ra-228/2020 — art. 329 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-228/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Guzun Ion și Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Devder Djulieta, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie

2018, în cauza penală privindu-i pe

Colesnic Alexandr xxxxx, născut xxxxx viza

de reședință xxxxx,

Roif Semion xxxxx născut xxxxx, viza de

reședință în xxxxx,

Panfil Ștefan xxxxx născut la xxxxx, viza de

reședință în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

25.07.2017-05.11.2018;

20.08.2019-10.03.2020.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Colesnic Alexandr a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 329 alin.2 lit. b) Codul penal, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

Roif Semion a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute

de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod Penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

Panfil Ștefan a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod Penal, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată în procesul penal de către Ministerul Finanțelor, a fost

lăsată fără soluționare.

Corpurile delicte-anexate la cauza penală de păstrat la dosar.

1

1.2 Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Colesnic

Alexandr, fiind angajat în baza ordinului xxxxx în funcție de inginer al Biroului

înmatriculare a Transportului nr. 2 mun. Chișinău al Direcției Principale înregistrare a

Transportului și Calificare a Conducătorilor Auto a ÎS CRIS „Registru”,

îndeplinindu-și necorespunzător obligațiile de serviciu care prevedeau expres că

trebuia sa verifice informațiile parvenite de la birourile teritoriale, ca rezultat a

atitudinii sale neglijente a permis înmatricularea automobilului „AudiQ7” cu numărul

caroseriei xxxxx, cauzând un prejudiciu în proporții deosebit de mari în sumă de

177566,40 lei, deoarece pentru acest mijloc de transport nu au fost achitate taxele de

import. Astfel, la 18 aprilie 2011, cet.Colesnic Alexandr, neglijându-și direct

obligațiile de serviciu stipulate în punctele 3.4, 3.5 a primit cererea privind luarea la

evidență a mijlocului de transport de model „Audi A6” completată din numele xxxxx

și a eliberat certificatul de înregistrare pe mijlocul de transport de modelul „Audi Q7”

pe numele acestuia, nu a depistat că mijlocul de transport nu a fost supus vămuirii, nu

a reacționat în modul respectiv și nu a refuzat înmatricularea mijlocului de transport,

dar a admis înregistrarea acestuia, cu includerea în sistemul informațional și în

certificatul de înmatriculare a mijlocului de transport în cauză a datelor false, prin ce,

în contradicție cu prevederile art. 136 alin. 1 Codul vamal, a acceptat ilegal utilizarea

mijlocului de transport, care nu a fost vămuit pe deplin și în așa mod a contribuit la

formarea către bugetul de stat a unui prejudiciu în proporții deosebit de mari.

-Roif Semion, fiind angajat în baza ordinului xxxxx în funcție de inginer al

Biroului de verificare a informației al Secției înmatriculare vehicule a Direcției

documentare mijloace de transport a Departamentului documentare al ÎS „CRIS

„Registru”, iar ulterior fiind transferat în baza ordinului nr.318p din 08 iulie 2011 în

aceiași funcție la Biroul verificare a informației al Secției înmatriculare vehicule a

Direcției înregistrare a Transportului și Calificare a Conducătorilor Auto a ÎS CRIS

„Registru”, îndeplinindu-și necorespunzător obligațiile de serviciu care prevedeau

expres că trebuia să verifice informațiile parvenite de la birourile teritoriale, ca

rezultat a atitudinii sale neglijente a permis înmatricularea automobilului „Audi Q7”

cu numărul caroseriei xxxxx, cauzând un prejudiciu în proporții deosebit de mari în

sumă de 177566,40 lei, deoarece pentru acest mijloc de transport nu au fost achitate

taxele de import. Astfel, în perioada lunii aprilie 2011, Roif Semion, contrar

obligațiilor de serviciu a înmatriculat ilegal mijlocul de transport de model „Audi

Q7”, care prin exercitarea atribuțiilor de serviciu la un nivel de diligentă

corespunzător trebuia să depisteze că acesta este sustras, însă el neglijent a permis

înscrierea în Registrul de Stat al Transporturilor unele date false, precum că

autoturismul „Audi” cu numărul caroseriei xxxxx nu este de model „Audi A6”, dar

este de model „Audi Q7” și că are o culoare albastră, acțiuni care au încălcat direct

obligațiunile de serviciu exprimate în participarea nemijlocit la activitățile de

evidență a transportului, din cadrul secției și direcției. Să utilizeze resursele

informaționale de stat; să efectueze controlul informațional al Registrului de Stat al

Transporturilor, precum și bazelor de date locale a subdiviziunilor teritoriale; să

efectueze controlul informațional al activității subdiviziunilor și instituțiilor

2

furnizoare de informație pentru Registrul de Stat al Transporturilor; să extindă

interacțiunea cu alte registre și sisteme informaționale; să petreacă anchetele de

serviciu pe cazurile de încălcare a legislației în vigoare la documentarea transportului

și furnizarea informației în Registrul de Stat al Transporturilor. Să supravegheze și

controleze activitățile asupra respectării legislației în vigoare în activitatea de

evidență a transportului furnizare a informației în Registrul de Stat al Transportului,

însă contrar acestora, nu a constat că mijlocul de transport de model „Audi Q7” cu

numărul caroseriei xxxxx nu a fost supus vămuirii, nu a reacționat în modul respectiv

și nu a refuzat înmatricularea mijlocului de transport, dar a admis înregistrarea

acestuia, cu includerea în sistemul informațional și în certificatul de înmatriculare a

mijlocului de transport în cauză a datelor false, prin ce, în contradicție cu prevederile

art. 136 alin.1 Codul vamal, a acceptat ilegal utilizarea mijlocului de transport, care

nu a fost vămuit pe deplin și în așa mod a contribuit la formarea către bugetul de stat

a unui prejudiciu în proporții deosebit de mari.

-Panfil Ștefan, fiind angajat în baza ordinului xxxxx în funcție de șef al Biroului

înmatriculare a Transportului nr. 1 mun. Chișinău al Direcției Principale înregistrare a

Transportului și Calificare a Conducătorilor Auto a ÎS „CRIS „Registru”,

îndeplinindu-și necorespunzător obligațiile de serviciu prevăzute în fișa de post

pct.3.11 care prevedeau expres că trebuia să verifice informațiile despre automobil în

vederea depistării semnelor de falsificare, ca rezultat a atitudinii sale neglijente a

permis înmatricularea automobilului „Audi Q7” cu numărul caroseriei xxxxx cauzând

un prejudiciu în proporții deosebit de mari în sumă de 177566,40 lei, deoarece pentru

acest mijloc de transport nu au fost achitate taxele de import. Astfel, la 27 ianuarie

2012, cet. Panfil Ștefan, aflându-se la serviciu în cadrul Biroului înmatriculare a

Transportului nr. 1 mun. Chișinău, prin intermediul inginerului Popescu Daniel, a

primit spre examinare cererea privind radierea de la evidență a mijlocului de transport

de model „Audi Q7” completată din numele xxxxx și totodată cererea privind luarea

la evidență acestui mijlocul de transport de model „Audi Q7” completată din numele

reprezentantului xxxxx. În temeiul cererilor nominalizate, cet. Panfil Ștefan având

drept atribuții de serviciu aplicarea corectă a actelor normative și metodice, care

reglementează procesul de documentare și evidența mijloacelor de transport;

asigurarea, precum și efectuarea personal a verificării tuturor documentelor ce

servesc drept temei la documentarea și evidența mijloacelor de transport, precum și

ale materialelor, care pot să denote semne de falsificare și a altor documente în care

pot apărea asemenea cazuri; efectuarea controlului executării corespondenței

parvenite în adresa biroului; asigurarea procesului efectuării verificării agregatelor

numerotate ale mijloacelor de transport, în procesul documentării acestora, contrar

acestora, acționând în înțelegere prealabilă și de comun acord cu alte persoane,

constatând că mijlocul de transport de model „Audi Q7” cu numărul caroseriei xxxxx

nu a fost supus vămuirii, nu a reacționat în modul respectiv și nu a refuzat

înmatricularea mijlocului de transport, dar a acceptat înmatricularea mijlocul de

transport în cauză pe numele întreprinderii „Total Imobil” SRL, eliberându-i

certificatul de înmatriculare pe acest autoturism cu date false, cu indicarea caroseriei

3

nr. xxxxx, ce de fapt aparținea autoturismului de model „Audi A6C6”, prin ce, în

contradicție cu prevederile art. 136 alin.1 Codul vamal, a acceptat ilegal utilizarea

mijlocului de transport, care nu a fost vămuit pe deplin și în așa mod a contribuit la

formarea către bugetul de stat a unui prejudiciu în proporții deosebit de mari.

Astfel, potrivit învinuirii, acțiunile lui Colesnic Alexandr, Roif Semion și Panfil

Ștefan au fost încadrate juridic în temeiul art. 329 alin.2 lit. b) Codul penal - după

elementele „îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de

răspundere și publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente

sau neconștiincioase față de ele, dacă aceasta a cauzat urmări grave intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor juridice”.

procuror în Procuratura Anticorupție, Bălan Eugen, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să Colesnic

Alexandr să fie recunoscut culpabil și condamnat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.329 alin.2 lit. b) Codul penal, și ai stabili o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 4 ani într-un penitenciar de tip semi-închis cu privarea dreptului de a

ocupa funcții în cadrul „Cris Registru” pe un termen de 8 ani.

Roif Semion să fie recunoscut culpabil și condamnat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 329 alin. 2 lit. b) Codul penal, și ai stabili o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani într-un penitenciar de tip semi-închis cu privarea

dreptului de a ocupa funcții în cadrul „Cris Registru” pe un termen de 8 ani.

Panfil Ștefan să fie recunoscut culpabil și condamnat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 329 alin.2 lit. b) Codul penal, și ai stabili o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani într-un penitenciar de tip semi-închis cu privarea

dreptului de a ocupa funcții în cadrul „Cris Registru” pe un termen de 5 ani.

Admiterea acțiunii civile, întru recuperarea mijloacelor bănești în sumă de

177566.4 lei în contul statului.

Corpurile delicte, documentele și a rezultatele măsurilor speciale de investigații

anexate a le păstra la cauza penală.

2016 a fost admis apelul casată, total sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

din 26 februarie 2016 și pronunțată o nouă hotărâre prin care inculpații Colesnic

Alexandru, Panfil Ștefan și Roif Semion au fost recunoscuți vinovați și condamnați în

baza art. 329 al. 2 lit. b) Cod penal la 34 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții în ÎS„ REGISTRU”, pe un termen de 5 ani.

Conform art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe o perioadă de 3 ani.

La fel, a fost dispusă încasarea în mod solidar din contul inculpaților în

beneficiul statului a sumei de 177566,4 lei.

Colesnic Alexandru și de către Cojocari Dumitru în numele inculpatului Panfil

Ștefan, de către avocatul Terioșchin Denis cu inculpatul Roif Semion.

4

au fost admise recursurile, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 decembrie 2016, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel

în alt complet de judecată.

2018 a fost respins apelul procurorului în Procuratura Anticorupție, Bălan Eugen și

menținută sentința fără modificări.

6.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a conchis că la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just

a ajuns la concluzia că faptele inculpaților Colesnic Alexandru, Panfil Ștefan și Roif

Semion nu întrunesc elementele infracțiunii. Aceste împrejurări au fost constatate din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect

apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității.

Astfel, analizând declarațiile inculpaților Colesnic Alexandru, Panfil Ștefan și

Roif Semion, declarațiile martorilor Goricean Vădim, Mihailov Mihail și Codru Ion,

procesele-verbale de ridicare, rapoartele de expertiză efectuate în cadrul urmării

penale, procesul-verbal de efectuare a experimentului, fișa de post a inculpatului

Colesnic Alexandru, fișa de post a inculpatului Roif Semion, fișa de post a

inculpatului Panfil Ștefan, tabelul de punctaj pentru luna aprilie a „Biroului de

înmatriculare a Transportului” nr. 2, scrisoarea cu nr. 143 din 28 mai 2012, scrisoarea

cu nr. 33 din 29 mai 2012 - informația de la INTERPOL, scrisoarea cu nr. 81 din 25

mai 2012 parvenită de la Serviciul Grăniceri, scrisoarea cu nr. 28 din 20 iunie 2012

parvenită de la Serviciul Vamal, scrisoarea cu nr. 28 din 02 noiembrie 2012 parvenită

de la Serviciul Vamal, scrisoarea nr. 35 din 09 octombrie 2012 parvenită de la

Serviciul Grăniceri și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte

probe, analizate, instanța de apel a constatat, că ele nu demonstrează vina inculpaților

Colesnic Alexandru, Panfil Ștefan și Roif Semion, în comiterea infracțiunilor

imputate de acuzatorul de stat. Totodată, Colegiul penal constată că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept.

Instanța de apel a relevat că, infracțiunea este una formală iar acuzatorul de stat

nu a prezentat instanței chiar nici o probă ce ar demonstra neîndeplinirea obligațiilor

de serviciu sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu de către

Colesnic Alexandr, Roif Semion și Panfil Ștefan. Astfel, nu poate fi vorba de

răspundere penală în lipsa deplină a semnelor obiective și subiective, stabilite de

legea penală, care să califice fapta prejudiciabilă drept infracțiune concretă și, astfel,

este incident cazul care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale

prevăzute în art. 329 din Codul penal.

Astfel, Colegiul penal a constatat că, instanța de judecată corect a stabilit că în

acest caz, lipsește atât latura obiectivă a infracțiunii de neglijență în serviciu, cât și

cea subiectivă, de altfel, fiecare din inculpați a îndeplinit atribuțiile sale de serviciu

strict în baza fișei de post, fără a aduce careva prejudicii statului. Referitor la prezența

legăturii de cauzalitate între faptă și urmările prejudiciabile, de către acuzatorul de

5

stat nu au fost prezentate careva probe pertinente și concludente ce ar dovedi faptul

îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.

Colegiul penal a reiterat că, acuzatorul de stat nu a prezentat instanței nici o

probă ce ar demonstra neîndeplinirea obligațiilor de serviciu sau îndeplinirea

necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu de către Colesnic Alexandr, Roif Semion

și Panfil Ștefan. Așadar, conform fișei de post a inginerului Biroului de înmatriculare

a transportului, Colesnic Alexandr nu are în obligațiunile sale de serviciu eliberarea

certificatelor de înregistrare a mijloacelor de transport; includerea datelor în

certificatele de înmatriculare sau în sistemul informațional.

Un aspect menționat de către instanța de apel rezidă din faptul că, acuzarea nu a

prezentat în instanță atribuțiile de serviciu ale lui Colesnic Alexandru, în care să fie

indicat că în obligațiunile acestuia din urmă intra eliberarea certificatelor de

înregistrare a mijloacelor de transport. După cum a explicat și inculpatul Colesnic

Alexandru, declarații care nu au fost combătute de către acuzare prin probe, în ziua

cu pricina de el s-au apropiat două persoane cu rugămintea să reînmatriculeze

automobilul, pe care i-a rugat să prezinte documentele și pașaportul tehnic, procura

de la proprietarul mașinii care vindea. A verificat pașaportul tehnic, conform căruia

automobilul era de model Audi A6 și interdicții nu avea. Persoanele au completat

două cereri de luare și de punere la evidență și contractul de vânzare-cumpărare, după

care materialele au fost transmise operatorului pentru înregistrarea în baza de date

electronică și verificarea celor introduse de operator în baza de date, nu intră în

atribuțiile de serviciu a inculpatului Colesnic Alexandru. Ulterior, de către operator a

fost scos certificatul, care a fost introdus în baza de date. După contrapunerea

chestionarului cu documentele, el a înaintat tot pachetul cetățenilor pentru aplicarea

semnăturii. După ce au semnat, Colesnisc Alexandru le-a spus să intre la șef pentru

semnarea pașaportului tehnic.

A mai reiterat instanța de apel că, la materialele dosarului sunt prezentate fișele

de post care stabilesc cu exactitate obligațiunile fiecărui inculpat în parte. În

atribuțiile lui Panfil Ștefan nu intră examinarea fizică a automobilului, care de fapt

nici nu se știe dacă există în general. Procedura a fost respectată de Panfil Ștefan, el a

verifica prezența proprietarilor, precum și actele de identitate a acestora. Este evident

că controlul fizic al automobilului, inclusiv și verificarea numărul caroseriei intră în

atribuțiile altor colaboratori ai instituției și nicidecum în atribuțiile lui Panfil Ștefan.

Singurul fapt invocat de partea acuzării precum că Panfil Ștefan Teodosie urma să

atragă atenția la capacitatea cilindrică a motorului indicată în pașaportul tehnic, care

este una mică în raport cu greutatea automobilului, nicidecum nu poate fi considerată

ca fiind capacitate dubioasă, deoarece actualmente există diverse modele de

automobile cu greutate mare, însă cu capacitate cilindrică a motorului mică. La fel, și

Roif Semion care a îndeplinit întocmai atribuțiile sale de serviciu, prevăzute în fișa de

post.

ordinar de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție

Chișinău – Devder Djulieta, care a invocat ca temei de casarea a deciziei prevederile

6

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului,

casarea totală a deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un

alt complet de judecată.

7.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că, instanța de apel nu a ținut

cont de faptul:

- dacă inculpații aveau obligațiuni conform fișei de post să verifice dacă

automobilul a fost sustras și au fost achitate taxele de import- obligațiuni care a fost

probate de acuzator prin simpla prezentare a fișelor de post, în care expres sunt

prevăzute atribuțiile de serviciu a fiecărui inculpat;

- dacă inculpații au avut în gestiune cazul din speță (Audi Q 7)- fapt care nici

măcar nu a fost negat de inculpați;

- survenirea consecințelor adică înmatricularea unui automobil sustras și

neachitarea plăților vamale;

- legătura de cauzalitate între acțiunile/inacțiunile inculpaților și consecințe; or

din materialele cauzei penale se constată cu certitudine că, doar inculpații ca

exponenți a autorității publice aveau și au avut exclusiv obligațiunile de verificare și

constatare dacă mijlocul de transport de model „Audi Q7” cu numărul caroseriei

WAUZZZ4F58N050128, poate fi înmatriculat.

Mai mult, alte persoane publice din această autoritate publică sau alte autorități

publice nu au obligațiuni de a interveni în situația din speță, ceea ce probează

indubitabil că, doar ca rezultat a acțiunilor inculpaților, s-au produs consecințele

infracționale.

Cele enunțate supra denotă că, afirmațiile colegiului penal precum că nu a

desprins din actul de învinuire imputat inculpaților, latura obiectivă a infracțiunii

prevăzută de art.329 alin.(2) lit.b) Cod penal, sunt absolut nefondate, devreme ce ca

rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de obligațiunile sale de

serviciu, inculpații au cauzat urmări grave intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice, or prin obligațiunile sale de serviciu și care sunt inerente naturii

acestui serviciu, inculpații contrar prevederilor art.136 alin.(1) Cod Vamal au

acceptat ilegal utilizarea mijlocului de transport, care nu a fost vămuit pe deplin în

așa mod au contribuit la formarea către bugetul de stat a unui prejudiciu în mărime de

177 566,4 lei.

Mai mult, dauna cauzată prin acțiunile neglijente a inculpaților intereselor

persoanei juridice a fost unul efectiv și determinat, întrucât fapta acestora prezintă un

grad de pericol social.

Evaluarea corectă a conținutului urmărilor prejudiciabile, rezultate din neglijență

în serviciu comisă de către inculpați colegiul penal urma să o constate reieșind din

faptul că, nu au fost percepute la bugetul de stat sumele bănești în mărime de

177566,4 lei, cît și faptul că în rezultatul acestei atitudini neglijente manifestate de

către inculpați, practic s-a redus la nivel de statistică o instituție a statului, la toate

etapele de activitate a acesteia ceea ce constituie o subminare gravă a autorității

statului.

7

O altă abordare absolut greșită invocată în decizia recurată este argumentul

colegiului penal precum că în atribuțiile de serviciu a inculpaților, nu intră obligația

pozitivă de verificare a faptelor dacă automobilul a fost sustras sau a fost supus

procedurilor de vămuire, chiar dacă acțiunile acestora formează un cerc închis și

complet de proceduri stabilite de lege în vederea depistării faptelor invocate supra.

Contrar celor reținute de către instanța de apel, acuzarea reiterează argumentele

titularului cererii de apel din care desprindem că, anume Colesnic Alexandru a fost

responsabil de înmatricularea inițială a automobilului. Acesta nu a avut posibilitatea

reală de a vedea automobilul model Audi A6, deoarece ca urmare a unui accident

rutier acesta nu era transportabil. Colesnic Alexandru prin lipsa de diligentă și totala

neglijare a obligațiunilor de serviciu, acceptă perfectarea actelor pentru

înmatricularea automobilului de model Audi Q7 utilizând WIN Codul automobilului

Audi A6.

La efectuarea acestei operațiuni inculpatul Colesnic Alexandr era obligat să

verifice fizic automobilul și actele acestuia, ca rezultat acesta introduce în baza de

date o altă culoare a automobilului Audi A6, fapt din care deducem clar că inculpatul

urma să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, prin simpla vizualizare fizică a

automobilului.

La fel ca urmare a neexecutării obligațiunilor sale pozitive de depistare a careva

nereguli acesta nu verifică sau verifică formal și ineficient și nu depistează că

automobilul are un WIN Cod diferit și nu stabilește că Audi Q7 este un automobil

sustras anunțat în căutare de Interpol și nu depistează că nu au fost achitate taxele de

vămuire.

Din fișa de post a inculpatului Colesnic Alexandr, rezultă clar că el trebuie să

examineze fizic automobilul, introduce datele în baza de date electronică și are

obligația de a le analiza, o activitate cognitivă bazată pe verificări atât prin prisma

mijloacelor oferite de lege (baze de date, interpelări, atragere de specialiști) cît și a

cunoștințelor profesionale de profil obținute în cadrul exercitării funcției.

Ca urmare a unei manifestări absolut neglijente, chiar criminale față de

obligațiunile de serviciu acesta perfectează actele precum că automobilul Audi Q7 are

capacitatea cilindrică 1998 cm , motorizare care nici nu există în natură la un astfel de

automobil.

Reieșind din consecutivitatea evoluării evenimentelor, indică acuzarea că,

informația introdusă de Colesnic Alexandr, a fost transmisă pentru verificare lui Roif

Simion, care conform fișei de post la fel, are obligațiuni pozitive de a depista daca

operațiunile efectuate de inginer au fost în conformitate cu legislația în vigoare și

dacă automobilul nu a fost sustras și dacă au fost efectuate plățile pentru vămuirea

acestuia.

Contrar celor enunțate supra, Roif Simion introduce informația despre automobil

cu modificarea unor parametri tehnici.

La fel ca și în cazul lui Colesnic Alexandr, inculpatul Roif Simion nu depistează

absolut nici o ilegalitate, omițând în așa mod faptul că, automobilul este sustras și

8

anunțat în căutare internațională, că acest automobile nu a fost supus procedurilor de

vămuire, inclusiv și faptul că are o capacitate cilindrică nefiresc de mică.

Conform fișei de post, Roif Simion a dispus de toate pârghiile de verificare a

datelor prezentate, însă contrar acestora, inculpatul nu a utilizat absolut nici o

modalitate din cele puse la dispoziție (interpelări, trecerea frontierei, Interpol, Acces)

rezumându-și activitatea la simpla dactilografiere a datelor.

Ulterior urmărind circulația unui bun afectat de grave vicii ( audi Q7 fiind

sustras și nefiind achitate plățile pentru vămuire) în circuitul civil, acesta este

înstrăinat altei persoane și deci reînmatriculat.

La fel indică recurentul că, responsabil de gestionarea situației referitor la

reînmatricularea automobilului Audi Q7 este Panfil Ștefan, anume acesta în calitate

de șef al Biroului înmatriculare a Transportului nr. 1 mun. Chișinău al Direcției

Principale înregistrare a Transportului și Calificare a Conducătorilor Auto a ÎS „CRIS

„Registru" organizează munca efectivului într-o astfel de manieră, încât să fie cît mai

anevoioasă scoaterea la iveală a diferitor nereguli ce țin de înmatricularea și

reînmatricularea mijloacelor de transport.

Astfel, acesta își permite luxul să numească provizoriu în funcția de inginer o

persoană care nu are fișa de post și o funcție clar definită ( deci nu poate fi trasă la

răspundere penală în conformitate cu art.329 CP) care analogic lui Colesnic Alexandr

primește actele și verifică automobilul fără a depista careva nereguli (toate cele

menționate supra).

Panfil Ștefan, ulterior verificând datele prezentate de colaboratorul său

„provizoriu” le verifică și le introduce în baza de date ca fiind veridice.

Argumentul apărării, ulterior preluat în soluțiile adoptate de către instanțele de

judecată precum că, la reînmatriculare acestea nu au obligațiunea să verifice toți

parametrii stabiliți la înmatriculare, menționează procurorul că, urmează să fie

apreciată critic, or reieșind din postura pe care-a deținea inculpatul Panfil Ștefan,

deducem că anume acesta era responsabil de depistarea încălcărilor menționate și în

conformitate cu legislația nu există o prevedere care să interzică efectuarea unei

verificări, devreme ce o capacitate a motorului nefiresc de mică trebuia să trezească o

bănuială rezonabilă precum că, actele sunt false sau conțin date denaturate.

Astfel datele respective sunt expediate iarăși spre verificare lui Roif Semion care

nici de această dată nu depistează careva nereguli, admițând aceleași încălcări ca în

situația precedentă.

În speță supusă examinării, indică acuzarea că, dacă inculpații și-ar fi îndeplinit

corespunzător obligațiunile de serviciu stipulate în fișa de post, ar fi garantat

depistarea lacunelor menționate, or versiunea inculpaților referitor la accesul unor

alte persoane, este absolut inadmisibilă. Credibilitatea versiunii înaintate de inculpați,

este extrem de mica, devreme ce se face imposibil ca persoane terțe să efectueze

careva manipulări la o bază de date, doar într-un singur caz , la un automobil supus

mai multor operațiuni, prin care de fapt creșteau posibilitatea depistării deficiențelor

menționate.

9

În concluzie menționează recurentul că, cele enunțate supra denotă că colegiul

penal eronat nu a reținut cauzarea urmărilor prejudiciablle intereselor ocrotite de lese

ale persoanelor juridice, făcând abstracție de evaluarea acestor urmări, or faptele

încriminate inculpaților au adus atingere valorilor sociale ocrotite care la rândul său

prezintă un înalt grad de intensitate și gravitate, fapt ce justifică intervenția legii

penale în vederea curmării unor astfel de infracțiuni.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul art.414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Colegiul constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

Conform art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare,

indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne

cea care a existat la soluționarea recursului.

8.1 După cum rezultă din actele cauzei, prin sentința Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 28 februarie 2016, inculpații Colesnic Alexandr, Roif Semion și Panfil

Ștefan au fost achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

10

329 alin. (2) lit. b) Cod Penal, pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele

infracțiunii.

Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către acuzatorul de stat care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care inculpații să fie recunoscuți culpabili și condamnați pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.329 alin.2 lit. b) Codul penal cu stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani într-un penitenciar de tip semi-închis cu privarea

dreptului de a ocupa funcții în cadrul „Cris Registru” pe un termen de 8 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2018

a fost respins apelul procurorului în Procuratura Anticorupție, Bălan Eugen și

menținută sentința fără modificări.

Conform art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Potrivit art. 419 Cod de

procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător. Conform art.101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenți,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform art. 394

alin.(3) pct.1) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare

trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința

învinuitului a fost trimisă în judecată.

Prin urmare, Colegiul lărgit constată că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze de către

instanța de apel.

Instanța de apel, respingând apelul procurorului și concluzionând că sentința

este una legală, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

descriptivul și dispozitivul deciziei contestate, sunt contradictorii. Or, potrivit

prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată

ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze

aspectele de fapt și de drept ale cauzei.

Așadar, prin sintagma reținută în sentință de achitare prima instanță, de fapt, a

constatat fapta ca fiind dovedită. Ulterior, instanța de apel nu a corectat eroarea de

drept privind modul de întocmire a sentinței, prin casarea sentinței din acest motiv,

ignorând prevederile legale menționate mai sus.

Astfel, Colegiul stabilește că hotărârea instanței de apel supusă analizei: nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției adoptată de

instanța de apel, contrazice dispozitivului hotărârii, și acesta este expus neclar,

temeiuri ce se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

11

Alt aspect ce necesită a fi nominalizat, este faptul că din materialele cauzei, se

atestă faptul că, instanța de apel analizând probele prezentate, declarațiile

inculpaților Colesnic Alexandr, Roif Simion și Panfil Stefan, martorilor, a

rapoartelor de expertiză efectuate în cadrul urmăririi penale, a procesului-verbal de

efectuare a experimentului, a fișelor de post a inculpaților Colesnic Alexandru, Roif

Semion și Panfil Ștefan, și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu

celelalte probe, analizate, a ajuns la concluzia de a menține sentința de achitare a

inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal,

pe motiv că probele cercetate nu demonstrează vina inculpaților Colesnic Alexandru,

Panfil Ștefan și Roif Semion, în comiterea infracțiunii imputate, constatând, că fapta

inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, fără a-și motiva soluția și fără a da

răspuns detaliat la argumentele apelantului și fără a respinge probele prezentate de

acuzare, motivându-și soluția în linii generale.

Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului, Colegiul lărgit

atestă că, instanța de apel cercetând probele administrate în cauza diferită judecății,

nu le-a dat apreciere în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală,

fiind reținută la baza deciziei adoptate versiunea și probele acuzării, fără a fi supuse

acestea analizei minuțioase în coroborare cu celelalte probe existente și administrate,

fiind doar enumerate: raportul de expertiză nr.1115 din 28.05.2012; Raportul de

expertiză nr.1133 din 25.05.2012; Raportul de expertiză nr. 675, 15-18 din

04.01.2013; procesul-verbal de efectuare a experimentului din 16.01.2013; Procesul-

verbal de ridicare din 17.05.2012 și de examinare din 08.06.2012; Procesul-verbal

de ridicare din 21.05.2012 și de examinare din 08.06.2012; Procesul-verbal de

ridicare din 22.05.2012 și de examinare din 08.06.2012; Procesul-verbal de ridicare

din 22.05.2012; Procesul-verbal de ridicare din 25.05.2012; scrisoarea înregistrată

cu nr. 143 din 28.05.2012 parvenită de la SRL „Rumeon"; scrisoarea înregistrată cu

nr. 33/5282 din 29.05.2012 parvenită de la BNC „Interpol" în Republica Moldova;

scrisoarea înregistrată cu nr. 81 din 25.05.2012 parvenită de la Serviciul Grăniceri;

scrisoarea înregistrată cu nr. 28/07-7387 din 20.06.2012 parvenită de la Serviciul

Vamal; scrisoarea înregistrată cu nr. 28/07-13115 din 02.11.2012 parvenită de la

Serviciul Vamal; scrisoarea înregistrată cu nr. 35/7-1 191 din 09.10.2012 parvenită

de la Serviciul Grăniceri (f. d 12,Vol. VII).

Constatând lipsa în acțiunile inculpaților a laturii obiective și subiective și cât și

legătura de cauzalitate între faptă și urmările prejudiciabile instanța de apel nu a

combătut argumentele acuzării din apel, care a reținut că conform obligațiunilor de

serviciu a inculpaților conform fișelor de post (f.d.125-133; 149-158; 209-218 Vol. I),

Colesnic Alexandr, era obligat să examineze fizic automobilul, să introducă datele în

baza de date electronică și are obligația de a le analiza, o activitate cognitivă bazată

pe verificări atât prin prisma mijloacelor oferite de lege (baze de date, interpelări,

atragere de specialiști) cât și a cunoștințelor profesionale de profil obținute în cadrul

exercitării funcției; Roif Simion are obligațiuni pozitive de a depista daca operațiunile

efectuate de inginer au fost în conformitate cu legislația în vigoare și dacă

automobilul nu a fost sustras și dacă au fost efectuate plățile pentru vămuirea

12

acestuia; Panfil Stefan în calitate de șef al Biroului de Înmatriculare a Transportului

nr. 1 mun. Chișinău al Direcției Principale înregistrare a Transportului și Calificare a

Conducătorilor Auto a ÎS „CRIS „Registru” are sarcina de a efectua controlul

informațional al Registrului de stat al transporturilor, precum și a bazelor de date

locale a subdiviziunilor teritoriale, or, doar inculpații ca exponenți a autorității

publice au avut exclusiv obligațiunile de verificare și constatare dacă mijlocul de

transport de model „Audi Q7” cu numărul caroseriei xxxxx, poate fi înmatriculat.

Instanța de apel n-a dat răspuns la principalele argumente ale procurorului:

- inculpații aveau obligațiuni conform fișei de post să verifice dacă automobilul

a fost sustras și au fost achitate taxele de import- obligațiuni care a fost probate de

acuzator prin simpla prezentare a fișelor de post, în care expres sunt prevăzute

atribuțiile de serviciu a fiecărui inculpat;

- inculpații au avut în gestiune cazul din speță (Audi Q 7), și legătura de

cauzalitate între acțiunile/inacțiunile inculpaților și consecințelor survenite -

înmatricularea unui automobil sustras și neachitarea plăților vamale.

Totodată, instanța de apel constatând lipsa în acțiunile inculpaților a elementelor

infracțiunii, nu s-a expus asupra argumentelor procurorului întru condamnarea

inculpaților, în special că n-au fost apreciate acțiunile inculpatului Colesnic Alexandr

ce țin de acceptarea perfectării actelor pentru înmatricularea automobilului de model

Audi Q7, utilizând WIN Codul automobilului Audi A6, introducerea în baza de date

o altă culoare a automobilului Audi A6, verificarea superficială și ne-depistează că

automobilul are un WIN Cod diferit și ne-stabilirea că Audi Q7 este un automobil

sustras, anunțat în căutare de Interpol și ne-depistarea că nu au fost achitate taxele

vamale.

La fel, instanța de apel nu s-a expus motivat nici asupra argumentelor

procurorului privind acțiunile inculpatului Roif Simion și Panfil Ștefan la

introducerea în baza de date a informației despre automobilul Audi Q7, în raport cu

obligațiunile de serviciu ale acestora.

Rezumând cele menționate instanța de recurs constată, că soluția de menținere a

achitării inculpaților a reieșit din respingerea majorității probelor administrate pe caz

fără o motivare legală, fapt ce duce la concluzia, că deși la materialele cauzei sunt

prezentate un șir de probe, instanța fără a le aprecia în urma unei evaluări în

ansamblu, le-a respins și a dispus menținerea sentinței de achitare integrală a

inculpaților, sentință, care conține constatări contradictorii, fără a se expune detaliat

asupra tuturor argumentelor din apel.

Ca urmare, Colegiul lărgit constată că instanța de apel nu a examinat fondul

apelului, a adoptat o decizie nemotivată, la caz fiind reținut temeiul prevăzut în art.

427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, invocat de recurent, care condiționează

casarea totală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauze, deoarece,

erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs

în prezenta procedură.

13

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și

limitele acesteia.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de circumscripție Chișinău – Devder Djulieta.

Casează, total, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05

noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Colesnic Alexandr xxxxx, Roif

Semion xxxxx și Panfil Ștefan xxxxx cu dispunerea rejudecării cauzei de către

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac

Decizia motivată pronunțată integral la 18 mai 2020.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Guzun Ion

Boico Victor

14