1ra-779/2020 — art. 190 al. 5, 335 alin. 1 CP

1ra-779/2020 — art. 190 al. 5, 335 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-779/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12

septembrie 2019, în cauza penală privindu-le pe

Blanaru Eudochia XXXXX, născută la XXXXX,

originară din XXXXX, domiciliată în XXXXX;

Primac Fedosia XXXXX, născută la XXXXX, originară

și domiciliată în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Primac Fedosia a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Blanaru Eudochia a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

de gestionare a organizației comerciale, obștești sau altă organizație nestatală, pe un

termen de 5 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

1

Blanaru E., deținând în baza procesului-verbal nr. 1 al Adunării Generale a

membrilor Întovărășirii Pomicole din 19.11.2011, funcția de președinte al

întovărășirii vizate, situată în com. Trușeni, mun. Chișinău, fiind persoană care

gestionează o organizație obștească, nestatală, căreia i se acordă permanent, prin

stipularea Statutului ÎP „Poiana Viilor”, aprobat la 08.12.2011 și înregistrat la

Camera Înregistrării de Stat cu nr. X din 15.12.2011, anumite drepturi și obligații în

ceea ce privește asigurarea îndeplinirii hotărârilor Adunării Generale a membrilor

întovărășirii, precum și să încheie contracte în limitele devizului de venituri-

cheltuieli, să elibereze procuri și să deschidă conturi, pe parcursul lunii februarie

2013, aflându-se în incinta sediului administrației ÎP „Poiana Viilor”, din com.

Trușeni, mun. Chișinău, fără a verifica veridicitatea actelor prezentate de către

Primac F., cu privire la primirea prin succesiune a lotului pomicol nr. 39 din cadrul

întovărășirii nominalizate, acționând prin intenție directă, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, din interes material, exprimat prin încasarea

contribuțiilor de membru al întovărășirii, în sumă totală de 678 lei, a întocmit

unipersonal și a eliberat ultimei un proces-verbal al ședinței consiliului ÎP „Poiana

Viilor”, fiind semnat doar de ea, potrivit căruia s-a decis că Primac F. să fie primită

ca membru al întovărășirii date, eliberându-i biletul de membru al ÎP „Poiana

Viilor”, ca posesor al lotului cu nr. 39 încă de la 26.11.2012.

Respectiv, profitând de faptul că între numele și prenumele rudei decedate a

Primac F., pe nume Lucina Vera, a cărei succesoare era și proprietara lotului de teren

nr. 39 din ÎP „Poleana” din com. Trușeni, mun. Chișinău, Luchina Valentina,

decedată la 28.02.2013, erau anumite similitudini, în special când aceste nume și

prenume erau înscrise în limba rusă, cu varianta prescurtată a prenumelui „Лyкинa

B.”, cu ajutorul lui Blanaru E., Primac F. a intrat în posesia carnetului de membru al

ÎP „Poleana”, a achitat impozitul pe bunul imobil, după care a primit de la Blanaru

E. și procesul-verbal nr. 3 al ședinței consiliului ÎP „Poleana”, prin care s-a decis a

permite privatizarea lotului nr. 39, situat în ÎP „Poleana” din com. Trușeni, mun.

Chișinău și la 02.04.2013 a depus tot pachetul de acte la Primăria com. Trușeni, mun.

Chișinău, solicitând privatizarea lotului nominalizat și, în consecință, la 30.04.2013

Consiliul comunal Trușeni, mun. Chișinău a emis Decizia nr. 4/4 prin care a aprobat

vânzarea-cumpărarea lotului nominalizat, iar la 17.05.2013 prin înregistrarea

contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria com. Trușeni, mun.

Chișinău și Primac F. în Registrul bunurilor imobile, ultima a dobândit dreptul de

proprietate asupra acestuia.

Prin urmare, prin acțiunile abuzive ale Blanaru E., care au condus la

privatizarea ilegală a lotului dat, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

moștenitorului legal al posesoarei adevărate a lotului cu nr. 39 din cadrul ÎP „Poiana

Viilor”, Luchin V., i-au fost cauzate prejudicii materiale în valoare de 150.000 lei,

care constituie proporții deosebit de mari și reprezintă urmări grave.

2

Astfel, lui Blanaru E. i se impută că, prin acțiunile sale intenționate, fiind

persoană care gestionează o organizație obștească nestatală, a folosit intenționat,

în interes material, situația sa de serviciu, prin ce a cauzat daune în proporții

deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice,

soldate cu urmări grave, adică a comis infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (11)

Cod penal.

Primac F., fiind originară din com. Negurenii Vechi, r-nul Ungheni, acționând

cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

admițând în mod conștient și dorind survenirea urmărilor prejudiciabile, având

scopul dobândirii ilicite prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altor

persoane, profitând de faptul că între numele și prenumele rudei sale decedate

Lucina Vera, a cărei succesoare era și proprietara lotului de teren nr. 39 din ÎP

„Poleana” din com. Trușeni, mun. Chișinău, Luchina Valentina, decedată la

28.02.2013, erau anumite similitudini, în special când aceste nume și prenume erau

înscrise în limba rusă, cu varianta prescurtată a prenumelui „Лyкинa B.”, a perfectat

cu ajutorul lui Blanaru E. carnetul de membru al ÎP „Poleana”, a achitat impozitul

pe bunul imobil, după care s-a adresat și a primit de la Blanaru E. procesul-verbal

nr. 3 al ședinței consiliului ÎP „Poleana”, prin care s-a decis a permite privatizarea

lotului nr. 39, situat în ÎP „Poleana” din com. Trușeni, mun. Chișinău și la

02.04.2013 a depus tot pachetul de acte la Primăria com. Trușeni, mun. Chișinău,

solicitând privatizarea lotului nominalizat și, în consecință, la 30.04.2013, Consiliul

comunal Trușeni, mun. Chișinău a emis Decizia nr. 4/4 prin care a aprobat vânzarea-

cumpărarea lotului nominalizat, iar la 17.05.2013 prin înregistrarea contractului de

vânzare-cumpărare, încheiat între Primăria com. Trușeni, mun. Chișinău și Primac

F. în Registrul bunurilor imobile, ultima a dobândit dreptul de proprietate asupra

acestuia, cauzându-i părții vătămate Luchin V. un prejudiciu material în proporții

deosebit de mari, în sumă de 150.000 lei.

Lui Primac F. i se impută că, prin acțiunile sale intenționate, a comis

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută de

art. 190 alin. (5) Cod penal.

Instanța a reținut că acțiunile inculpatei Blanaru E. urmează a fi recalificate de

la art. 335 alin. (11) în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, ca folosirea intenționată de

către o persoană care gestionează o organizație obștească nestatală a situației de

serviciu, în interes material, prin ce a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice.

Or, lipsesc probe care ar dovedi că partea vătămată Luchin V. ar avea vreun

temei legal de a pretinde la obținerea lotului nr. 39, nefiind stabilit că acestuia i-au

fost produse urmări grave, prin cauzarea prejudiciului în proporții deosebit de mari.

Astfel, lotul nr. 39 aparținea cu drept de proprietate administrației publice

locale, iar eliberarea procesului-verbal nr. 3 al Consiliului ÎP „Poleana” a contribuit

3

la scoaterea lotului nr. 39 din proprietatea autorității publice și atribuirea în

proprietate privată lui Primac F. și Primac I.

Prin urmare, prin acțiunile abuzive ale inculpatei Blanaru E., care au condus la

privatizarea defectuoasă a lotului dat, intereselor publice s-au cauzat daune în

proporții considerabile.

Se consideră sustragere, luarea ilegală și gratuită a bunurilor din posesia altuia,

care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvârșită în scop acaparator.

Totodată, a fost confirmat că lotul nr. 39, situat în ÎP „Poiana Viilor”, com.

Trușeni, mun. Chișinău, până la înstrăinare lui Primac F. a aparținut cu drept de

proprietate administrației publice locale, care în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 1389 din 16.05.2013 și-a valorificat dreptul de dispoziție asupra

bunului ce-i aparținea.

Acuzarea nu a administrat probe care să ateste cauzarea prejudiciului în

proporții deosebit de mari părții vătămate Luchin V. or, nu există nicio dovadă care

ar demonstra temeiul legal al acestuia la pretinderea obținerii lotului nr. 39, nefiind

stabilit că ultimului i-a fost cauzat un prejudiciu în proporții deosebit de mari.

3.1 Reprezentantul părții vătămate, Robuleț V., solicitând repunerea în termen

a apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatele

Blanaru E. și Primac F. să fie condamnate în limitele acuzării formulate, invocând

că potrivit declarațiilor martorilor Oschirco G., Cogîlniceanu S., Băieșu S. și

Flentina A., lotul pomicol nr. 39 din ÎP „Poleana” a aparținut tatălui părții vătămate,

Luchin N., iar, ulterior, în temeiul pct. 8 al Hotărârii Guvernului Cu privire la

întovărășirile pomicole nr. 629 din 13.11.1991, care prevede că în cazul decesului

unuia dintre membrii întovărășirii pomicole, conform legislației în vigoare, dreptul

de posesiune succesorală revine moștenitorilor acestuia, și conform Statutului

întovărășirii, acest drept a revenit moștenitorului Luchina Valentina.

Aceasta, în baza dreptului de moștenitor, a devenit deținător legitim al lotului

pomicol nr. 39, ce se confirmă prin actele ridicate în cadrul percheziției efectuate la

domiciliul inculpatei Blanaru E., care includ lista membrilor din anul 2002,

dispoziția de încasare a impozitului pe anul 2008, dispoziția de încasare a

impozitului pe anul 2009, conform căror, până la efectuarea manipulărilor inculpatei

din 2010, deținător al lotului pomicol figura Luchin Valentina. Totodată, nu au fost

administrate probe care ar demonstra că acest lot pomicol ar fi fost retras din

folosința lui Luchin V. nici la cererea acesteia, nici printr-un act al Direcției

întovărășirii pentru careva încălcări ale statutului.

Probele menționate demonstrează că pe lotul pomicol nr. 39 din ÎP „Poleana”,

deținătorii legali Luchin N. și Luchin V. au construit o casă de vacanță cu toate

caracteristicile unui bun imobil, înregistrat în planul cadastral.

Totodată, sentința a fost pronunțată în lipsa părții vătămate Luchin V., care nu

a fost înștiințată despre adoptarea acesteia și cu care a făcut cunoștință în instanța de

4

apel la 16.03.2016, deci, în temeiul art. 403, 404 Cod de procedură penală, apelul

urmează a fi repus în termen.

3.2 Procurorul în Procuratura sect. Buiucani, Gheorghe Mihăilă și procurorul

în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Pavel Guțan, au declarat apel

suplimentar la apelul reprezentantului părții vătămate, Robuleț V., solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Primac F. să fie condamnată în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 8 ani închisoare, iar Blanaru E. să fie condamnată

în baza art. 335 alin. (11) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa orice funcții de gestionare a organizațiilor obștești pe un termen de 3 ani.,

invocând că, partea vătămată, prin intermediul reprezentantului său, Robuleț V., a

declarat apel la 31.03.2016, cu care au făcut cunoștință la 15.04.2016 și, în

conformitate cu art. 402 alin. (4) Cod de procedură penală, sunt în drept să declare

apel suplimentar cu indicarea motivelor suplimentare la apelul părții vătămate.

Totodată, apelul a fost declarat în termen, deoarece partea vătămată Luchin V.,

prin intermediul reprezentantului său, Robuleț V., a făcut cunoștință cu sentința din

12.02.2016 la 16.03.2016.

Astfel, suplimentar la apelul părții vătămate, temei de casare a sentinței

adoptate este și faptul că prima instanță greșit a recalificat acțiunile inculpatei

Blanaru E. de pe art. 335 alin. (11) în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, constatând că

prin acțiunile acesteia s-a cauzat un prejudiciu în proporții considerabile intereselor

publice și nu s-au cauzat daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor

ocrotite de lege persoanelor fizice, soldate cu urmări grave.

Concluzia primei instanțe este neîntemeiată or, probele administrate atestă că

anume prin acțiunile inculpatei Blanaru E., s-au cauzat daune în proporții deosebit

de mari, soldate cu urmări grave drepturilor și intereselor părții vătămate Luchin V.,

interesele publice nefiind lezate în acest caz.

Potrivit declarațiilor părții vătămate Luchin V-na., părinții săi au deținut lotul

nr. 39, iar ea a participat la construcția casei de pe acest lot, achitând toate impozitele

ce se impuneau.

Martorul Oschirco G. a confirmat că lotul nr. 39 a fost deținut de către familia

Luchin, iar o perioadă de timp, la rugămintea acestora, ea a achitat impozitele pentru

acest lot.

Martorii Țiței F. și Cogîlniceanu S., la fel, au depus declarații care confirmă că

familia Luchin a deținut lotul nr. 39.

Instanța de fond incorect a apreciat aceste declarații în coroborare cu celelalte

probe administrate, considerând că aceste declarații nu confirmă că familia Luchin

a deținut lotul nr. 39 și greșit a recalificat acțiunile inculpatei Blanaru E. în baza art.

335 alin. (1) Cod penal, aceasta urmând a fi condamnată pe art. 335 alin. (11) Cod

penal.

Totodată prima instanță greșit a achitat-o pe inculpata Primac F. din motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal,

5

fiind stabilit că familia Luchin a deținut lotul nr. 39, prin ce se constată prezența

laturii obiective a infracțiunii incriminate.

3.3 Avocatul Negru Olesea în numele inculpatei Blanaru Eudochia, solicitând

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata Blanaru E. să

fie achitată, invocând că, vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate nu

a fost demonstrată, confirmându-se doar versiunea inculpatei.

Astfel, prima instanță a reținut netemeinicia învinuirii conform art. 335 alin.

(11) Cod penal, fapta nefiind soldată cu urmări grave în raport cu partea vătămată,

însă îi incriminează inculpatei săvârșirea infracțiunii prevăzute la alin. (1), pentru

cauzarea daunelor în proporții considerabile intereselor publice or, Primac F. a

achiziționat lotul la preț avantajos, raportat la situația în care urma să fie procurat la

licitație.

Totodată, Primac F. a fost achitată în temeiul hotărârilor civile definitive de

examinare a litigiului privind terenul nominalizat, alternativa posibilității vinderii

lotului respectiv la licitație fiind exclusă, iar instanța de fond a reținut existența

calificativului respectiv eronat.

3.4. Inculpata Blanaru E., solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să fie achitată, invocând că, prima instanță în hotărârea adoptată

stipulează ”că Blanaru E. prin acțiunile sale intenționate, în interes material,

folosind situația de serviciu, a comis infracțiunea prevăzută la art. 335 alin. (1) Cod

penal”, însă nu indică expres și argumentat probele care au demonstrat vinovăția și

intenția directă a inculpatei, precum și interesul material, la săvârșirea infracțiunii.

apelurile inculpatei Blanaru E. și avocatei Olesea Negru au fost respinse ca

nefondate.

A fost repus în termen apelul reprezentantului părții vătămate, Robuleț V.

Apelurile reprezentantului părții vătămate, Robuleț V., ale procurorului în

Procuratura sect. Buiucani, Gheorghe Mihăilă și procurorului în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Pavel Guțan au fost admise, casată total sentința și

pronunțată o nouă hotărâre, prin care:

Primac Fedosia a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani

6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de gestionare și

administrare a bunurilor materiale și mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani,

cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei, de la reținere.

Blanaru Eudochia a fost condamnată în baza art. 335 alin. (11) Cod penal, la 2

ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a

organizației comerciale, obștești sau altă organizație nestatală pe un termen de 3 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate inculpatei Blanaru

Eudochia i-a fost suspendată condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Grigoriu Aurelia în numele inculpatei Primac Fedosia, indicând temeiurile pentru

6

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală,

prin care a solicitat, casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând că:

- instanța de apel, enumerând probele pe care le-a pus la baza deciziei sale, nu

a făcut o analiză obiectivă a acestor probe și nu le-a apreciat din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor;

- instanța de apel a admis apelul reprezentantului părții vătămate Luchin V.,

Robuleț V., ignorând prevederile art. 72 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură

penală, care interzice participarea apărătorului la procesul penal dacă el a participat

în această cauză penală în calitate de martor, or, Robuleț V. a fost audiat în calitate

de martor în cadrul urmăririi penale, fiind inadmisibilă admiterea apelului declarat

de acesta, poziție susținută și de acuzare în instanța de apel;

- solicitarea privind condamnarea Primac F. nu conține nici un argument

temeinic care să pună la dubii legalitatea sentinței atacate. Mai mult, hotărârea

instanței de fond relevă argumente fondate și indubitabile care neagă vinovăția lui

Primac F., care nefiind atacată în termen, capătă caracterul autoritar al lucrului

judecat;

- totodată, din probele administrate se constată că partea vătămată Luchin V. nu

a prezentat acte care să ateste că are vreun drept sau interes legitim afectat prin

înstrăinarea lotului nr. 39, situat în ÎP „Poleana”, com. Trușeni, mun. Chișinău,

acesta figurând doar în listele Cooperativei ,,Pruncul Ghidighici” la situația

12.09.1991;

- nu au fost prezentate nici probe care să confirme că Luchina Valentina sau

Luchin Vadim au devenit moștenitori ai defunctului Luchin N., conform legislației

în vigoare, care ar dovedi dreptul la posesiune succesorală asupra lotului nr. 39 situat

în com. Trușeni, ÎP „ Poleana”;

- potrivit informației eliberate de Camera Înregistrării de Stat cu nr. 05/748 din

05.03.2015, ÎP „Poleana” a fost formată și înregistrată ca persoană juridică la

03.02.1992, iar în lista confirmată prin ștampila ÎP „Poleana” Cooperativa „Pruncul-

Ghidighici” și anexa la statutul ÎP „Poleana”, la rubrica „titularul de drept” al

terenului nr. 39 este indicată familia Lucina V. Aceste circumstanțe denotă faptul că

Luchin N., tatăl părții vătămate Luchin V. n-a fost membru al ÎP „Poleana” or, acesta

a decedat la 30.09.1991, anterior constituirii ÎP „Poleana”;

- conform informației privind valoarea estimată în scopul impozitării,

recalculată în baza Ordinului ARFC nr. 117 din 20.07.2010, eliberată de ÎS

„Cadastru” la 22.07.2010, lotul pomicol nr. 39 aparținea lui Lucina Vera, domiciliată

în XXXXX, iar în perioada anilor 2011-2014 alte înregistrări pe lotul dat nu au avut

loc;

- la momentul eliberării actelor necesare pentru privatizarea acestui teren

inginerul cadastral a verificat baza de date și careva schimbări sau modificări a

familiei nu au fost depistate;

7

- Primac F. nu are acces la această bază de date și careva modificări din partea

ei nu puteau fi efectuate, specialiștii fiscali și inginerul cadastral utilizând o parolă

la momentul accesării bazei de date;

- instanța de apel, din oficiu, a solicitat audierea repetată a tuturor martorilor

acuzării, care au susținut cele declarate în instanța de fond, fără a comunica ceva

nou;

- probatoriul decisiv pe care instanța de apel și-a întemeiat hotărârea de

condamnare a lui Primac F. a fost obținut contrar principiului nemijlocirii, oralității

și contradictorialității judecării cauzei, acuzarea neprezentând probe noi, pertinente

și concludente referitor la vinovăția inculpatei;

- relevantă cazului este hotărârea Mischie contra României din 16 septembrie

2016, prin care CtEDO a condamnat statul român, statuând că este inadmisibilă

condamnarea în apel, după achitare, fără a se administra probe noi care să răstoarne

probatoriul instanței de fond. Instanța de apel a procedat la o nouă interpretare a

acelorași declarații ale martorilor audiați în instanța de fond, în baza cărora

reclamantul a fost achitat, acestea fiind suficiente instanțelor inferioare pentru a se

îndoi de acuzații și a motiva achitarea. Înalta Curte poate confirma achitarea

pronunțată în prima instanță sau poate condamna, în urma unei evaluări

corespunzătoare a nevinovăției sau vinovăției, prin administrarea de probe noi, or,

CtEDO interzice reinterpretarea acelorași probe, iar inculpatul nu poate fi condamnat

în baza acelorași mărturii;

noiembrie 2017, recursul ordinar a fost admis, casată total decizia cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

corect concluzionând că sentința este una neîntemeiată și rejudecând cauza potrivit

regulilor generale, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate, cât și a procesului-verbal

al ședinței judiciare (vol. V, f.d. 1-32, pct. 4. din decizie):

a) a indicat în descriptiv sumar și neclar că: „fiind constatat că partea

vătămată Luchin V. nu a fost prezent la pronunțarea sentinței în instanța de

fond, stabilindu-se că întârzierea depunerii apelului a fost determinată de motive

întemeiate, apelul declarat de reprezentantul părții vătămate, Robuleț V., urmează

a fi repus în termen”.

Or, asemenea concluzie contravine prescripțiilor din art. 401 alin. (2), 402 alin.

(1), 403 alin. (1), 404 alin. (1) Cod de procedură penală, cât și jurisprudenței

relevante, enunțate supra(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu

privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 7. - 8.).

Totodată, instanța de apel a omis să se pronunțe asupra unor circumstanțe

semnificative în aspectul vizat, cum ar fi dacă apelantul Robuleț V., care activează

în temeiul procurii (f.d. 20), întrunește condițiile de drept stipulate în art. 401 alin.

8

(2) Cod de procedură penală, dacă întârzierea apelului a fost determinată de motive

întemeiate - calamitate naturală, accident, boală ș.a., dacă situația invocată de apelant

constituie în mod efectiv o cauză de împiedicare a declarării apelului, dacă partea

care a atacat hotărârea cu apel a fost absentă atât la judecată, cât și la pronunțarea

sentinței;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al

pertinenței,concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept

indicate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele și

versiunile apărării, în special cele invocate și consemnate în procesul-verbal al

ședinței instanței de apel că: „apelul reprezentantului părții vătămate, Robuleț V.,

este tardiv, ultimul nu este persoană împuternicită de a depune apel în temeiul CPP”

(vol. 5, f.d. 1-3, pct. 5. din decizie).

Mai mult, instanța nu s-a pronunțat în niciun fel și asupra poziției apelantului și

procurorului Pavel Guțan, care, potrivit procesului-verbal al ședinței judiciare, a

solicitat instanței de apel: „să fie respins apelul reprezentantului părții vătămate ca

fiind inadmisibil, din motiv că acest reprezentant activa în bază de procură și avea

dreptul să conteste sentința instanței de fond doar în latura civilă și nicidecum la

achitarea inculpatei Primac F. în latura penală. Corespunzător, aceasta duce și la

respingerea ca inadmisibile a motivelor suplimentare a procurorului declarate la

apelul părții vătămate. Apelul este semnat de Robuleț V., el nu era în drept să

conteste în latura penală, doar în cea civilă și am solicitat respingerea cererii de apel

ca fiind inadmisibilă” (vol. 5, f.d. 1-3).

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul de pe rol este întemeiat.

2019:

S-au respins apelurile declarate de către reprezentantul părții vătămate Luchin

Vadim – Robuleț Vasile și apelul suplimentar comun declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel și de procurorul în

Procuratura Buiucani, mun. Chișinău, Mihăilă Gheorghe, ca fiind depuse peste

termen.

S-au admis apelurile declarate de către inculpata Blanaru Eudochia și de către

avocatul Negru Olesea în interesele inculpatei Blanaru Eudochia, din alte motive,

inclusiv din oficiu potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, s-a casat

sentința în latura penală privind-o pe Blanaru Eudochia, pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Blanaru Eudochia a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal și s-a eliberat de pedeapsă din motivul

expirării termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală.

9

În rest s-a menținut sentința.

8.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prin procura din data de

24.05.2013 (valabilă timp de 3 ani de zile), adică până pe data de 24.05.2016, partea

vătămată Luchin Vadim i-a încredințat lui Robuleț Vasile dreptul de al reprezenta în

instanțele de judecată, inclusiv de a ataca hotărîrile judecătorești /vol.III, f.d.20/.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a constatat că,

la examinarea cauzei penale de învinuire a lui Blanaru Eudochia și Primac Fedosia,

a fost înștiințat reprezentantul părții vătămate Robuleț Vasile, acesta știind cu

certitudine despre aflarea pe rol în instanța de judecată a cauzei penale.

La fel, instanța de apel a reținut că și acuzatorul de stat Tomofeevici Ion,

participant la proces, a cunoscut despre sentința adoptată la caz, fapt confirmat prin

recipisă anexată la dosar, din care rezultă că acesta a primit o copie de pe sentința

judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 12.02.2016, la data de 12.02.2016 /vol.IV,

f.d.67/.

Astfel, din conținutul apelurilor, rezultă că, deși reprezentantul părții vătămate

Robuleț Vasile a depus cerere de apel la data de 31.03.2016, acuzatorul de stat în

persoana procurorului în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel

și procurorului în Procuratura Buiucani, mun. Chișinău, Mihăilă Gheorghe au

declara apel la data de 03.05.2016, suplimentar la apelul declarat de reprezentantul

părții vătămate, or, în cazul respectiv, instanța de apel a reținut că ambele cereri de

apel au fost depuse peste termenul prevăzut de lege de 15 zile, în situația în care atât

reprezentantul părții vătămate, cât și acuzatorul de stat au cunoscut despre cauza

penală, despre soluția adoptată, mai mult ca atât, în cererile de apel lipsesc careva

motive întemeiate în vederea circumstanțelor de ordin obiectiv, a căror producere nu

depinde de voința titularului dreptului de apel (calamitate naturală, accident, boală,

etc.).

În continuare, instanța de apel a conchis că, la examinarea acestei cauze penale,

instanța de fond a admis o eroare de drept, stipulată în art. 385 alin. (1) Cod de

procedură penală, or, constatarea făcută de către instanța de fond nu corespunde

nemijlocit circumstanțelor în care fapta infracțională a fost comisă, astfel, instanța

de apel a constatat: Blanaru Eudochia, deținând în baza procesului-verbal nr. l al

Adunării Generale a membrilor întovărășirii Pomicole din 19 noiembrie 2011,

funcția de președinte al întovărășirii vizate, situată în com. Trușeni, mun. Chișinău,

fiind persoană care gestionează o organizație obștească, nestatală, căreia i se acordă

permanent, prin stipularea Statutului IP "Poiana Viilor", aprobat la 08.12.2011 și

înregistrat la Camera înregistrării de Stat cu nr. X din 15.12.2011, anumite drepturi

și obligații în ceea ce privește asigurarea îndeplinirii hotărârilor Adunării Generale a

membrilor întovărășirii, precum și să încheie contracte în limitele devizului de

venituri-cheltuieli, să elibereze procuri și să deschidă conturi, pe parcursul lunii

februarie 2013, aflându-se în incinta sediului administrației IP "Poiana Viilor" din

com. Trușeni, mun. Chișinău, fără a verifica veridicitatea actelor prezentate de către

10

Primac Fedosia, cu privire la primirea prin succesiune a lotului pomicol nr. 39 din

cadrul întovărășirii nominalizate, acționând prin intenție directă, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, din interes material exprimat prin încasarea

contribuțiilor de membru al întovărășirii în sumă totală de 678 lei, a întocmit

unipersonal și a eliberat ultimei un proces-verbal al ședinței consiliului IP "Poiana

Viilor", fiind semnat doar de ea, potrivit căruia s-a decis ca cet. Primac Fedosia să

fie primită ca membru al întovărășirii date, eliberându-i biletul de membru al IP

"Poiana Viilor", ca posesor al lotului cu nr. 39 încă de la 26 noiembrie 2012.

Respectiv, profitând de faptul că între numele și prenumele rudei decedate a

Fedosiei Primac, pe nume Lucina Vera, a cărei succesoare era și proprietara lotului

de teren nr. 39 din IP "Poleana" din com. Trușeni, mun. Chișinău, Luchina Valentina,

decedată la 28.02.2013, erau anumite similitudini, în special când aceste nume și

prenume erau înscrise în limba rusă, cu varianta prescurtată a prenumelui "Лукина

В.", cu ajutorul cet. Blanaru Eudochia, Primac Fedosia a intrat în posesia carnetului

de membru al IP "Poleana", a achitat impozitul pe bunul mobil, după care a primit

de la Blanaru Eudochia și procesul-verbal nr. 3 al ședinței consiliului ÎP "Poleana",

prin care s-a decis a permite privatizarea lotului nr. 39, situat în ÎP "Poleana" din

com. Trușeni, mun. Chișinău și la 02.04.2013 a depus tot pachetul de acte la Primăria

com. Trușeni, mun. Chișinău, solicitând privatizarea lotului nominalizat și în

consecință la 30.04.2013 Consiliul comunal Trușeni, mun. Chișinău, a emis Decizia

nr.4/4 prin care a aprobat vânzarea-cumpărarea lotului nominalizat, iar la 17.05.2013

prin înregistrarea contractului de vânzare cumpărare încheiat între Primăria com.

Trușeni, mun. Chișinău și Primac Fedosia în Registrul bunurilor imobile, ultima a

dobândit dreptul de proprietate asupra acestuia.

Prin urmare, prin acțiunile abuzive ale Blanaru Eudochiei, care au condus la

privatizarea ilegală a lotului dat, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

moștenitorului legal al posesoarei adevărate a lotului cu nr. 39 din cadrul ÎP "Poiana

Viilor", Luchin Vadim i-au fost cauzate prejudicii materiale în valoare de 150 000

lei, care constituie proporții considerabile.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Blanaru Eudochia a comis infracțiunea

prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal, individualizată prin folosirea intenționată

de către persoană care gestionează o organizație obștească, nestatală a situației de

serviciu, în interes material, prin ce a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor otite de lege ale persoanei fizice".

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat cu certitudine că,

inculpata Blanaru Eudochia, fiind președintele întovărășirii Pomicole „Poiana” și

folosindu-se de situația sa de serviciu, în interes material, a întocmit unipersonal și

a eliberat lui Primac Fedosia procesul-verbal al ședinței consiliului IP "Poiana

Viilor", potrivit căruia s-a decis ca Primac Fedosia să fie primită ca membru al

întovărășirii date, eliberându-i biletul de membru al IP „Poiana Viilor”, ca posesor

11

al lotului cu nr. 39 încă de la 26 noiembrie 2012.

În cazul dat, deși conform procesului-verbal al ședinței consiliului întovărășirii

pomicole „Poiană” nr. 3, rezultă că ședința a avut loc cu participarea lui Blanaru E.,

Băieșu S., Flontia A., Neamțu I., unde a fost decis de a fi primită în calitate de

membru al IP „Poiana" pe Primac Fedosia, procesul-verbal a fost semnat doar de

către inculpata Blanaru Eudochia, nefiind indicat totodată si data întocmirii acestuia,

or, conform Statutului Întovărășirii Pomicolă – „Poiana Viilor”, Direcția

întovărășirii este împuternicită să adopte hotărâri dacă la ședințe sunt prezenți cel

puțin 2/3 din membrii săi.

Totodată, instanța de apel a mai reținut la caz și declarațiile martorului Băieșu

Sergiu, care in cadrul cercetării judecătorești a menționat că: „la faza anchetei i-a

fost prezentat un document și pe marginea acestuia a declarat că nu a cunoscut

despre existența lui, nu a participat ca membru al IP "Poleana" la perfectarea lui și

nu 1-a semnat. Era un document semnat de Blanaru Eudochia precum că un lot de

teren care aparținea unei persoane a fost înstrăinat .altei persoane.”

La fel, martorul în cauza a mai relatat că: „în exclusivitate primirea noilor

membri ține de competența Adunării Generale. Din anul 2000 și până în prezent nici

la o adunare la care a participat nu s-a pus întrebarea de primire a noi membri.”

Nu pot fi trecute cu vederea nici declarațiile martorului Flentia Anatol, care

fiind audiat în cadrul urmăririi penale, a declarat că: „din anul 2005 este membru al

Consiliului întovărășirii. Referitor la procesul-verbal nr.3, conform căruia se admite

privatizarea lotului nr.39 și primirea cet. Primac Feodosia în calitate de membru al

IP "Poiana Viilor", Flentia Anatol nu cunoaște nimic. Procesul-verbal în cauză a

fost întocmit fără consimțământul membrilor Consiliului și doar de către președinte

Blanaru Eudochia. O asemenea decizie poate fi luată doar împreună cu membrii

Consiliului.”

Astfel, atât martorul Flentia Anatol, cât și martorul Băieșu Sergiu, ambii făcând

parte din conducerea întovărășirii Pomicolă „Poiana Viilor”, au indicat direct că nu

au participat la ședința consiliului, prin care s-a decis primirea în calitate de membru

al IP „Poiana” a lui Primac Fedosia, act care a stat la baza privatizării lotului nr.39.

Or, inculpata Blanaru Eudochia nu a verificat veridicitatea actelor prezentate

de către Primac Fedosia, cu privire la primirea prin succesiune a lotului pomicol nr.

39 din cadrul întovărășirii nominalizate, a acționat cu interes material exprimat prin

încasarea contribuțiilor de membru al întovărășirii în sumă totală de 678 lei, astfel,

cu ajutorul lui Blanaru Eudochia, Primac Fedosia a intrat în posesia carnetului de

membru al IP "Poleana", care a fost eliberat la data de 26 noiembrie 2012, a achitat

impozitul pe bunul imobil, după care a primit de la Blanaru Eudochia și procesul-

verbal nr. 3 al ședinței consiliului IP "Poleana", prin care s-a decis a permite

privatizarea lotului nr. 39, situat în IP "Poleana" din com. Trușeni, mun. Chișinău,

la 02.04.2013 a depus tot pachetul de acte la Primăria com. Trușeni, mun. Chișinău,

solicitând privatizarea lotului nominalizat și în consecință, prin decizia din

12

30.04.2013 Consiliul comunal Trușeni, mun. Chișinău, nr. 4/4 a fost aprobată

vânzarea-cumpărarea lotului nominalizat, iar la 17.05.2013 prin înregistrarea

contractului de vânzare cumpărare încheiat între Primăria com. Trușeni, mun.

Chișinău și Primac Fedosia în Registrul bunurilor imobile, ultima a dobândit dreptul

de proprietate asupra acestuia.

În acest caz, este evident că, inculpata Blanaru Eudochia a întocmit procesul-

verbal nr. 3 al ședinței consiliului IP "Poleana", de una singură, fără a fi prezentă la

ședința careva membru al consiliului așa cum prevede Statutul întovărășirii Pomicolă

„Poiana Viilor”, fapt ce denotă că aceasta a încălcat obligațiile sale de serviciu,

abuzând de drepturi acordate prin lege, fără a ține cont de interesele publice sau

drepturile și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și ale celor juridice.

Astfel, instanța de apel audiind participanții la proces, verificând prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, probele administrate la etapa de urmărire penală,

cercetare judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, constată

că fapta reținută în sarcina inculpatei Blanaru Eudochia corespunde încadrării

juridice prevăzute la art. 335 alin. (1) Cod penal, individualizată prin: „folosirea

intenționată de către o persoană care gestionează o organizație obștească, nestatală

a situației de serviciu, în interes material, prin ce a cauzat daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice”.

Instanța de apel a mai indicat că, conform dispozițiilor legale în raport cu

declarațiile martorilor audiați rezultă că Luchin Vadim a devenit proprietarul lotului

nr. 39, după decesul părinților acestuia, fapt confirmat de însăși partea vătămată în

ședința de judecată, or, deși, la materialele cauzei nu au fost anexate careva acte ce

ar confirma direct că partea vătămată Luchin Vadim este proprietarul terenului nr.

39, faptul dat se prezumă dat fiind că dânsul este succesorul/moștenitorul legal a lui

Luchin Valentina.

Cu privire la calificativul prevăzut la alin. (11) al art. 335 Cod penal - daune,

soldate cu urmări grave, instanța de apel a reținut că potrivit deciziei nr. 95 din

21.09.2017 a Curții Constiționale, rezultă că dispozițiilor cuprinse la alin. (11) al art.

335 din Codul penal, „urmările grave” constituie o circumstanță agravantă,

prevăzută de art. 77 alin. (1) lit. b) Cod penal, circumstanță care urmează a fi

apreciată de instanța de judecată reieșind din faptele particulare ale fiecărui caz în

parte.

Astfel, la caz, se constată că, prin folosirea intenționată a situației de serviciu

de către inculpata Blanaru Eudochia, părții vătămate Luchin Vadim i-a fost cauzat

un prejudiciu, însă acest prejudicial a fost estimat de către partea vătămată în sumă

de 150 000 lei, fără a avea în acest sens, careva probe confirmative, or, în lipsa unor

repere fixe, inclusiv normative, calificarea urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii

ca fiind „urmări grave”, nu poate servi la caz incriminarea lui Blanaru Eudochia alin.

(11) al infracțiunii prevăzute de art. 335, fapt din care considerente, instanța de apel

constată că inculpata i-a adus părții vătămate doar un prejudicial considerabil, prin

13

fapta comisă, fără careva „urmări grave”.

Cu privire la inculpata Primac Fedosia, instanța de apel a reținut că, la

pronunțarea sentinței, prima instanță de judecată corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept, just a ajuns la concluzia privind achitarea lui Primac Fedosia de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii, or, prima instanță nu a comis careva erori de

fapt și de drept care ar impune casarea sentinței de achitare a lui Primac Fedosia, de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, în situația în care,

probele administrate de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de

judecată la prezenta cauză penală, instanța de fond le-a dat o apreciere justă prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de

fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

În acest sens, instanța de apel a mai indicat că, din materialele cauzei, rezultă

cert că, lotul cu nr. 39 din com. Trușeni, situat în IP „Poiana Viilor”, până la

înstrăinare lui Primac Fedosia, a aparținut cu drept de proprietate administrației

publice locale, care la rândul său, prin contractul de vânzare-cumpărare, i-a transmis

lui Primac Fedosia, fapt ce denotă evident că fapta incriminată inculpatei nu

întrunește elementele infracțiunii de escrocherie, în special nefiind realizată latura

obiectivă a infracțiunii, or, terenul care a fost obiect material de sustragere prin

excrocherie, nu aparținea cu drept de proprietate părții vătămate Luchin Vadim, ci

unei alte persoane, anume Administrației publice locale din com. Trușeni, iar

examinarea cauzei penale urmează să aibă loc în limitele învinuirii aduse

inculpatului.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, indicând temeiurile pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, prin care

solicită, casarea totală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 12.09.2019, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, invocând:

- Curtea de Apel Chișinău la rejudecarea cauzei nu a executat indicațiile

instanței de recurs, ignorând prevederile art. 436 Cod de procedură penală;

- instanța de apel a apreciat eronat precum, că termenul de declarare a apelului

a fost omis de către reprezentantul părții vătămate Robuleț Vadim, cât și de către

acuzatorul de stat în persoana procurorului în Procuratura de nivelul Curții de Apel

Chișinău, Guțan Pavel și procurorului în Procuratura Buiucani, mun. Chișinău,

Mihăilă Gheorghe, or asupra acestei chestiuni deja s-a expus prin decizia sa Curtea

Supremă de Justiție la data de 19.09.2017;

- deși sentința instanței de fond nu a fost atacată cu apel de către procurorul în

procuratura Buiucani, mun. Chișinău, Tomofeevici Ion, care s-a concediat din

organele Procuraturii, aceasta a fost contestată de către reprezentantul părții

vătămate - Robuleț Vadim, cu apelul reprezentantului părții vătămate, acuzatorii de

14

stat nominalizați, au făcut cunoștință la data de 15.04.2016 și în conformitate cu

prevederile art. 402 alin. (4) Cod de procedură penală, au declarat apel suplimentar

cu indicarea motivelor adăugătoare la apelul părții vătămate;

- apelul este depus în termen, deoarece sentința a fost pronunțată în lipsa părții

vătămate Luchin Vadim ce se atestă prin date din procesul verbal a ședinței de

judecată, da nici sentința nu a fost expediată în adresa acestuia, iar reprezentantul

său, Robuleț Vadim, a făcut cunoștință cu sentință adoptată la 12.02.2016, la data de

16.03.2016 și a declarat apelul la data de 31.03.2016, adică în termen de 15 zile;

- acuzatorii de stat justificat au depus apel suplimentar, prin care susțin apelul

depus de reprezentantul părții vătămate și consideră că prima instanță greșit a

recalificat acțiunile inculpatei Blanaru Eudochia din art. 335 alin. (11) în art. 335

alin. (l) Cod penal, or, din probele examinate, se atestă că anume prin acțiunile lui

Blanaru Eudochia, drepturilor și intereselor părții vătămate Luchin Vadim i s-au

cauzat daune în proporții deosebit de mari, iar interesele publice nefiind lezate în

cazul dat. Faptul dat fiind confirmat prin declarațiile părții vătămate Luchin Vadim,

care fiind audiat în instanța de judecată, a relatat că lotul nr. 39, l-au deținut părinții

acestuia, el personal participând la constucția casei de pe acest lot, achitând toate

impozitele, în susținerea poziției părții vătămate, vin și declarațiile martorilor

Oschirco Galina, Țiței Fiodor și Cogălniceanu Sofia ș.a. martori audiați în cauza

dată, dar și prin declarațiile contradictorii date atât în cadrul urmăririi penale cât și

cercetării judecătorești de către inculpatele Blanaru Eudochia și Primac Feodosia;

- vinovăția acestora în infracțiunile imputate se mai dovedește prin:

- procesul-verbal de percheziție din 15.08.2013, conform căruia la

domiciliul cet. Blanaru Eudochia, în urma percheziției s-au ridicat documentele ce

țin de evidența IP "Poiana Viilor", copiile actelor și listele ce țin de dreptul de

proprietate a loturilor IP "Poiana Viilor".

- procesul-verbal de ridicare din 21.06.2013, prin care de la OCT nr. l a

fost ridicat dosarul cadastral X pe 11 file, de pe adresa mun. Chișinău, com. Trușeni,

IP "Poiana Viilor".

- procesul-verbal de ridicare din 21.06.2013, prin care de la Primăria com.

Trușeni, mun. Chișinău a fost ridicat procesul-verbal nr. 3 al Consiliului IP "Poleana"

pe 01 file și cererea cet. Primac Fedosia pe 01 file.

- procesele-verbale de examinare a obiectelor ridicate din 18.06.2013,

24.06.2013, 12.10.2013, 29.10.2013,19.08.2013, prin care au fost examinate actele

ridicate de la Primăria com. Trușeni, mun. Chișinău și OCT Chișinău;

- deși, martorii confirmă cu certitudine că familia Luchin au fost deținătorii

lotului nr. 39, instanța nu le-a dat o apreciere corectă în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere a coroborării cu alte probe administrate în

cadrul cercetării judecătorești;

- instanța de apel a menținut neîntemeiat aceiași soluție referitor la vinovăția

dispusă de instanța de fond în privința inculpatelor și la fel, greșit s-a pronunțat

15

asupra achitării lui Primac Feodosia, or, odată ce probele confirmă că familia Luchin

au fost deținătorii lotului nr. 39, se constată prezența laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art. 190 Cod penal;

- instanța de apel urma să verifice personalitatea inculpatei, Primac Feodosia,

deoarece s-a expus în privința altei persoane — "Primac Fedosia" or, aceasta potrivit

datelor din buletinul de identitate al cet.R.Moldova, de fapt este documentată ca

Primac Feodosia.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal menționează că recurentul, drept temeiuri pentru declararea

recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală,

și anume cazurile când „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită”.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii” Colegiul penal constată că nu este incident în speță, dat fiind faptul că,

instanța de apel, la reexaminarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5),

417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelurile declarate,

întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate, verificate și apreciate corect de

instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate

în decizia sa (f.d. 140 – 165 vol. VI), astfel decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care își întemeiază soluția.

16

În continuare, Colegiul penal subliniază că un apel declarat peste termen nu

poate fi considerat un apel nedeclarat, astfel încât părții care n-a utilizat apelul în

termenul prevăzut de art. 402 Cod de procedură penală, nu i se poate îngrădi dreptul

de a declara recurs împotriva deciziei instanței de apel cu privire la soluția de

respingere a apelului ca fiind declarat peste termen. Dacă însă, critică decizia,

indicând alte temeiuri, în latura penală sau civilă, în această parte recursul este

inadmisibil.

Astfel, Colegiul penal notează că conform deciziei instanței de apel din 12

septembrie 2019, au fost respinse ca fiind depuse peste termen apelul declarat de

reprezentantul părții vătămate și apelul suplimentar comun declarat de procurori

(partea acuzării), fiind admise apelurile declarate de către partea apărării, iar din

textul recursului declarat de către procuror descris în pct. 9 a prezentei decizii,

rezultă că acesta nu solicită doar repunerea în termen a cererii de apel suplimentar

depusă de procuror la cererea de apel depusă de reprezentatul părții vătămate, dar

critică decizia instanței de apel ce ține de soluția instanței de apel inclusiv în latura

penală, specificând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, critici și temei de recurs care, având în vedere argumentele expuse

supra, nu pot fi admise de instanța de recurs ordinar.

Cât ține de argumentele recurentului referitor la soluția instanței de apel precum

că, instanța de apel eronat a apreciat că termenul de declarare a apelului a fost omis

de către reprezentantul părții vătămate și partea acuzării, Colegiul penal menționează

că nu pot fi acceptate, or, instanța de apel corect și argumentat, ținând cont de

circumstanțele cauzei, a indicat că: „deși reprezentantul părții vătămate Robuleț

Vasile a depus cerere de apel la data de 31.03.2016, acuzatorul de stat în persoana

procurorului în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel și

procurorului în Procuratura Buiucani, mun. Chișinău, Mihăilă Gheorghe au

declarat apel la data de 03.05.2016, suplimentar la apelul declarat de

reprezentantul părții vătămate, or, în cazul respectiv, instanța de apel a reținut că

ambele cereri de apel au fost depuse peste termenul prevăzut de lege de 15 zile, în

situația în care atât reprezentantul părții vătămate, cât și acuzatorul de stat au

cunoscut despre cauza penală, despre soluția adoptată, mai mult ca atât, în cererile

de apel lipsesc careva motive întemeiate în vederea circumstanțelor de ordin

obiectiv, a căror producere nu depinde de voința titularului dreptului de apel

(calamitate naturală, accident, boală, etc.)”. Astfel, instanța de recurs ordinar

acceptă și însușește aceste argumente a instanței de apel, or nu identifică vreun temei

de a interveni în decizia instanței de apel, prin prisma acestui aspect contestat.

Totodată, Colegiul penal mai menționează că, atât partea acuzării cât și

reprezentantul părții vătămate au cunoscut despre cauza penală, au fost prezenți în

ședința de judecată din 27 ianuarie 2016 când a fost anunțată data de 12 februarie

2016, dată pentru care a fost amânată deliberarea și pronunțarea sentinței (f.d. 29,

vol. IV), însă la 12 februarie 2016, în ziua pronunțării sentinței, în ședința de judecată

17

a fost prezent procurorul care a primit în aceași zi copia sentinței (f.d. 29, 67, vol.

IV), și deși nu a fost prezent reprezentantul părții vătămate, Robuleț Vasile, acesta

cunoștea despre ședința stabilită de prima instanță pe 12 februarie 2016, urma să

manifeste suficientă diligență pentru a urmări cursul dosarului și a-și realiza în

termen, drepturile procesuale, după cum a constatat corect și intanța de apel.

În continuare, Colegiul penal indică că, nu poate fi acceptat argumentul

recurentului precum că instanța de apel la rejudecarea cauzei nu a executat indicațiile

instanței de recurs, or, prin decizia din 21.11.2017, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție, a indicat că: ”concluzia instanței de apel precum că:

”întârzierea depunerii apelului a fost determinată de motive întemeiate, apelul

declarat de reprezentantul părții vătămate urmează a fi repus în termen.”

contravine prescripțiilor din art. 401 alin. (2), 402 alin. (1), 403 alin. (1), 404 alin.

(1) Cod de procedură penală, cât și jurisprudenței relevante. Totodată instanța de

apel a omis să se pronunțe asupra unor circumstanțe semnificative în aspectul vizat,

cum ar fi dacă întârzierea apelului a fost determinată de motive întemeiate, dacă

situația invocată de apelant constituie în mod efectiv o cauză de împiedicare a

declarării apelului...”.

La acest aspect, Colegiul penal verificând partea descriptivă a deciziei instanței

de apel, conchide că aceasta a înlăturat omisiunile identificate de instanța de recurs

ordinar și a argumentat suficient de clar soluția, pronunțând în rezultat o decizie

legală și motivată.

Cu referire la motivul invocat, că procurorii justificat au depus apel

suplimentar, prin care au susținut apelul depus de reprezentantul părții vătămate,

Colegiul penal invocă că procurorul Guțan Pavel în ședința de judecată a instanței

de apel din 24.10.2016 (f.d. 2-3, vol. V), s-a expus "pentru respingerea apelului

reprezentantului părții vătămate ca fiind inadmisibil din motiv că acest reprezentant

activa în bază de procură și avea dreptul să conteste sentința doar în latura civilă

și nicidecum la achitarea inculpatei Primac Fedosia în latura penală, corespunzător

acesta duce și la respingerea ca inadmisibile a motivelor suplimentare a

procurorului declarate la apelul reprezentantului părții vătămate", Colegiul penal

susține ca corecte aceste motive expuse de procurorul Guțan Pavel.

Nu poate fi acceptat nici motivul din recurs cu privire la critica calificării

acțiunilor inculpatei Blanaru Eudochia în baza art. 335 alin. (1) Cod penal și nu alin.

(11), fiindcă procurorul nu a avut apel, dar și din motive că cum prima instanță, așa

și instanța de apel corect și-au motivat soluțiile de recalificare a acțiunilor inculpatei

Blanaru Eudochia în hotărârile adoptate (f.d. 62 vol. IV, 162 vol. VI), căci nu s-a

constatat cauzarea de daune considerabile părții vătămate, plus noțiunea de "urmări

grave" nu este clară, nu are repere fixe în legea penală.

Se va respinge și motivul din recurs prin care s-a invocat că instanța de apel s-

a expus greșit în privința altei persoane "Primac Fedosia", corect fiind conform

IDNP "Primac Feodosia", căci reieșind din copia buletinului de identitate (f.d. 81,

18

vol. III) rezultă că numele corect este "Primac Fedosia", așa cum este în hotărârile

judecătorești.

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate ce țin de soluția de respingere peste termen a apelurilor declarate de

partea acuzării și reprezentantul părții vătămate, nu se identifică, pe care în virtutea

corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce

vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2019, în cauza penală privindu-le pe

Blanaru Eudochia XXXXX și Primac Fedosia XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

19