1ra-854/2020 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 5, 179 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 14 februarie 2019, Șadrin Sergiu a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 3 ani închisoare, art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 3 ani închisoare, art. 186 alin. (5) Cod penal la 8 ani închisoare și art. 179 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 14.02.2019, cu includerea perioadei aflării în arestare preventivă de la 23.02.2018 până la 15.02.2019. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Tanasachi N. a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului cauzat să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. 1 Prin aceeași sentință a fost condamnat și Pîntea A., însă în privința lui hotărârile judecătorești nu se contestă.

Instanța de fond a constatat că la 20 februarie 2018, în perioada de timp 13.45-17.20, inculpatul Șadrin S., de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Pîntea A., având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, au pătruns în apartamentul nr. 4 din XXXXXX,, XXXXXX,, de unde au sustras, pe ascuns, a tabletă de model „Samsung” la prețul de 8000 lei, ce aparține lui Vartic M., un notebook de model „Asus X553MA” – 5500 lei și două genți din material în sumă de 100 lei, ce aparțineau lui Burlac I., cauzând părților vătămate un prejudiciu considerabil, în sumă de 13.600 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate pe art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot el, la 21 februarie 2018, în perioada de timp de la ora 09.40-20.50, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Pîntea A., având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin spargerea geamului, au pătruns în apartamentul nr. 6 din XXXXXX XX, XXXXXX,, de unde, pe ascuns, au sustras un laptop de model „Asus” la preț de 16.400 lei, un set de diamante 18 carate (lănțișor din aur alb cu pandantiv cu piatră de diamant, cercei cu piatră de diamant, inel cu piatră de diamant gravat pe interior cu inscripția „Te iubesc Emil”) – 20.000 euro, echivalentul a 410.830 lei, un set de perle de culoare gri întunecat (lănțișor din aur alb cu perle și pietricele din diamant, cercei cu perle și pietricele din diamant, inel cu perle și diamant gravat pe interior cu inscripția „Te iubesc Emil”) - 20.000 euro, echivalentul a 410.830 lei, un set de cercei din argint cu piatră Swarovski, în formă de lacrimă - 120 euro, echivalentul a 2464,98 lei, lănțișor din argint cu piatră Swarovski, în formă de lacrimă - 190 euro, echivalentul a 3.902,885 lei, bijuterie de atârnat la gât din materie de culoare neagră cu 5 bile bătute în piatră Swarovski - 130 euro, echivalentul a 2670,395 lei, cercei din argint în formă de triunghi - 40 euro, echivalentul a 821,66 lei, lănțișor din aur, proba nr. 585 cu cruciuliță - 350 euro, echivalentul a 7189,525 lei, pandantiv din aur, proba nr. 585, în formă de stea - 70 euro, echivalentul a 1437,905 lei, inel din aur, proba 585, în formă de frunză - 90 euro, echivalentul a 1848,735 lei, lănțișor din aur cu pandantiv din aur în formă de inimă, cu pietricele bătute, proba nr. 585, - 6162 lei, un inel din argint, cu pietricele Swarovski, la prețul de 400 de lei, cruciuliță din aur, proba nr. 585, la preț de 40 euro, echivalentul a 821,66 lei, brățară din aur, proba nr. 585, - 200 euro, echivalentul a 4108,30 lei, cercei din aur, proba 585, cu piatră neagră Swarovski - 350 euro, echivalentul a 7189,525 lei, inel din aur, proba 585, cu piatră neagră pe mijloc și pietricele zirconiu - 250 euro, echivalentul a 5135,375 lei, un lanț din aur galben (italian) cu cruciuliță - 400 euro, echivalentul a 8216,60 lei, un inel din argint și cercei cu piatră zirconiu de culoare roz - 50 euro, echivalentul a 1027,075 lei, un inel și cercei din argint cu piatră zirconiu de culoare albastră - 60 euro, echivalentul a 1232,49 lei, un inel și cercei din argint cu pietricele zirconiu în forma ochiului de Egipt - 80 euro, echivalentul a 1643,32 lei, cercei din argint cu forma „Hello Kitty”, bătuți cu pietricele zirconiu - 40 euro, echivalentul a 821,66 lei, bijuterii din metale mai puțin prețioase cu pietre zirconiu (cercei, inel și lănțișor) - 1300 lei, un set brățară 2 și inel în formă de infinit poleite în aur - 30 euro, echivalentul a 616,245 lei, o pereche de cercei din aur și argint - 50 euro, echivalentul a 1027,075 lei, cercei din argint cu piatră Swarovski de culoare gri - 20 euro, echivalentul a 410,83 lei și bani în sumă de 300 lei, după care, cu bunurile sustrase, s-au deplasat într-o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate Tanasachi N. un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 898.808 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. Tot el, în perioada de timp 10 februarie 2018, ora 11. 00 - 11 februarie 2018, ora 18.00, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Pîntea A., urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea ușii, au pătruns în apartamentul nr. 1 din XXXXXX, XXXXXX,, ce aparține lui Brînza O., de unde, pe ascuns, au sustras un lănțișor cu cruciuliță din aur la prețul de 1200 de lei, un pandantiv din aur, în formă de cruce - 2100 de lei, o pereche de cercei din argint - 1000 de lei, un notebook de model „Acer” - 7000 de lei și mijloace bănești în sumă de 2000 de euro, care, la data comiterii infracțiunii, constituia suma de 40.650,2 lei, după care, cu bunurile sustrase, au părăsit locul comiterii infracțiunii, însușind bunurile, cauzând părții vătămate un prejudiciu material considerabil, în sumă de 51.950 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot el, în perioada de timp 01 februarie 2018 - 20 februarie 2018, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Pîntea A., acționând cu intenție directă, urmărind scopul pătrunderii ilegale în domiciliul unei persoane, fără consimțământul proprietarului Catan V., au pătruns și au locuit în apartamentul nr. 15 din XXXXXX, XX, XXXXXX, prin ce au lezat dreptul la inviolabilitatea domiciliului părții vătămate. Acțiunile inculpatului au fost încadrate pe art. 179 alin. (1) Cod penal, ca violare de domiciliu, adică pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliu sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia sau refuzul de a le părăsi la cererea ei. Instanța a reținut că inculpatul a refuzat să fie escortat în ședințele de judecată pentru a da declarații, iar cauza a fost examinată în absența acestuia. Totodată, probele administrate dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate. La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante, cele agravante fiind săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză. În același timp, instanța a statuat că cheltuielile solicitate de acuzare se atribuie la cheltuielile efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probelor necesare pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii 3 incriminate și sunt trecute în contul statului, ori, normele procedurale nu prevăd achitarea unor astfel de cheltuieli din contul inculpaților.

Procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Centru, Iana Daranuța, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care de la inculpați să fie încasate cheltuielile judiciare în sumă de 1680 lei. Apelanta a invocat că potrivit art. 229 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Conform art. 385 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată urma să soluționeze, cine și în ce proporții trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare. Potrivit art. 397 pct. 5) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței urma să cuprindă și chestiunile referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare. Însă, instanța de fond nu a dispus încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpaților, ori, conform prevederilor art. 229 alin. (4) Cod de procedură penală, în cazul condamnării câtorva persoane în aceeași cauză, cheltuielile judiciare se repartizează în dependență de vinovăția, gradul de răspundere și situația materială a fiecăreia din ele, sau trecerea în contul statului a cheltuitelor judiciare. 3.1. A declarat apel și avocatul Dumitru Cazacu, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care toate acțiunile inculpatului să fie recalificate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse mai blânde, în temeiul art. 79 Cod penal. Apelantul a indicat că instanța de fond a dat o apreciere eronată probelor administrate, iar învinuirea înaintată inculpatului se bazează, exclusiv, pe declarațiile părții vătămate și ale martorilor acuzării, fiind ignorate, în totalitate, depozițiile inculpatului, prin ce au fost încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Ori, probele administrate nu dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Mai mult, a fost stabilit că inculpatul a săvârșit infracțiunile din motiv că nu avea surse de existență, neavând nici loc de trai.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2019, pronunțată integral pe 19 iulie 2019, apelul apărării a fost respins ca nefondat. A fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre. De la inculpații Șadrin S. și Pîntea A. au fost încasate cheltuielile judiciare în sumă de 1680 lei. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că inculpatul a refuzat să fie escortat în ședința de judecată la examinarea apelurilor declarate, refuzul fiind confirmat de administrația penitenciarului, în corespundere cu art. 412 alin. (4) Cod de procedură penală, cauza fiind examinată în lipsa acestuia. 4 Totodată, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și de drept, aceasta fiind în corespundere cu probele administrate, care au fost apreciate corect și încadrate juridic corespunzător. În temeiul acestor probe, este dovedită integral vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Pe lângă aceasta, potrivit art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Conform art. 229 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare. Ori, obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage, în mod inevitabil, desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului, iar obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia. Astfel, este întemeiată solicitarea acuzării referitor la încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei, ori, potrivit art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

La 21 septembrie 2019, avocatul Dumitru Cazacu a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care toate acțiunile inculpatului să fie recalificate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Recurentul a invocat că învinuirea înaintată inculpatului contravine probelor administrate, iar încadrarea juridică este eronată. Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor de furt nu a fost demonstrată, ori, în lipsa probelor, se atestă imposibilitatea aprecierii valorii prejudiciului. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat 5 în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat decizia motivată la 19 iulie 2019, în prezența avocatului Dumitru Cazacu, căruia i-a fost înmânată copia deciziei motivate, iar potrivit scrisorii din 19.07.2019, acestuia i-a fost expediată copia hotărârii motivate (vol. I, f.d. 212). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 19 iulie 2019, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 19 august 2019. Totodată, recursul ordinar a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 21 septembrie 2019, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. II, f.d. 10, pct. 5. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce este declarat peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dumitru Cazacu, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 14 februarie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2019, în privința inculpatului Șadrin Sergiu XXXXXX, pe motiv că este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 mai 2020 Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 6 7