1ra-854/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 5, 179 alin. 1 CP

1ra-854/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 5, 179 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-854/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 14

februarie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie

2019, declarat de avocatul Dumitru Cazacu, în numele inculpatului

Șadrin Sergiu XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 12.04.2018 – 14.02.2019,

instanța de apel: 04.06.2019 – 26.06.2019,

instanța de recurs: 28.01.2020 – 18.03.2020.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 3 ani închisoare, art.

186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 3 ani închisoare, art. 186 alin. (5) Cod penal la 8

ani închisoare și art. 179 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis, începând din 14.02.2019, cu includerea perioadei aflării în arestare

preventivă de la 23.02.2018 până la 15.02.2019.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Tanasachi N. a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului cauzat să se pronunțe instanța

în ordinea procedurii civile.

1

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Pîntea A., însă în privința lui

hotărârile judecătorești nu se contestă.

13.45-17.20, inculpatul Șadrin S., de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu

Pîntea A., având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin forțarea

geamului, au pătruns în apartamentul nr. 4 din XXXXXX,, XXXXXX,, de unde au

sustras, pe ascuns, a tabletă de model „Samsung” la prețul de 8000 lei, ce aparține lui

Vartic M., un notebook de model „Asus X553MA” – 5500 lei și două genți din

material în sumă de 100 lei, ce aparțineau lui Burlac I., cauzând părților vătămate un

prejudiciu considerabil, în sumă de 13.600 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate pe art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de

două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Tot el, la 21 februarie 2018, în perioada de timp de la ora 09.40-20.50, de

comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Pîntea A., având scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, prin spargerea geamului, au pătruns în apartamentul

nr. 6 din XXXXXX XX, XXXXXX,, de unde, pe ascuns, au sustras un laptop de

model „Asus” la preț de 16.400 lei, un set de diamante 18 carate (lănțișor din aur alb

cu pandantiv cu piatră de diamant, cercei cu piatră de diamant, inel cu piatră de

diamant gravat pe interior cu inscripția „Te iubesc Emil”) – 20.000 euro, echivalentul

a 410.830 lei, un set de perle de culoare gri întunecat (lănțișor din aur alb cu perle și

pietricele din diamant, cercei cu perle și pietricele din diamant, inel cu perle și

diamant gravat pe interior cu inscripția „Te iubesc Emil”) - 20.000 euro, echivalentul

a 410.830 lei, un set de cercei din argint cu piatră Swarovski, în formă de lacrimă -

120 euro, echivalentul a 2464,98 lei, lănțișor din argint cu piatră Swarovski, în formă

de lacrimă - 190 euro, echivalentul a 3.902,885 lei, bijuterie de atârnat la gât din

materie de culoare neagră cu 5 bile bătute în piatră Swarovski - 130 euro,

echivalentul a 2670,395 lei, cercei din argint în formă de triunghi - 40 euro,

echivalentul a 821,66 lei, lănțișor din aur, proba nr. 585 cu cruciuliță - 350 euro,

echivalentul a 7189,525 lei, pandantiv din aur, proba nr. 585, în formă de stea - 70

euro, echivalentul a 1437,905 lei, inel din aur, proba 585, în formă de frunză - 90

euro, echivalentul a 1848,735 lei, lănțișor din aur cu pandantiv din aur în formă de

inimă, cu pietricele bătute, proba nr. 585, - 6162 lei, un inel din argint, cu pietricele

Swarovski, la prețul de 400 de lei, cruciuliță din aur, proba nr. 585, la preț de 40 euro,

echivalentul a 821,66 lei, brățară din aur, proba nr. 585, - 200 euro, echivalentul a

4108,30 lei, cercei din aur, proba 585, cu piatră neagră Swarovski - 350 euro,

echivalentul a 7189,525 lei, inel din aur, proba 585, cu piatră neagră pe mijloc și

pietricele zirconiu - 250 euro, echivalentul a 5135,375 lei, un lanț din aur galben

(italian) cu cruciuliță - 400 euro, echivalentul a 8216,60 lei, un inel din argint și

cercei cu piatră zirconiu de culoare roz - 50 euro, echivalentul a 1027,075 lei, un inel

și cercei din argint cu piatră zirconiu de culoare albastră - 60 euro, echivalentul a

1232,49 lei, un inel și cercei din argint cu pietricele zirconiu în forma ochiului de

Egipt - 80 euro, echivalentul a 1643,32 lei, cercei din argint cu forma „Hello Kitty”,

bătuți cu pietricele zirconiu - 40 euro, echivalentul a 821,66 lei, bijuterii din metale

mai puțin prețioase cu pietre zirconiu (cercei, inel și lănțișor) - 1300 lei, un set brățară

2

și inel în formă de infinit poleite în aur - 30 euro, echivalentul a 616,245 lei, o

pereche de cercei din aur și argint - 50 euro, echivalentul a 1027,075 lei, cercei din

argint cu piatră Swarovski de culoare gri - 20 euro, echivalentul a 410,83 lei și bani în

sumă de 300 lei, după care, cu bunurile sustrase, s-au deplasat într-o direcție

necunoscută, cauzând părții vătămate Tanasachi N. un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 898.808 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, ca

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai

multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții

deosebit de mari.

Tot el, în perioada de timp 10 februarie 2018, ora 11. 00 - 11 februarie 2018,

ora 18.00, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Pîntea A., urmărind scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea ușii, au pătruns în

apartamentul nr. 1 din XXXXXX, XXXXXX,, ce aparține lui Brînza O., de unde, pe

ascuns, au sustras un lănțișor cu cruciuliță din aur la prețul de 1200 de lei, un

pandantiv din aur, în formă de cruce - 2100 de lei, o pereche de cercei din argint -

1000 de lei, un notebook de model „Acer” - 7000 de lei și mijloace bănești în sumă

de 2000 de euro, care, la data comiterii infracțiunii, constituia suma de 40.650,2 lei,

după care, cu bunurile sustrase, au părăsit locul comiterii infracțiunii, însușind

bunurile, cauzând părții vătămate un prejudiciu material considerabil, în sumă de

51.950 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d)

Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit

de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Tot el, în perioada de timp 01 februarie 2018 - 20 februarie 2018, de comun

acord și prin înțelegere prealabilă cu Pîntea A., acționând cu intenție directă,

urmărind scopul pătrunderii ilegale în domiciliul unei persoane, fără consimțământul

proprietarului Catan V., au pătruns și au locuit în apartamentul nr. 15 din XXXXXX,

XX, XXXXXX, prin ce au lezat dreptul la inviolabilitatea domiciliului părții

vătămate.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate pe art. 179 alin. (1) Cod penal, ca

violare de domiciliu, adică pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliu sau în

reședința unei persoane fără consimțământul acesteia sau refuzul de a le părăsi la

cererea ei.

Instanța a reținut că inculpatul a refuzat să fie escortat în ședințele de judecată

pentru a da declarații, iar cauza a fost examinată în absența acestuia.

Totodată, probele administrate dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunilor incriminate.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont că nu au fost stabilite

circumstanțe atenuante, cele agravante fiind săvârșirea infracțiunii de către o

persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară sau pentru alte

fapte care au relevanță pentru cauză.

În același timp, instanța a statuat că cheltuielile solicitate de acuzare se atribuie

la cheltuielile efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probelor

necesare pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii

3

incriminate și sunt trecute în contul statului, ori, normele procedurale nu prevăd

achitarea unor astfel de cheltuieli din contul inculpaților.

Daranuța, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care de la inculpați să fie încasate cheltuielile judiciare în sumă de

1680 lei.

Apelanta a invocat că potrivit art. 229 alin. (1), (2) Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare cu

excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul

asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci

când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele

necesare.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată urma să soluționeze, cine și în ce proporții trebuie

obligat să plătească cheltuielile judiciare. Potrivit art. 397 pct. 5) Cod de procedură

penală, dispozitivul sentinței urma să cuprindă și chestiunile referitoare la

repartizarea cheltuielilor judiciare.

Însă, instanța de fond nu a dispus încasarea cheltuielilor judiciare din contul

inculpaților, ori, conform prevederilor art. 229 alin. (4) Cod de procedură penală, în

cazul condamnării câtorva persoane în aceeași cauză, cheltuielile judiciare se

repartizează în dependență de vinovăția, gradul de răspundere și situația materială a

fiecăreia din ele, sau trecerea în contul statului a cheltuitelor judiciare.

3.1. A declarat apel și avocatul Dumitru Cazacu, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care toate acțiunile inculpatului să fie recalificate

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse mai blânde, în

temeiul art. 79 Cod penal.

Apelantul a indicat că instanța de fond a dat o apreciere eronată probelor

administrate, iar învinuirea înaintată inculpatului se bazează, exclusiv, pe declarațiile

părții vătămate și ale martorilor acuzării, fiind ignorate, în totalitate, depozițiile

inculpatului, prin ce au fost încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Ori, probele administrate nu dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunilor incriminate.

Mai mult, a fost stabilit că inculpatul a săvârșit infracțiunile din motiv că nu

avea surse de existență, neavând nici loc de trai.

2019, pronunțată integral pe 19 iulie 2019, apelul apărării a fost respins ca nefondat.

A fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărâre.

De la inculpații Șadrin S. și Pîntea A. au fost încasate cheltuielile judiciare în

sumă de 1680 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că inculpatul a refuzat să fie escortat în ședința de

judecată la examinarea apelurilor declarate, refuzul fiind confirmat de administrația

penitenciarului, în corespundere cu art. 412 alin. (4) Cod de procedură penală, cauza

fiind examinată în lipsa acestuia.

4

Totodată, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și de drept, aceasta

fiind în corespundere cu probele administrate, care au fost apreciate corect și

încadrate juridic corespunzător.

În temeiul acestor probe, este dovedită integral vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Pe lângă aceasta, potrivit art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli

judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal.

Conform art. 229 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată

poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare.

Ori, obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și

integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage, în mod inevitabil, desfășurarea

urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului, iar

obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia.

Astfel, este întemeiată solicitarea acuzării referitor la încasarea din contul

inculpaților a cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei, ori, potrivit art. 229 alin. (1)

Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt

trecute în contul statului.

în care solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

toate acțiunile inculpatului să fie recalificate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod

penal.

Recurentul a invocat că învinuirea înaintată inculpatului contravine probelor

administrate, iar încadrarea juridică este eronată.

Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor de furt nu a fost demonstrată,

ori, în lipsa probelor, se atestă imposibilitatea aprecierii valorii prejudiciului.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6) Cod de

procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30

de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură

penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să

curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen

cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care

urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre

care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public,

în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează

participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat

5

în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea

motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

instanța de apel a pronunțat decizia motivată la 19 iulie 2019, în prezența avocatului

Dumitru Cazacu, căruia i-a fost înmânată copia deciziei motivate, iar potrivit scrisorii

din 19.07.2019, acestuia i-a fost expediată copia hotărârii motivate (vol. I, f.d. 212).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 19 iulie 2019, iar

termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de

19 august 2019.

Totodată, recursul ordinar a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 21

septembrie 2019, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. II, f.d. 10, pct. 5. din decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea

în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de

recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen

nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un

caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Astfel, odată ce este declarat peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează

a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dumitru Cazacu,

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 14 februarie 2019 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2019, în privința inculpatului Șadrin

Sergiu XXXXXX, pe motiv că este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 mai 2020

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

6

7