ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 07.05.2020

1ra-93/2020 — art.287 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
07.05.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.287 alin.1 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.10 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-93/2020 — art.287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-93/2020

24 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Timofti Vladimir

Judecători –Țurcan Anatolie, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Victor Boico

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2019, în cauza penală privindu-

l pe

Nigai Dumitru xxxx, născut la xxxx,

originar și domiciliat în s. xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.12.2018 – 14.03.2019;

Instanța de apel: 04.04.2019 – 07.05.2019;

Instanța de recurs: 03.07.2019 – 24.03.2020.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

încetat procesul penal în cauza privind învinuirea lui Nigai Dumitru, în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod Penal și în conformitate cu art.55 Cod

penal, Nigai Dumitru a fost liberat de răspundere penală, cu tragerea lui la răspundere

contravențională, cu aplicarea sancțiunii contravenționale sub formă de amendă în

beneficiul statului în mărime de 150 unități convenționale, adică în sumă de 7 500 (șapte

mii cinci sute) lei.

activând în funcția de colaborator de poliție din cadrul IP Stefan Vodă, la data de 27

august 2018, aproximativ la orele 24:00, deplasându-se la volanul automobilului pe

care-1 posedă pe o stradă din sat. Răscăieți, r-nul. Ștefan Vodă, a observat la o

intersecție de drumuri mai multe persoane de gen masculin și feminin și ca rezultat a

oprit automobilul și a întrebat persoanele de ce nu se odihnesc la așa oră târzie. În

continuare, cet. Nigai Dumitru văzând că cet. Pușca Tatiana xxxx se râde, a coborât de

1

la volanul automobilului său, a îmbrâncit-o și a încercat a o lovi. În acest timp, cet.

Senic Maxim Ghenadie a luat apărarea lui Pușca Tatiana și ca rezultat - Nigai Dumitru

fără careva motive, cu scopul evidențierii în fața societății, încălcând grosolan ordinea

publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, a aplicat cet. Senic

Maxim câteva lovituri cu pumnul în regiunea capului, ca rezultat ultimul a căzut jos.

Văzîndu-1 pe cet. Senic Maxim xxxx jos pe partea carosabilă acoperită cu pietriș, Nigai

Dumitru a aplicat ultimului o lovitură cu piciorul în regiunea corpului, după care l-a

apucat de ambele picioare și la târât pe partea carosabilă, astfel, cauzând părții vătămate

Senic Maxim, conform raportului de expertiză judiciară nr.201830 D0086 din

11.12.2018, leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Cauza în instanța de fond a fost examinată în baza art.3641 Cod procedură penală.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță, prin care Nigai Dumitru să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal cu aplicarea în privința acestuia a

pedepsei sub formă de amendă în mărime de 650 u. c.

În motivarea apelului apelantul a invocat că, reieșind din scopul pedepsei penale

- restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii

de noi de infracțiuni, în cazul dat ar putea favoriza pe inculpat la comiterea de noi

infracțiuni și pe alte persoane, or, inculpatul deține statut de polițist și activează în

cadrul Inspectoratului de poliție Stefan Vodă, unde conform art.2 al Legii cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului Poliția este o instituție publică specializată a

statului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra

drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin activități de menținere,

asigurare și restabilire a ordinii și securității publice, de prevenire, investigare și de

descoperire a infracțiunilor și contravențiilor.

În cazul dat, polițistul Nigai Dumitru cunoscând de prevederile legislației, a

negat conștient dispozițiile imperative ale legii, a maltratat-o pe partea vătămată, prin

ce a săvârșit infracțiunea de care este învinuit.

fost respins ca nefondat apelul procurorului și menținută sentința primei instanțe fără

modificări

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just

a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată acestuia.

Aceste, împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, cum ar fi: declarațiile inculpatului Nigai Dumitru, declarațiile părții

vătămate Senic Maxim, declarațiile martorilor Covalenco Sergiu, Pușca Tatiana, Pușca

2

Adriana, Tihon Cristian, raportul de expertiză judiciară nr.201830D0086 din

11.12.2018, în baza căruia s-a concluzionat că la Senic Maxim s-au depistat leziuni

corporale, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Astfel, instanța de apel a conchis că întreaga sistemă de probe examinate de către

instanța de apel prin prisma art.101 Cod procedură penală, demonstrează faptul că

inculpatul Nigai Dumitru a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal,

după semnele calificative: huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respectiv față de societate,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei.

Totodată, instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată a instanței

de fond, inculpatul până la începerea cercetării judecătorești, a declarat personal, prin

înscris autentic, că recunoaște faptele invocate în rechizitoriu și că solicită ca judecata

să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu solicită

administrarea de noi probe (f.d.74), iar instanța de fond, prin încheierea protocolară

din 04 martie 2019 (f.d.76), a admis cererea inculpatului Nigai Dumitru, dispunând

examinarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

conform prevederilor.

Cu referire la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului, instanța

de apel a menționat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6,

7, 61, 75, 90 Cod penal, respectiv a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

La acest capitol, instanța de apel a notat că infracțiunea comisă de inculpatul

Nigai Dumitru este atribuită, conform art.16 Cod penal, la categoria infracțiunilor mai

puțin grave, inculpatul a comis infracțiune pentru prima dată, anterior nu a fost supus

răspunderii penale și nu are antecedente penale sau contravenționale, a recunoscut vina

și sincer regretă în cele comise, solicitând examinarea cauzei penale în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, se caracterizează pozitiv la locul de muncă

(f.d.43), nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog (f.d.3, 40), partea

vătămată nu are careva pretenții de ordin material sau moral fată de inculpat, iar toate

acestea constituie un cumul de circumstanțe atenuante, care dau posibilitatea aplicării

prevederilor art.55 Cod penal, cu privire la liberarea de răspunderea penală a inculpatul

Nigai Dumitru și tragerea la răspunderea contravențională. Circumstanțe agravante nu

au fost stabilite.

În concluzie, instanța de apel a conchis că, în speță sunt aplicabile toate

prevederile art.55 Cod penal, iar procurorul nu a adus nici un temei, care ar fi

împiedicat aplicarea prevederilor acestui articol, motiv pentru care a dispus respingerea

apelului acuzatorului de stat, ca fiind nefondat.

decizia cu recurs ordinar, invocând drept temei de casare a deciziei instanței de apel

3

prevederile art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia,

cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul invocă că, instanța de apel a omis faptul că potrivit art.55 alin.(1)

Cod penal poate fi liberată de răspundere penală cu tragerea la răspundere

administrativă persoana, dacă s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă

răspunderii penale.

Deși inculpatul Nigai Dumitru a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate, instanța nu a ținut de circumstanțele cauzei și nu a apreciat corect gradul

de pericolul ce îl prezintă pentru societate această infracțiune.

Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că inculpatul a comis o infracțiune mai

puțin gravă, prin infracțiune părții vătămate i s-a cauzat prejudiciu sănătății, fiind

restabilită în drepturi prin restituirea prejudiciului de către inculpat. Din declarațiile

părții vătămate și a martorilor audiați, inculpatul la momentul comiterii infracțiunii se

afla în stare de ebrietate. Este inadmisibil tolerarea unor astfel de fapte prin liberarea

de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională.

Mai mult, aplicarea prevederilor art.55 Cod penal în privința inculpatului Nigai

Dumitru este contrară prevederilor art.2 alin. (2) Cod penal, care stipulează că legea

penală are drept scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Concomitent, pedeapsa

aplicată este contrară scopului pedepsei penale de corectare a condamnatului, precum

și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și din

partea altor persoane.

Totodată, recurentul a invocat că inculpatul deține statut de polițist și activează

în cadrul Inspectoratului de politie Stefan Vodă, unde conform art.2 al Legii cu privire

la activitatea Poliției și statutul polițistului Politia este o instituție publică specializată

a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra

drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin activități de menținere,

asigurare și restabilire a ordinii și securității publice, de prevenire, investigare și de

descoperire a infracțiunilor și contravențiilor. În cazul dat polițistul Nigai Dumitru,

cunoscând de prevederile legislației, a negat conștient dispozițiile imperative ale legii,

a maltratat-o pe partea vătămată, prin ce a săvârșit infracțiunea de care este învinuit.

La fel, recurentul menționează că la pronunțarea deciziei, instanța a ignorat

prevederile art.61 Cod Penal „Noțiunea și scopul pedepsei penale” cât și cerințele

art.75 Cod penal, care reglementează „Criteriile generale de individualizare a pedepsei.

În contextul celor expuse, recurentul susține că decizia recurată a fost adoptată

în rezultatul admiterii unor erori de drept procesual și material.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor

4

motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este

nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată

și motivată.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că

titularul acestuia invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct.10) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că, instanțele de fond la

capitolul individualizării pedepsei penale eronat au aplicat prevederile art.55 Cod penal

în privința inculpatului, liberându-l de răspunderea penală cu atragerea la răspunderea

contravențională.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

lărgit conchide că acestea sunt neîntemeiate.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit relevă că persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Potrivit art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă

scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele

prevăzute de lege.

Complimentar, potrivit principiului umanismului, legea penală nu urmărește

scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului.

Potrivit prevederilor art.55 Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima oară

o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală și trasă

la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a

fi supusă răspunderii penale.

5

Conform alin.(2) al aceluiași articol, persoanelor liberate de răspundere penală

în conformitate cu alin.(1) li se pot aplica următoarele sancțiuni contravenționale: a)

amendă în mărime de până la 150 de unități convenționale.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit notează că la stabilirea pedepsei

lui Nigai Dumitru, instanțele de fond au ținut seama pe deplin de principiile de aplicare,

prevăzute de art.art.7, 61 Cod penal și de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, stipulate în

art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii, care face

parte din categoria celor mai puțin grave, anterior nu a fost supus răspunderii penale și

nu are antecedente penale sau contravenționale, a recunoscut vina și sincer regretă cele

comise, solicitând examinarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, se caracterizează pozitiv la locul de muncă (f.d.43), nu se află la

evidența medicului psihiatru și narcolog (f.d.3, 40), partea vătămată nu are careva

pretenții de ordin material sau moral fată de inculpat.

La fel, Colegiul penal lărgit reține că la stabilirea pedepsei inculpatului Nigai

Dumitru, s-a ținut cont de faptul că în privința lui au fost stabilite doar circumstanțe

atenuante și nici o circumstanță agravantă.

Astfel, potrivit art.51 alin.(l) și (2) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică

de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni,

cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor.

Art.53-55 Cod penal, acordă posibilitatea instanței de judecată să libereze

inculpații de răspunderea penală, or, cauzele care înlătură răspunderea penală și

pedeapsa au menire de a nu admite aplicarea pedepselor penale în cazurile în care este

irațională aplicarea acestora: caracterul și gradul prejudiciabil al faptei săvârșite este

redus și calitățile personale ale făptuitorului oferă această posibilitate.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit consideră că instanțele de fond corect au

concluzionat că corectarea inculpatului Nigai Dumitru este posibilă fără a fi supus

răspunderii penale, or, cumulul de circumstanțe atenuante stabilite în speță și lipsa

circumstanțelor agravante, oferă posibilitatea aplicării prevederilor art.55 Cod penal.

Mai mult, Colegiul penal lărgit reiterează că pedeapsa stabilită inculpatului de

prima instanță și menținută de instanța de apel este în corespundere cu prevederile

art.art.7, 61, 75, 79, 55 Cod penal, considerând că stabilirea unei astfel de pedepse va

atinge scopul de corijare și reeducare a inculpatului.

În consecință, Colegiul penal lărgit opinează că argumentele punctate în cererea

de recurs privind greșita individualizare a pedepsei nu sunt incidente cauzei deferite

judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în apel, pedeapsa aplicată inculpatului fiind individualizată corect,

echitabilă și în concordanță cu scopul pedepsei penale, fapt ce determină incontestabil

concluzia că recursul ordinar este neîntemeiat și urmează a fi respins ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate.

6

Colegiul penal lărgit,

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2019, în cauza penală privindu-l pe Nigai

Dumitru xxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 07 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Boico Victor

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-12-17
0,95
1ra-630/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-630/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 10 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Vladimir Timofti Judecători - Anatolie Țurca
CSJ 2020-07-09
0,94
1ra-931/2020 — art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-931/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Ana
CSJ 2019-08-15
0,94
1ra-480/2019 — art. 287 alin.1 CP, 78/1 CCo
Dosarul nr. 1ra-480/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 iulie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan, Nadejda Toma, Elen
CSJ 2020-06-25
0,94
1ra-111/2020 — art.287 alin.3 CP
Dosarul nr. 1ra-111/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 26 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan An
CSJ 2020-10-13
0,94
1ra-793/20 — art.287 al.2 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-793/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 13 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie, Toma Nadejda,
Sursă