1ra-625/2020 — art. 287 al. 2, 217 al. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 2, 217 al. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-625/2020 — art. 287 al. 2, 217 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-625/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 11 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019, în cauza penală privindu-i pe Cebotari Alexei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat în or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx; Prozor Sergiu Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat în or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx; Țurcan Serghei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat în or.
Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx. Termenul de examinare a cauzei: 1. prima instanță: 11.09.2018 – 12.06.2019; 2. instanța de apel: 19.07.2019 – 02.10.2019; 3. instanța de recurs: 19.12.2019 – 11.03.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 12 iunie 2019, procesul penal de învinuire a inculpatului Cebotari Alexei și a inculpatului Prozorov Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și de învinuire a inculpatului Țurcan Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal a fost încetat, pe motiv că fapta inculpaților constituie o contravenție prevăzută de art. 354 Cod Contravențional. 1 În baza art. art. 26, 30 Cod Contravențional s-a înlăturat răspunderea contravențională în privința lui Cebotari Alexei, Țurcan Serghei și Prozorov Sergiu pe motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale. Solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor de judecată s-a respins ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu, se învinuiesc de faptul că la 22 ianuarie 2018, în intervalul de timp cuprins între orele 16:00 - 17:30, fiind în or. Rezina, str. Șciusev, la terasa barului „Gambrinus”, cât și în fața localului dat, în loc public, împreună cu Țurcan Serghei, locuitori ai or. Xxxxx, în urma unui conflict cu cet. Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, toți locuitori ai s. Xxxxx, raionul Xxxxx, în mod intenționat, demonstrativ, prin încălcarea grosolană a ordinii publice și exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, folosind forța fizică, le-au aplicat cet. Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar Țurcan Serghei luând un scaun din lemn, l-a lovit pe cet. Rusu Valeriu în regiunea capului, cauzându-le victimelor Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel dureri fizice. Procurorul a calificat acțiunile lui Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi - huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșit de trei persoane. Inculpatul Țurcan Serghei se învinuiește de faptul că el, la data de 22 ianuarie 2018, în intervalul de timp cuprins între orele 16:00 - 17:30, fiind în or. Rezina, str. Șciusev, la terasa barului „Gambrinus”, cât și în fața localului dat, în loc public, împreună cu cet. Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu, locuitori ai or. Xxxxx, în urma unui conflict cu cet. Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, toți locuitori ai s. Xxxxx, raionul Xxxxx, în mod intenționat, demonstrativ, prin încălcarea grosolană a ordinii publice și exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, folosind forța fizică, le-au aplicat cet. Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar Țurcan Serghei luând un scaun din lemn, l-a lovit pe cet. Rusu Valeriu în regiunea capului, cauzându-le victimelor Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel dureri fizice. Procurorul a calificat acțiunile lui Țurcan Serghei în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii calificativi - huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiunile care 2 prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită săvârșită cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale. În urma cercetării probelor în ședința de judecată, instanța de fond a constatat că Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu, la data de 22 ianuarie 2018, în intervalul de timp cuprins între orele 16:00-17:30, fiind în or. Rezina, str. Șciusev, la terasa barului „Gambrinus”, cât și în fața localului dat, împreună cu Țurcan Serghei, în urma unui conflict cu cet. Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, care anterior i- au agresat fizic pe Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu cauzându-le leziuni corporale ce se califică drept ușoare (lui Cebotari Alexei) și neînsemnate (lui Prozorov Sergiu), intenționat le-au aplicat lui Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-le dureri fizice, astfel acostându-i jignitor în loc public.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r-nului Rezina, Ghenadie Zgardan, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Cebotari Alexei să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui articol, a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 u.c, ce constituie 40000 lei. Inculpatul Prozorov Sergiu să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui articol, a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 u.c, ce constituie 40000 lei. Inculpatul Țurcan Serghei să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui articol, a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 227, 229 Cod de procedură penală, a încasa de la inculpații Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu și Țurcan Serghei cheltuielile judiciare în sumă totală de 51,02 lei. 3.1. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: -instanța de judecată, contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu a dat apreciere (prin admitere sau respingere) fiecărei probe examinate și analizate de către acuzare din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, referitor la comiterea de către inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și de către inculpatul Țurcan Serghei a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal; -instanța nu a dat o apreciere specială probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești; 3 -astfel, de către procuror, i-a fost înaintată învinuirea lui Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care se deosebesc printr- un cinism deosebit, acțiuni comise de trei persoane, iar lui Țurcan Serghei i-a fost înaintată învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită săvârșită cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale; -în acțiunile inculpaților Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în acțiunile inculpatului Țurcan Serghei sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta a fost comisă în loc public, în prezența mai multor persoane, cu aplicarea violenței, fapt ce demonstrează că inculpații au dat dovadă de un cinism și obrăznicie deosebită, atentând la drepturile fundamentale ale persoanei și integrității acestuia, drepturi garantate de Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fapt confirmat și prin: declarațiile părții vătămate Rusu Valeriu, declarațiile martorului minor Tocană Marcel, declarațiile martorilor Cazac Ion, Rusu Pavel, Cotelea Sergiu; -având în vedere faptul că totalitatea probelor prezentate și administrate de partea acuzării sunt veridice, însă instanța de fond nu le-a luat în considerație, nemotivându-le obiectiv, în ansamblu, acuzarea este de părerea, că instanța a pronunțat o sentință neîntemeiată, cu erori de fapt și de drept privind încetarea procesului penal de învinuire a lui Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și de învinuire a lui Țurcan Serghei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod Contravențional, iar în baza art. 26 și 30 Cod Contravențional, a fost înlăturată răspunderea contravențională în privința lui Cebotari Alexei, Țurcan Serghei și Prozorov Sergiu, pe motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale, sentință care urmează a fi casată total, iar inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu să fie declarați culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și inculpatul Țurcan Serghei să fie declarat culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal; -analizând probele în ansamblu, a considerat ca fiind cele mai imparțiale, declarațiile părții vătămate Rusu Valeriu și a martorilor Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel și Cotelea Sergiu, care până la cazul dat nu au avut nici un conflict cu 4 inculpații Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu și Țurcan Serghei, din care considerente aceștia au spus doar adevărul la urmărirea penală. Faptul că în cadrul cercetării judecătorești și anume partea vătămată, martorii sus indicați, au dat declarații contradictorii decât cele la urmărirea penală, a considerat că acestea urmează a fi apreciate critic și luate în considerație declarațiile acestora date la urmărirea penală, deoarece sunt date pentru a-i scăpa de pedeapsă penală pe inculpați, cu atât mai mult că după caz s-au împăcat, fapt confirmat prin declarațiile acestora date în instanța de judecată, ori aceștia fiind influențați de inculpați, au dat declarații în favoarea acestora.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și în instanța de apel, au fost administrate, cercetate și verificate următoarele materiale probatorii, după cum urmează: declarațiile părților vătămate Rusu Valeriu; Rusu Pavel și Tocană Marcel; declarațiile martorilor Bejan Alexandru și Suruceanu Roman; raportul de constatare medico-legală nr. 201826P0018 din 31.01.2018; raportul de constatare medico-legală nr. 201826P0019 din 31.01.2018; ordonanța privind pornirea urmăririi penale pe cauza penală nr. 2018280040 din 13.02.2018. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, recalificând acțiunile inculpaților Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu din prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și ale inculpatului Țurcan Serghei din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal în baza art. 354 Cod Contravențional — huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice. După cum rezultă din textul ordonanțelor de punere sub învinuire și a învinuirilor formulate în rechizitoriu, inculpaților li se incriminează comiterea acțiunilor intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și a acțiunilor care s-au manifestat în exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate. În acest sens, s-a remarcat faptul că textul normei penale reglementat la art. 287 Cod penal, nu prevede în componența infracțiunii de huliganism, comiterea de acțiuni care se manifestă în exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate. Expresia „acțiuni care se manifestă în exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate” a fost exclusă din textul art. 287 Cod penal și prin urmare incriminarea unor 5 astfel de acțiuni inculpaților este în afara normei articolului de inculpare, care prevede componența infracțiunii de huliganism. Prin „acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică” se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare, ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor. Instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat în partea ce ține de faptul că instanța de fond contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală nu a dat apreciere fiecărei probe examinate și analizate de către acuzare din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor referitor la comiterea de către inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și de către inculpatul Țurcan Serghei a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Or, din declarațiile inculpaților, cât și din declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că faptele inculpaților Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu, Țurcan Serghei nu au fost îndreptate împotriva ordinii publice, ci împotriva unor persoane concrete - Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel, care anterior comiterii faptelor imputate inculpaților, i-au agresat fizic pe Cebotari Alexei, cauzându-i leziuni corporale ușoare, precum și pe Prozorov Sergiu, cauzându-i leziuni corporale neînsemnate. Această stare de fapt a fost constatată în urma aprecierii declarațiilor martorului Cazac Ion care a indicat că dânsul cu Tocană Marcel au aplicat câteva lovituri inculpaților Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu. Totodată, martorul a indicat că dânsul, împreună cu Rusu Valeriu și Rusu Pavel l-au bătut în trei pe Cebotari Alexei, inclusiv și pe Prozorov Serghei. Inițiatorii conflictului fiind de fapt el, partea vătămată, Tocană Marcel si Rusu Pavel. La fel, din declarațiile martorului Tocană Marcel rezultă că el împreună cu Cazac Ion au aplicat lovituri lui Prozorov Sergiu și Alexei Cebotari, inițiatorii conflictului fiind el, Rusu Valeriu, Rusu Pavel, Cazac Ion și Cotelea Sergiu. Din probele administrate la materialele cauzei penale, instanța de apel a stabilit faptul că între inculpați, partea vătămată Rusu Valeriu și Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel, s-a iscat un conflict, în rezultatul căruia ultimii i-au agresat fizic pe Cebotari Alexei și Prozorov Serghei. Din aceasta cauză între părți s-a iscat un conflict, în rezultatul căruia, inculpații Prozorov Serghei și Cebotari Alexei, plecând din bar și dorind să se clarifice, povestindu-i totodată despre cele întâmplate și inculpatului Țurcan Serghei, s-au întors la barul unde au fost agresați, unde, conflictul inițiat de partea vătămată și 6 Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel a continuat, ultimii și inculpații continuând să- și aplice reciproc lovituri. Prin urmare, instanța de apel a constatat că faptele inculpaților au fost comise în rezultatul unui conflict generat de către părțile vătămate Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel, Rusu Valeriu. Acțiunile violente ale inculpaților nu au fost îndreptate împotriva ordinii publice, dar erau dictate de raționamentul clarificării și răzbunării pentru faptul agresării lor anterioare. Astfel, acțiunile inculpaților nu au fost dictate de motivul huliganic, ca semn secundar obligatoriu a laturii subiective a infracțiunii incriminate. Motivele huliganice sunt inerente în cazul infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal, și, în acest context, instanța de fond a constatat că în speță, acesta nu s-a regăsit. La fel, prin rechizitoriu inculpaților li s-a incriminat faptul că prin acțiunile comise, dânșii au cauzat dureri fizice lui Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel și Rusu Valeriu. După cum a fost indicat supra, latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, exprimată prin acțiunea de „aplicarea violenței asupra persoanelor” este întregită atunci când violența este soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupune nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că partea vătămată Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel și Rusu Valeriu nu au fost supuși examinării medico-legale, iar la materialele cauzei penale au fost anexate, la demersul avocatului Aurel Goncear, doar rapoartele de constatare medico-legale ce confirmă faptul cauzării leziunilor corporale inculpaților Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu. Astfel, instanța de apel a reținut că prin raportul de constatare medico-legală din 31.01.2018 rezultă că la examinarea lui Cebotari Alexei s-a constatat vătămare ușoară. Iar, prin raportul de constatare medico-legală din 31.01.2018 rezultă că la examinarea lui Prozorov Sergiu s-a constatat vătămare neînsemnată. Instanța de apel a apreciat că acuzatorul de stat nu a probat faptul cauzării leziunilor corporale lui Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel și Rusu Valeriu, printr- o probă pertinentă și concludentă, și anume - raport de expertiză, deși obligația dată rezultă din prevederile art. 97 pct. 2) Cod procedură penală. În acest context, reieșind din faptul că cauzarea leziunilor corporale lui Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel și Rusu Valeriu nu este probată, s-a constatat imposibilitatea reținerii în privința inculpaților a acțiunii laturii obiective a infracțiunii de huliganism „aplicarea violenței asupra persoanelor”. 7 În ceea ce privește învinuirea incriminată inculpatului Țurcan Serghei în comiterea infracțiunii de huliganism agravat (art. 287 alin. (3) Cod penal), și anume la aplicarea de către inculpatul Țurcan Serghei a loviturii cu un scaun părții vătămate Rusu Valeriu, instanța de apel a atestat că acuzatorul de stat nu s-a isprăvit cu sarcina acuzării de a administra un ansamblu de probe pertinente și concludente care să dovedească „dincolo de orice dubiu rezonabil” vinovăția inculpatului. În acest sens, instanța de apel a atestat că nici partea vătămată și nici ceilalți martori audiați în cadrul cercetării judecătorești nu au comunicat faptul că Țurcan Serghei ar fi aplicat lovituri cu un scaun părții vătămate Rusu Valeriu. Or, partea vătămată Rusu Valeriu a menționat că posibil la faza urmăririi penale a declarat că a fost lovit cu un scaun, deoarece așa i s-a părut în momentul aplicării loviturii, însă nu este convins de faptul respectiv. Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel partea vătămată Rusu Pavel a indicat că susține declarațiile precum că dânsul a fost lovit cu pumnul, nu cu scaunul, iar partea vătămată Cazac Ion a indicat că nu a văzut să fie aplicate lovituri cu scaunul. După cum a indicat instanța de fond, la materialele cauzei penale lipsește, elementar, procesul-verbal de cercetare a locului comiterii infracțiunii. Organul de urmărire penală nu a cercetat locul comiterii faptei, cu descrierea inclusiv a faptului dacă în locul unde a avut loc altercația, sunt scaune, poziția cărora poate fi schimbată (nefiind fixate solid de sol) și care ar permite aplicarea cu ele a loviturilor. Or, în lipsa administrării la dosar a unor probe pertinente, concludente, utile și veridice, care să fie apreciate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel concluzionează că faptele inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), respectiv, art. 287 alin. (3) Cod penal, și anume latura obiectivă și latura subiectivă. În contextul celor constatate supra, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat privind casarea sentinței instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar inculpatul Țurcan Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, or, în urma aprecierii probelor descrise conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța de apel a conchis că partea acuzării nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar dovedi în sarcina inculpaților ca parte a laturii obiective a infracțiunii, semnele laturii obiective și laturii subiective - încălcarea grosolană a ordinii publice și motivul 8 huliganic, precum și faptul cauzării leziunilor corporale, ce urma a fi demonstrat printr-un raport de expertiză medico-legală. Or, instanța de fond în temeiul probelor administrate la dosar a dispus recalificarea acțiunilor Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu, Țurcan Serghei în baza art. 354 Cod Contravențional, cu indicii de calificare - huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice. În ceea ce privește solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor de judecată în sumă de 51,02 lei, instanța de apel, cu referire la prevederile art. 227 Cod procedură penală, a constatat că cheltuielile de judecată solicitate de către acuzatorul de stat nu se încadrează în norma prevăzută de art. 227 Cod procedură penală.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei l arejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului procurorul invocă următoarele argumente: Conform actului de învinuire, acțiunile acestora au avut loc într-un loc public, în prezența mai multor persoane, fiind tulburată ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanelor și a integrității patrimoniului, fiind însoțite și de aplicarea violenței de către inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu în privința cet. Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar ulterior, Țurcan Serghei, luând un scaun din lemn, l-a lovit pe cet. Rusu Valeriu în regiunea capului, cauzându- le victimelor Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, dureri fizice. În rezultat, inculpații au încalcăt grosolan ordinea publică, însoțită de violență asupra persoanelor, si care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită constituie latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Prin urmare, acțiunile inculpaților nu doar au tulburat ordinea publică si activitatea normală a localului menționat, da au fost însoțite și de aplicarea violenței în privința persoanelor pătimite. În rezultat, inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sersiu au încalcăt grosolan ordinea publică, însoțită de violență asupra persoanelor, și care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, iar în prelungirea acțiunilor infracționale. Țurcan Serghei, luând un scaun din lemn, l-a lovit pe cet. Rusu Valeriu în regiunea capului cauzându-i dureri fizice, ce constituie latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal. 9 În acest context, în opinia acuzării, instanța a dat o apreciere greșită acțiunilor inculpaților Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu, și a lui Țurcanu Serghei, recalificându- le în baza art. 354 Cod contravențional. Instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat, invocând că, din declarațiile inculpaților, cât și din declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că faptele inculpaților Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu, Țurcan Serghei nu au fost îndreptate împotriva ordinii publice, ci împotriva unor persoane concrete - Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel, care anterior comiterii faptelor imputate inculpaților, i-a agresat fizic pe Cebotari Alexei, cauzându-i leziuni corporale ușoare, precum și pe Prozorov Sergiu cauzându-i leziuni corporale neînsemnate. La fel, instanța de apel a indicat, că, latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, exprimată prin acțiunea de „aplicarea violenței asupra persoanelor” este întregită atunci când violența este soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupune nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă. Potrivit art. 97 pct. 2) Cod procedură penală, în procesul penal existența, caracterul și gradul leziunilor corporale în cauzele penale, se constată prin raportul expertizei judiciare medico-legale. Însă, după cum au declarat părțile vătămate, din lipsa insuficientă de timp, nu au trecut examinarea medico-legală, iar inculpații deținând astfel de documente, n-au insistat la pornirea urmăririi penale față de părțile vătămate.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Panov Diana în numele inculpatului Țurcan Serghei a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către procuror, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece criticile formulate de recurent deja au fost examinate de către instanța de apel, iar careva temei legal de a ataca aceste hotoărâri nu au fost prezentate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod 10 de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Totodată, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Din conținutul recursului declarat de acuzatorul de stat se constată că, recurentul invocă ca temei de drept pct. 6) și 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând decizia contestată, Colegiul penal constată că temeiurile invocate nu și-au găsit confirmare în cauza dată, deoarece instanța de apel a analizat obiectiv probele administrate, și-a motivat soluția adoptată, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală. Din textul recursului se evidențiază că recurentul în mare parte își exprimă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă Colegiul penal atestă că instanța de apel, la soluționarea cauzei, a ținut cont de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat probele prezentate de părți sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a decis încetarea procesului penal intentat în privința lui Cebotari Al. și Prozorov S. în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și Țurcan S. în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta comisă de ultimii reprezintă o contravenție. Tot aici, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut o analiză amplă a probelor, argumentând detaliat respingerea probelor care au fost invocate în suportul învinuirii aduse inculpatului. Instanța de apel a apreciat că partea acuzării nu a prezentat probe pertinente și concludente, care în ansamblu cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpaților Cebotari Al., Prozorov S. și Țurcan S. în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu. Astfel, toate probele prezentate au primit o apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele de fapt stabilite în prezenta cauză penală. Opinia recurentului precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită declarațiilor părților vătămate si a martorilor, cât și a altor probe administrate la dosar, nu poate servi drept temei de casare a soluției adoptate de către instanța de apel. 11 Cu referire la argumentele invocate de recurent precum că inculpații Cebotari Al. și Prozorov S. se fac vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și inculpatul Țurcan S. de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, iar instanțele de fond au concluzionat că inculpații au săvârșit o contravenție, Colegiul penal le apreciază critic, deoarece atât prima instanță, cât și instanța de apel și-au motivat soluția adoptată, care este susținută de către instanța de recurs. Instanța de recurs reiterează că instanțele de fond au ajuns la concluzia dată, ținând cont de gravitatea încălcării ordinii publice, care de altfel este obiectul special al faptei infracționale, de circumstanțele cauzei, inclusiv de locul și metodele săvârșirii de către inculpat a faptelor ilicite, intensitatea și durata acestora, concluzionând că faptele inculpaților Cebotari Al., Prozorov S. și Țurcan S. nu constituie o infracțiune, dar o contravenție. În contextul dat, Colegiul penal consideră necesar de a accentua că infracțiunea de huliganism prevăzută la art. 287 Cod penal, trebuie delimitată de alte fapte nepenale, în particular de contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, or huliganismul incriminat de norma penală, în afară de prezența acțiunii principale – încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiuni adiacente – acțiune exprimată, alternativ, prin: aplicarea violenței asupra persoanelor, amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice. În speța dată, aceste acțiuni adiacente nu au fost comise de inculpați, iar partea acuzării, nici nu a prezentat careva probe în vederea dovedirii realizării vreunei modalități a acțiunii adiacente descrise mai sus. În vederea respingerii argumentelor recurentului precum că instanțele de fond i-au dat faptei săvârșite o apreciere greșită, instanța de recurs accentuează că art. 287 Cod penal poate fi incriminat, doar dacă făptuitorul nu se limitează la acostarea jignitoare în locurile publice a persoanelor fizice și tulbură ordinea publică, dar pe lângă aceasta mai recurge și la aplicarea violenței, la amenințarea cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice. Astfel, doar în acest fel, fapta pe care o comite făptuitorul depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni. Prin urmare, instanța de recurs menționează că în speța examinată nu a fost comisă o astfel de eroare de drept, deoarece instanța de apel a făcut o concluzie legală asupra nevinovăției inculpaților și a stabilit că acuzarea nu a prezentat probe concludente în suportul învinuirii aduse lui Cebotari Al., Prozorov S. și Țurcan S. 12 În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se impune soluția inadmisibilității recursului înaintat în prezenta cauză, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019, în cauza penală privindu-i pe Cebotari Alexei Xxxxx, Prozorov Sergiu Xxxxx și Țurcan Serghei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 06 mai 2020. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 13
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.