1ra-625/2020 — art. 287 al. 2, 217 al. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 2, 217 al. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-625/2020 — art. 287 al. 2, 217 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-625/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
11 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Diaconu Iurie,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie
2019, în cauza penală privindu-i pe
Cebotari Alexei Xxxxx, născut la xxxxx, originar
și domiciliat în or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx;
Prozor Sergiu Xxxxx, născut la xxxxx, originar
și domiciliat în or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx;
Țurcan Serghei Xxxxx, născut la xxxxx, originar
și domiciliat în or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 11.09.2018 – 12.06.2019;
instanța de apel: 19.07.2019 – 02.10.2019;
instanța de recurs: 19.12.2019 – 11.03.2020.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 12 iunie 2019, procesul
penal de învinuire a inculpatului Cebotari Alexei și a inculpatului Prozorov Sergiu în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și de învinuire a
inculpatului Țurcan Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)
Cod penal a fost încetat, pe motiv că fapta inculpaților constituie o contravenție
prevăzută de art. 354 Cod Contravențional.
1
În baza art. art. 26, 30 Cod Contravențional s-a înlăturat răspunderea
contravențională în privința lui Cebotari Alexei, Țurcan Serghei și Prozorov Sergiu pe
motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale.
Solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpaților a
cheltuielilor de judecată s-a respins ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpații Cebotari
Alexei și Prozorov Sergiu, se învinuiesc de faptul că la 22 ianuarie 2018, în intervalul
de timp cuprins între orele 16:00 - 17:30, fiind în or. Rezina, str. Șciusev, la terasa
barului „Gambrinus”, cât și în fața localului dat, în loc public, împreună cu Țurcan
Serghei, locuitori ai or. Xxxxx, în urma unui conflict cu cet. Rusu Valeriu, Tocană
Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, toți locuitori ai s. Xxxxx, raionul Xxxxx, în mod
intenționat, demonstrativ, prin încălcarea grosolană a ordinii publice și exprimarea
unei vădite lipse de respect față de societate, folosind forța fizică, le-au aplicat cet.
Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, multiple lovituri cu pumnii și
picioarele peste diferite părți ale corpului, iar Țurcan Serghei luând un scaun din lemn,
l-a lovit pe cet. Rusu Valeriu în regiunea capului, cauzându-le victimelor Rusu
Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel dureri fizice.
Procurorul a calificat acțiunile lui Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu în baza art.
287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi - huliganism, adică acțiunile
intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra
persoanelor și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie
deosebită, săvârșit de trei persoane.
Inculpatul Țurcan Serghei se învinuiește de faptul că el, la data de 22 ianuarie
2018, în intervalul de timp cuprins între orele 16:00 - 17:30, fiind în or. Rezina, str.
Șciusev, la terasa barului „Gambrinus”, cât și în fața localului dat, în loc public,
împreună cu cet. Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu, locuitori ai or. Xxxxx, în urma unui
conflict cu cet. Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, toți locuitori ai
s. Xxxxx, raionul Xxxxx, în mod intenționat, demonstrativ, prin încălcarea grosolană
a ordinii publice și exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, folosind
forța fizică, le-au aplicat cet. Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel,
multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar Țurcan
Serghei luând un scaun din lemn, l-a lovit pe cet. Rusu Valeriu în regiunea capului,
cauzându-le victimelor Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel dureri
fizice.
Procurorul a calificat acțiunile lui Țurcan Serghei în baza art. 287 alin. (3) Cod
penal, după indicii calificativi - huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă
grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiunile care
2
prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită săvârșită cu aplicarea
altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale.
În urma cercetării probelor în ședința de judecată, instanța de fond a constatat
că Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu, la data de 22 ianuarie 2018, în intervalul de timp
cuprins între orele 16:00-17:30, fiind în or. Rezina, str. Șciusev, la terasa barului
„Gambrinus”, cât și în fața localului dat, împreună cu Țurcan Serghei, în urma unui
conflict cu cet. Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, care anterior i-
au agresat fizic pe Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu cauzându-le leziuni corporale
ce se califică drept ușoare (lui Cebotari Alexei) și neînsemnate (lui Prozorov Sergiu),
intenționat le-au aplicat lui Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel,
multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-le
dureri fizice, astfel acostându-i jignitor în loc public.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r-nului
Rezina, Ghenadie Zgardan, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,
cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin
care inculpatul Cebotari Alexei să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui
articol, a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 u.c, ce constituie
40000 lei. Inculpatul Prozorov Sergiu să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui
articol, a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 u.c, ce constituie
40000 lei. Inculpatul Țurcan Serghei să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui
articol, a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile
art. 227, 229 Cod de procedură penală, a încasa de la inculpații Cebotari Alexei,
Prozorov Sergiu și Țurcan Serghei cheltuielile judiciare în sumă totală de 51,02 lei.
3.1. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:
-instanța de judecată, contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu
a dat apreciere (prin admitere sau respingere) fiecărei probe examinate și analizate de
către acuzare din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității,
iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, referitor la
comiterea de către inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu a infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și de către inculpatul Țurcan Serghei a
infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal;
-instanța nu a dat o apreciere specială probelor administrate în cadrul urmăririi
penale și cercetării judecătorești;
3
-astfel, de către procuror, i-a fost înaintată învinuirea lui Cebotari Alexei și
Prozorov Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod
penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea
publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care se deosebesc printr-
un cinism deosebit, acțiuni comise de trei persoane, iar lui Țurcan Serghei i-a fost
înaintată învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal,
huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,
însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiunile care prin conținutul lor
se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită săvârșită cu aplicarea altor
obiecte pentru vătămarea integrității corporale;
-în acțiunile inculpaților Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu sunt prezente
elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în acțiunile
inculpatului Țurcan Serghei sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art.
287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta a fost comisă în loc public, în prezența mai
multor persoane, cu aplicarea violenței, fapt ce demonstrează că inculpații au dat
dovadă de un cinism și obrăznicie deosebită, atentând la drepturile fundamentale ale
persoanei și integrității acestuia, drepturi garantate de Constituția Republicii Moldova
și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fapt confirmat și prin: declarațiile
părții vătămate Rusu Valeriu, declarațiile martorului minor Tocană Marcel,
declarațiile martorilor Cazac Ion, Rusu Pavel, Cotelea Sergiu;
-având în vedere faptul că totalitatea probelor prezentate și administrate de
partea acuzării sunt veridice, însă instanța de fond nu le-a luat în considerație,
nemotivându-le obiectiv, în ansamblu, acuzarea este de părerea, că instanța a
pronunțat o sentință neîntemeiată, cu erori de fapt și de drept privind încetarea
procesului penal de învinuire a lui Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și de învinuire a lui Țurcan
Serghei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că
fapta inculpaților constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod Contravențional,
iar în baza art. 26 și 30 Cod Contravențional, a fost înlăturată răspunderea
contravențională în privința lui Cebotari Alexei, Țurcan Serghei și Prozorov Sergiu,
pe motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale, sentință care
urmează a fi casată total, iar inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu să fie
declarați culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod
penal și inculpatul Țurcan Serghei să fie declarat culpabil de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal;
-analizând probele în ansamblu, a considerat ca fiind cele mai imparțiale,
declarațiile părții vătămate Rusu Valeriu și a martorilor Tocană Marcel, Cazac Ion,
Rusu Pavel și Cotelea Sergiu, care până la cazul dat nu au avut nici un conflict cu
4
inculpații Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu și Țurcan Serghei, din care considerente
aceștia au spus doar adevărul la urmărirea penală. Faptul că în cadrul cercetării
judecătorești și anume partea vătămată, martorii sus indicați, au dat declarații
contradictorii decât cele la urmărirea penală, a considerat că acestea urmează a fi
apreciate critic și luate în considerație declarațiile acestora date la urmărirea penală,
deoarece sunt date pentru a-i scăpa de pedeapsă penală pe inculpați, cu atât mai mult
că după caz s-au împăcat, fapt confirmat prin declarațiile acestora date în instanța de
judecată, ori aceștia fiind influențați de inculpați, au dat declarații în favoarea acestora.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie
2019, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror cu menținerea
sentinței.
4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, în cadrul cercetării
judecătorești în instanța de fond și în instanța de apel, au fost administrate, cercetate
și verificate următoarele materiale probatorii, după cum urmează: declarațiile părților
vătămate Rusu Valeriu; Rusu Pavel și Tocană Marcel; declarațiile martorilor Bejan
Alexandru și Suruceanu Roman; raportul de constatare medico-legală nr.
201826P0018 din 31.01.2018; raportul de constatare medico-legală nr. 201826P0019 din
31.01.2018; ordonanța privind pornirea urmăririi penale pe cauza penală nr.
2018280040 din 13.02.2018.
Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele
administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și
concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de
judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, recalificând
acțiunile inculpaților Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu din prevederile art. 287 alin.
(2) lit. b) Cod penal și ale inculpatului Țurcan Serghei din prevederile art. 287 alin. (3)
Cod penal în baza art. 354 Cod Contravențional — huliganismul nu prea grav, adică
acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice.
După cum rezultă din textul ordonanțelor de punere sub învinuire și a
învinuirilor formulate în rechizitoriu, inculpaților li se incriminează comiterea
acțiunilor intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea
violenței asupra persoanelor, precum și a acțiunilor care s-au manifestat în exprimarea
unei vădite lipse de respect față de societate.
În acest sens, s-a remarcat faptul că textul normei penale reglementat la art. 287
Cod penal, nu prevede în componența infracțiunii de huliganism, comiterea de acțiuni
care se manifestă în exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate.
Expresia „acțiuni care se manifestă în exprimarea unei vădite lipse de respect față de
societate” a fost exclusă din textul art. 287 Cod penal și prin urmare incriminarea unor
5
astfel de acțiuni inculpaților este în afara normei articolului de inculpare, care prevede
componența infracțiunii de huliganism.
Prin „acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică” se înțelege fapta săvârșită în
public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea
jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare, ce încalcă normele etice, tulbură
ordinea publică și liniștea persoanelor.
Instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat în partea ce ține de
faptul că instanța de fond contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală nu a
dat apreciere fiecărei probe examinate și analizate de către acuzare din punct de
vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în
ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor referitor la comiterea de către
inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.
(2) lit. b) Cod penal și de către inculpatul Țurcan Serghei a infracțiunii prevăzute de
art. 287 alin. (3) Cod penal.
Or, din declarațiile inculpaților, cât și din declarațiile părții vătămate și a
martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că faptele inculpaților
Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu, Țurcan Serghei nu au fost îndreptate împotriva
ordinii publice, ci împotriva unor persoane concrete - Rusu Valeriu, Tocană Marcel,
Cazac Ion, Rusu Pavel, care anterior comiterii faptelor imputate inculpaților, i-au
agresat fizic pe Cebotari Alexei, cauzându-i leziuni corporale ușoare, precum și pe
Prozorov Sergiu, cauzându-i leziuni corporale neînsemnate.
Această stare de fapt a fost constatată în urma aprecierii declarațiilor martorului
Cazac Ion care a indicat că dânsul cu Tocană Marcel au aplicat câteva lovituri
inculpaților Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu. Totodată, martorul a indicat că
dânsul, împreună cu Rusu Valeriu și Rusu Pavel l-au bătut în trei pe Cebotari Alexei,
inclusiv și pe Prozorov Serghei. Inițiatorii conflictului fiind de fapt el, partea vătămată,
Tocană Marcel si Rusu Pavel.
La fel, din declarațiile martorului Tocană Marcel rezultă că el împreună cu
Cazac Ion au aplicat lovituri lui Prozorov Sergiu și Alexei Cebotari, inițiatorii
conflictului fiind el, Rusu Valeriu, Rusu Pavel, Cazac Ion și Cotelea Sergiu.
Din probele administrate la materialele cauzei penale, instanța de apel a stabilit
faptul că între inculpați, partea vătămată Rusu Valeriu și Tocană Marcel, Cazac Ion,
Rusu Pavel, s-a iscat un conflict, în rezultatul căruia ultimii i-au agresat fizic pe
Cebotari Alexei și Prozorov Serghei.
Din aceasta cauză între părți s-a iscat un conflict, în rezultatul căruia, inculpații
Prozorov Serghei și Cebotari Alexei, plecând din bar și dorind să se clarifice,
povestindu-i totodată despre cele întâmplate și inculpatului Țurcan Serghei, s-au
întors la barul unde au fost agresați, unde, conflictul inițiat de partea vătămată și
6
Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel a continuat, ultimii și inculpații continuând să-
și aplice reciproc lovituri.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că faptele inculpaților au fost comise
în rezultatul unui conflict generat de către părțile vătămate Tocană Marcel, Cazac Ion,
Rusu Pavel, Rusu Valeriu.
Acțiunile violente ale inculpaților nu au fost îndreptate împotriva ordinii
publice, dar erau dictate de raționamentul clarificării și răzbunării pentru faptul
agresării lor anterioare.
Astfel, acțiunile inculpaților nu au fost dictate de motivul huliganic, ca semn
secundar obligatoriu a laturii subiective a infracțiunii incriminate.
Motivele huliganice sunt inerente în cazul infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod
penal, și, în acest context, instanța de fond a constatat că în speță, acesta nu s-a regăsit.
La fel, prin rechizitoriu inculpaților li s-a incriminat faptul că prin acțiunile
comise, dânșii au cauzat dureri fizice lui Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel și Rusu
Valeriu.
După cum a fost indicat supra, latura obiectivă a infracțiunii de huliganism,
exprimată prin acțiunea de „aplicarea violenței asupra persoanelor” este întregită
atunci când violența este soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a
sănătății, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupune nici dereglarea de scurtă
durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.
Din materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că partea vătămată
Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel și Rusu Valeriu nu au fost supuși examinării
medico-legale, iar la materialele cauzei penale au fost anexate, la demersul avocatului
Aurel Goncear, doar rapoartele de constatare medico-legale ce confirmă faptul
cauzării leziunilor corporale inculpaților Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu.
Astfel, instanța de apel a reținut că prin raportul de constatare medico-legală
din 31.01.2018 rezultă că la examinarea lui Cebotari Alexei s-a constatat vătămare
ușoară. Iar, prin raportul de constatare medico-legală din 31.01.2018 rezultă că la
examinarea lui Prozorov Sergiu s-a constatat vătămare neînsemnată.
Instanța de apel a apreciat că acuzatorul de stat nu a probat faptul cauzării
leziunilor corporale lui Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel și Rusu Valeriu, printr-
o probă pertinentă și concludentă, și anume - raport de expertiză, deși obligația dată
rezultă din prevederile art. 97 pct. 2) Cod procedură penală.
În acest context, reieșind din faptul că cauzarea leziunilor corporale lui Tocană
Marcel, Cazac Ion, Rusu Pavel și Rusu Valeriu nu este probată, s-a constatat
imposibilitatea reținerii în privința inculpaților a acțiunii laturii obiective a infracțiunii
de huliganism „aplicarea violenței asupra persoanelor”.
7
În ceea ce privește învinuirea incriminată inculpatului Țurcan Serghei în
comiterea infracțiunii de huliganism agravat (art. 287 alin. (3) Cod penal), și anume la
aplicarea de către inculpatul Țurcan Serghei a loviturii cu un scaun părții vătămate
Rusu Valeriu, instanța de apel a atestat că acuzatorul de stat nu s-a isprăvit cu sarcina
acuzării de a administra un ansamblu de probe pertinente și concludente care să
dovedească „dincolo de orice dubiu rezonabil” vinovăția inculpatului.
În acest sens, instanța de apel a atestat că nici partea vătămată și nici ceilalți
martori audiați în cadrul cercetării judecătorești nu au comunicat faptul că Țurcan
Serghei ar fi aplicat lovituri cu un scaun părții vătămate Rusu Valeriu.
Or, partea vătămată Rusu Valeriu a menționat că posibil la faza urmăririi penale
a declarat că a fost lovit cu un scaun, deoarece așa i s-a părut în momentul aplicării
loviturii, însă nu este convins de faptul respectiv.
Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată în
instanța de apel partea vătămată Rusu Pavel a indicat că susține declarațiile precum
că dânsul a fost lovit cu pumnul, nu cu scaunul, iar partea vătămată Cazac Ion a
indicat că nu a văzut să fie aplicate lovituri cu scaunul.
După cum a indicat instanța de fond, la materialele cauzei penale lipsește,
elementar, procesul-verbal de cercetare a locului comiterii infracțiunii.
Organul de urmărire penală nu a cercetat locul comiterii faptei, cu descrierea
inclusiv a faptului dacă în locul unde a avut loc altercația, sunt scaune, poziția cărora
poate fi schimbată (nefiind fixate solid de sol) și care ar permite aplicarea cu ele a
loviturilor.
Or, în lipsa administrării la dosar a unor probe pertinente, concludente, utile și
veridice, care să fie apreciate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,
instanța de apel concluzionează că faptele inculpaților nu întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), respectiv, art. 287 alin.
(3) Cod penal, și anume latura obiectivă și latura subiectivă.
În contextul celor constatate supra, instanța de apel a respins solicitarea
acuzatorului de stat privind casarea sentinței instanței de fond, cu pronunțarea unei
noi hotărâri prin care inculpații Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu să fie recunoscuți
vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar
inculpatul Țurcan Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, or, în urma aprecierii probelor descrise
conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate
aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța de apel a conchis că partea
acuzării nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar dovedi
în sarcina inculpaților ca parte a laturii obiective a infracțiunii, semnele laturii
obiective și laturii subiective - încălcarea grosolană a ordinii publice și motivul
8
huliganic, precum și faptul cauzării leziunilor corporale, ce urma a fi demonstrat
printr-un raport de expertiză medico-legală.
Or, instanța de fond în temeiul probelor administrate la dosar a dispus
recalificarea acțiunilor Cebotari Alexei, Prozorov Sergiu, Țurcan Serghei în baza art.
354 Cod Contravențional, cu indicii de calificare - huliganismul nu prea grav, adică
acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice.
În ceea ce privește solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul
inculpaților a cheltuielilor de judecată în sumă de 51,02 lei, instanța de apel, cu referire
la prevederile art. 227 Cod procedură penală, a constatat că cheltuielile de judecată
solicitate de către acuzatorul de stat nu se încadrează în norma prevăzută de art. 227
Cod procedură penală.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care
indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de
procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei l
arejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului procurorul invocă următoarele argumente:
Conform actului de învinuire, acțiunile acestora au avut loc într-un loc public,
în prezența mai multor persoane, fiind tulburată ambianța liniștită de conviețuire în
societate, de inviolabilitate a persoanelor și a integrității patrimoniului, fiind însoțite
și de aplicarea violenței de către inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu în
privința cet. Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, multiple lovituri
cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar ulterior, Țurcan Serghei,
luând un scaun din lemn, l-a lovit pe cet. Rusu Valeriu în regiunea capului, cauzându-
le victimelor Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion și Rusu Pavel, dureri fizice. În
rezultat, inculpații au încalcăt grosolan ordinea publică, însoțită de violență asupra
persoanelor, si care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită
constituie latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (2)
lit. b) Cod penal.
Prin urmare, acțiunile inculpaților nu doar au tulburat ordinea publică si
activitatea normală a localului menționat, da au fost însoțite și de aplicarea violenței
în privința persoanelor pătimite.
În rezultat, inculpații Cebotari Alexei și Prozorov Sersiu au încalcăt grosolan
ordinea publică, însoțită de violență asupra persoanelor, și care, prin conținutul lor,
se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, iar în prelungirea acțiunilor
infracționale. Țurcan Serghei, luând un scaun din lemn, l-a lovit pe cet. Rusu Valeriu
în regiunea capului cauzându-i dureri fizice, ce constituie latura obiectivă a
componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.
9
În acest context, în opinia acuzării, instanța a dat o apreciere greșită acțiunilor
inculpaților Cebotari Alexei și Prozorov Sergiu, și a lui Țurcanu Serghei, recalificându-
le în baza art. 354 Cod contravențional.
Instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat, invocând că, din
declarațiile inculpaților, cât și din declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați în
cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că faptele inculpaților Cebotari Alexei,
Prozorov Sergiu, Țurcan Serghei nu au fost îndreptate împotriva ordinii publice, ci
împotriva unor persoane concrete - Rusu Valeriu, Tocană Marcel, Cazac Ion, Rusu
Pavel, care anterior comiterii faptelor imputate inculpaților, i-a agresat fizic pe
Cebotari Alexei, cauzându-i leziuni corporale ușoare, precum și pe Prozorov Sergiu
cauzându-i leziuni corporale neînsemnate.
La fel, instanța de apel a indicat, că, latura obiectivă a infracțiunii de huliganism,
exprimată prin acțiunea de „aplicarea violenței asupra persoanelor” este întregită
atunci când violența este soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a
sănătății, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupune nici dereglarea de scurtă
durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.
Potrivit art. 97 pct. 2) Cod procedură penală, în procesul penal existența,
caracterul și gradul leziunilor corporale în cauzele penale, se constată prin raportul
expertizei judiciare medico-legale.
Însă, după cum au declarat părțile vătămate, din lipsa insuficientă de timp, nu
au trecut examinarea medico-legală, iar inculpații deținând astfel de documente, n-au
insistat la pornirea urmăririi penale față de părțile vătămate.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, avocatul Panov Diana în numele inculpatului Țurcan Serghei a depus referință
privind opinia sa asupra recursului declarat de către procuror, solicitând respingerea
acestuia ca inadmisibil, deoarece criticile formulate de recurent deja au fost examinate
de către instanța de apel, iar careva temei legal de a ataca aceste hotoărâri nu au fost
prezentate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sânt vădit neîntemeiate.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod
10
de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Totodată, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de
apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Din conținutul recursului declarat de acuzatorul de stat se constată că,
recurentul invocă ca temei de drept pct. 6) și 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală, ce stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică
greșită.
Analizând decizia contestată, Colegiul penal constată că temeiurile invocate nu
și-au găsit confirmare în cauza dată, deoarece instanța de apel a analizat obiectiv
probele administrate, și-a motivat soluția adoptată, iar conținutul deciziei corespunde
prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală.
Din textul recursului se evidențiază că recurentul în mare parte își exprimă
dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă Colegiul penal atestă că
instanța de apel, la soluționarea cauzei, a ținut cont de prevederile art. 99-101 Cod de
procedură penală, a cercetat probele prezentate de părți sub toate aspectele,
verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a
decis încetarea procesului penal intentat în privința lui Cebotari Al. și Prozorov S. în
baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și Țurcan S. în baza art. 287 alin. (3) Cod penal,
deoarece fapta comisă de ultimii reprezintă o contravenție.
Tot aici, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 394 alin. (3)
Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut o analiză amplă a probelor,
argumentând detaliat respingerea probelor care au fost invocate în suportul învinuirii
aduse inculpatului.
Instanța de apel a apreciat că partea acuzării nu a prezentat probe pertinente și
concludente, care în ansamblu cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția
inculpaților Cebotari Al., Prozorov S. și Țurcan S. în comiterea infracțiunii incriminate
prin rechizitoriu.
Astfel, toate probele prezentate au primit o apreciere justă, iar concluziile făcute
de instanța de apel au rezultat din circumstanțele de fapt stabilite în prezenta cauză
penală.
Opinia recurentului precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită
declarațiilor părților vătămate si a martorilor, cât și a altor probe administrate la dosar,
nu poate servi drept temei de casare a soluției adoptate de către instanța de apel.
11
Cu referire la argumentele invocate de recurent precum că inculpații Cebotari
Al. și Prozorov S. se fac vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.
(2) lit. b) Cod penal și inculpatul Țurcan S. de comiterea infracțiunii prevăzute la art.
287 alin. (3) Cod penal, iar instanțele de fond au concluzionat că inculpații au săvârșit
o contravenție, Colegiul penal le apreciază critic, deoarece atât prima instanță, cât și
instanța de apel și-au motivat soluția adoptată, care este susținută de către instanța de
recurs.
Instanța de recurs reiterează că instanțele de fond au ajuns la concluzia dată,
ținând cont de gravitatea încălcării ordinii publice, care de altfel este obiectul special
al faptei infracționale, de circumstanțele cauzei, inclusiv de locul și metodele săvârșirii
de către inculpat a faptelor ilicite, intensitatea și durata acestora, concluzionând că
faptele inculpaților Cebotari Al., Prozorov S. și Țurcan S. nu constituie o infracțiune,
dar o contravenție.
În contextul dat, Colegiul penal consideră necesar de a accentua că infracțiunea
de huliganism prevăzută la art. 287 Cod penal, trebuie delimitată de alte fapte
nepenale, în particular de contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, or
huliganismul incriminat de norma penală, în afară de prezența acțiunii principale –
încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiuni adiacente –
acțiune exprimată, alternativ, prin: aplicarea violenței asupra persoanelor,
amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor opunerea de rezistență violentă
reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice.
În speța dată, aceste acțiuni adiacente nu au fost comise de inculpați, iar partea
acuzării, nici nu a prezentat careva probe în vederea dovedirii realizării vreunei
modalități a acțiunii adiacente descrise mai sus.
În vederea respingerii argumentelor recurentului precum că instanțele de fond
i-au dat faptei săvârșite o apreciere greșită, instanța de recurs accentuează că art. 287
Cod penal poate fi incriminat, doar dacă făptuitorul nu se limitează la acostarea
jignitoare în locurile publice a persoanelor fizice și tulbură ordinea publică, dar pe
lângă aceasta mai recurge și la aplicarea violenței, la amenințarea cu aplicarea
violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor
persoane care curmă actele huliganice. Astfel, doar în acest fel, fapta pe care o comite
făptuitorul depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de
pericol social al unei infracțiuni.
Prin urmare, instanța de recurs menționează că în speța examinată nu a fost
comisă o astfel de eroare de drept, deoarece instanța de apel a făcut o concluzie legală
asupra nevinovăției inculpaților și a stabilit că acuzarea nu a prezentat probe
concludente în suportul învinuirii aduse lui Cebotari Al., Prozorov S. și Țurcan S.
12
În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art.
432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se impune soluția inadmisibilității
recursului înaintat în prezenta cauză, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2019, în cauza penală privindu-i pe Cebotari
Alexei Xxxxx, Prozorov Sergiu Xxxxx și Țurcan Serghei Xxxxx, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 06 mai 2020.
Președinte: Diaconu Iurie
Judecători: Guzun Ion
Catan Liliana
13