1ra-1117/2020 — art. 171 alin. 3 lit. b, art. 172 alin. 3 lit. a CP

1ra-1117/2020 — art. 171 alin. 3 lit. b, art. 172 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1117/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari și de inculpatul

Gherța Grigori, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Cahul din 18 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui

GHERȚA Grigori XXXXX născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

CEBAN Serghei XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 16.11.2017 – 19.04.2019;

Instanța de apel: 16.05.2019-18.12.2019;

Instanța de recurs: 27.02.2020-06.05.2020.

c o n s t a t ă:

Grigori și Ceban Serghei au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa: lui Gherța

Grigori 13 ani închisoare, iar lui Ceban Serghei - 12 ani închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a încetat procesul penal față de Celac Harlampi de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 173 alin. (3) lit. a) Codul penal, în legătură cu decesul acestuia.

S-a respins ca neîntemeiată cererea acuzatorului de stat de a încasa de la inculpați,

cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1964 de lei.

S-a admis parțial acțiunea civilă și s-a încasat de la Gherța Grigori și Ceban

Serghei, în folosul părții vătămate XXXXX, câte 50.000 de lei de la fiecare cu titlu de

prejudiciu moral.

în una din zilele din vara anului 2015, cunoscând cu certitudine că XXXXX, nu a

împlinit vârsta de 14 ani, în scopul de a-și satisface pofta sexuală, prin înșelăciune a

1

ademenit-o pe ultima într-o cameră din domiciliul său amplasat pe XXXXX, unde

aplicând forța fizică îndreptată spre suprimarea rezistenței și voinței minorei XXXXX,

folosindu-se de starea ei de neputință din cauza vârstei fragede, precum și de faptul că

ultima suferă de retard mental ușor, adică folosindu-se de imposibilitatea ultimei de a

se apăra ori de a-și exprima voința, forțat, împotriva voinței și dorinței minorei, a

întreținut cu aceasta un raport sexual în formă naturală.

Ceban Serghei în una din zilele din vara anului 2015, în timpul zilei aflându-se în

imobilul amplasat pe XXXXX, care aparține lui Bădărău Gheorghe, cunoscând cu

certitudine că XXXXX nu a împlinit vârsta de 14 ani, în scopul de a-și satisface pofta

sexuală, prin înșelăciune a ademenit-o pe ultima într-una din camerele domiciliului

menționat, unde aplicând forța fizică îndreptată spre suprimarea rezistenței și voinței

minorei, folosindu-se de starea ei neputință din cauza vârstei fragede, precum și de

faptul că ultima suferă de retard mental ușor, adică folosindu-se de imposibilitatea

ultimei de a se apăra ori de a-și exprima voința, forțat, împotriva voinței și dorinței

minorei, a întreținut cu aceasta un raport sexual în formă naturală.

procuror și de avocatul Grosu Eugen în numele inculpaților și de avocatul Alla Chebac

în numele lui Gherța Grigori, care au solicitat casarea sentinței.

3.1 Procurorul a solicitat casarea sentinței numai în partea refuzului instanței de

judecată de încasa de la inculpați în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în

mărime de 1964 de lei.

Procurorul a menționat prevederile articolelor 229 alin. (1), (2) și (3) din Codul

de procedură penală cât și art. 75 alin. (3) din Legea nr. 68 din data de 14 aprilie 2016

cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar și că în cadrul examinării

cauzei în instanța de fond, nu au fost constatate circumstanțe ce ar demonstra faptul că

asupra inculpaților pot fi aplicate prevederile art. 229 alin. (3) din Codul de procedură

penală.

3.2 Avocatul Eugen Grosu în interesele inculpaților a solicitat casarea acesteia cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii de achitare, din motiv că inculpații nu au

săvârșit fapta infracțională de care se învinuiesc.

Ulterior, avocatul Eugen Grosu în interesele inculpatului Ceban Serghei a depus

cererea de apel suplimentară prin care a solicitat casarea sentinței cu rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece acțiunile inculpatului nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate.

În motivarea apelului, a menționat că sentința este una ilegală și neîntemeiată,

deoarece, instanța de judecată a apreciat unilateral probatoriul adus de către acuzare și

declarațiile martorilor în proces, fără să atragă atenție la divergențe și unele elemente

care exclud faptul că, Ceban Serghei, ar fi putut săvârși infracțiunea ce i s-a incriminat.

A menționat că este stranie poziția neutră atât a instanței de judecată, cât și a

acuzatorului de stat la declarațiile făcute de presupusa parte vătămată XXXXX, în

2

ședința de judecată din data de 25 octombrie 2018, că mama ei practic o trafica

consătenilor pentru 100 sau 200 lei și a impus-o să întrețină relații sexuale cu Ceban

Serghei, declarațiile căreia au părut credibile doar în partea ce ține de acuzațiile aduse

inculpaților. Din declarațiile părții vătămate, care i-a declarat martorului Gurieva Măria

că persoana cu numele Serghei, la momentul presupusului raport sexual a avut vârsta

de 25 ani (Ceban Serghei având în 2015 vârsta de 20 ani).

S-a mai menționat că nu au fost luate în vedere divergențele dintre declarațiile

făcute de părți, referitor la faptul prezenței în casa familiei Bădărău a lui Ceban Serghei

și anume a faptului că, XXXXX a declarat că Ceban Serghei îi ajuta pe părinții acesteia

la reparația casei, fără a face mențiune asupra faptului că ar fi rămas și pe noapte în

casa părintească, fapt confirmat și de către tatăl acesteia Bădăru Gheorghi, dar

infirmate de către Bădărău Elena, care a comunicat că Ceban Serghei a rămas de câteva

ori să înnopteze la ei, dar fiica sa XXXXX, nu i-a povestit nimic despre careva rapoarte

sexuale cu acesta.

Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 235 D din 14.01.2017, s-a constatat

că minora XXXXX, suferă de trihomonază, fapt ce ar exclude necontaminarea lui

Ceban Serghei în cazul întreținerii raportului sexual cu ultima, declarat fiind că raportul

a avut loc fără prezervativ, fapt ce dovedește încă o dată, că Ceban Serghei a fost

învinuit pe nedrept.

3.3 Sentința a fost atacată cu apel și de către avocatul Alla Chebac, în interesele

inculpatului Gherța Grigori, prin care a solicitat casarea sentinței menționate cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Gherța Grigori să fie achitat de

infracțiunea incriminată.

apelurile procurorului, avocatului Chebac Alla în interesele inculpatului Gherța Grigori

și avocatului Grosu Eugen în interesele inculpaților au fost respinse.

Sentința s-a menținut fără modificări.

corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept privitor la chestiunile dacă

infracțiunea a avut loc și dacă a fost sau nu săvârșită de către inculpați, și just a făcut

concluzia că fapta penală reținută în culpa inculpaților a avut loc și a fost săvârșită de

către aceștia în circumstanțele descrise mai sus.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate în cauza

penală de instanța de fond, și care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu prin coroborare, respectându-

se prevederile art.101 din Codul de procedură penală.

Cu privire la apelul avocatului Alla Chebac, în interesele inculpatului Gherța

Grigori, instanța de apel a subliniat că sentința a fost pronunțată în ședință cu

participarea inculpaților pe data de 19 aprilie 2019 ( vol. II, f.d. 146-156). În pofida

faptului că inculpatul Gherța Grigori a primit sentința motivată la data pronunțării

3

acesteia, respectiv, data de 19 aprilie 2019, acesta nu și-a exercitat dreptul legal de a

ataca actul de dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege, or, cererea

de apel declarată de către avocatul Alla Chebac în interesele inculpatului a fost depusă

abia pe data de 25 octombrie 2019, cu depășirea evidentă a termenului legal de atac

prevăzut de lege.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, a

respins apelul, fiind depus peste termen.

Cu privire la apelul avocatului Eugen Grosu, în interesele inculpatului Ceban

Serghei, instanța de apel a conchis asupra necesității respingerii apelului ca nefondat,

cu menținerea în vigoare fără modificări a sentinței din următoarele considerente.

Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate, însă au

fost cercetate suplimentar probele administrate în prima instanță, precum și au fost date

citirii materialele cauzei penale.

În contextul celor sus relatate, instanța de apel a reiterat că, sarcina probei revine

procurorului și organului de urmărire penală, motiv pentru care interpretarea probelor

se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind

obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului. Prin justificarea probelor

cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu certitudine vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate.

Prin urmare, s-a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt

și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei

săvârșite de către Ceban Serghei, încadrarea juridică corespunzătoare materialului

probator administrat în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească, or,

cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale

privind administrarea probatoriului.

Sub aspectul dat, a fost notat că, urmare a constatării și analizei probatoriului

administrat, inculpatul a atentat la inviolabilitatea sexuală a minorei XXXXX, prin

faptul recurgerii la întreținerea unui raport sexual cu ultima, contrar voinței acesteia,

cunoscând cu certitudine că aceasta nu a împlinit vârsta de 14 ani.

Declarațiile părții vătămate minore coroborează cu declarațiile reprezentantului

legal al părții vătămate minore – Maria Gurieva, care a declarat că, ,, ... copilul a fost

întrebat dacă a avut contact sexual. Fata a răspuns afirmativ spunând că primul bărbat

a fost o persoană cu numele Serghei care avea în jur de 25 de ani, aceasta a fost la

bucătărie, a fost luată de spate și a întreținut un raport sexual într-o cameră din casa

lor, dânsa s-a împotrivit ”.

Totodată, declarațiile părții vătămate minore XXXXX, coroborează și cu

declarațiile martorului Elena Bădărău, care a declarat că, ”... Ceban Serghei venea la

ei în ospeție, rămânea uneori noaptea. Ceban Serghei a rămas la ei pe noapte și

XXXXX i-a povestit că a încercat să o abuzeze, i-a spus că părinții nu erau acasă și

Serioja a venit la ei acasă și a început să se dea la ea. XXXXX a spus numele de ,,

4

Graur ”, însă având în vedere pe Ceban Serghei. Ceban Serghei a amenințat-o că dacă

va povesti părinților va fi rău cu ea ”.

În concordanță cu declarațiile părții vătămate minore XXXXX, sunt și declarațiile

martorului Agafia Stoeva, care a declarat că, ”... dânsa cunoaște că o persoană care a

întreținut un raport sexual cu XXXXX este Ceban Serghei, despre aceasta i-a

comunicat Gherganova M. și aceasta a aflat de la XXXXX. Pe XXXXX a întrebat-o

dacă a avut rapoarte sexuale și a răspuns afirmativ, din anul 2015, nu a întrebat cu cine,

rapoartele sexuale au fost mai multe ”.

Declarațiile părții vătămate minore coroborează cu raportul de expertiză medico

– legală nr. 235 D, din data de 4 ianuarie 2017, din care rezultă că la XXXXX s-a

determinat ruptura himenului pe cifra 4 conform cadranului de ceas, așa cum este

indicat de marginile îngroșate, neregulate, de culoare albă, cauzate prin acțiunea cu

obiect contondent dur, care putea fi formată la introducerea penisului în stare excitată

în vaginul, cu vechime mai mult de 14 zile la momentul examinării. Conform

dezvoltării fizice, lipsei de menstruație, dezvoltării insuficiente a caracterului sexual

secundar, precum și conform datelor antropometrice aceasta nu a ajuns la pubertate,

însă starea organelor genitale externe admite posibilitatea comiterii actului sexual.

Veridicitatea declarațiilor părții vătămate minore s-a probat și prin raportul de

expertiză judiciară nr. 111a din data de 10 martie 2017, din care rezultă că v nu suferă

de maladii psihice cronice, dar prezintă dg: retardare mentală ușoară, fapt confirmat

prin datele anamnestice despre ereditatea agravată, dezvoltarea cu întârziere psiho-

fizică, capacitățile scăzute de a însuși materialul didactic, cât și examenul psihiatric și

psihologic prezent care depistează la ea cunoștințe reduse; QI 69. Însă, gradul retardării

mintale depistat la ea nu este atât de pronunțat ca să o lipsească de capacitatea de a

percepe și recepționa evenimentele ce se petrec.

Astfel, declarațiile inculpatului depuse în ședința instanței de fond precum că

ultimul nu-și recunoaște vina de infracțiunea incriminată lui, sunt apreciate ca fiind

declarative și relatate cu scopul de a îngreuna bunul mers al justiției, or,

nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă

de apărare și un drept de a nu se auto - incrimina.

Urmare a celor invocate, Colegiul judiciar al instanței de apel nu a reținut ca

întemeiate argumentele invocate de către avocatul Eugen Grosu, în apelul declarat în

interesele inculpatului Ceban Serghei Ivan, cu privire la nevinovăția acestuia or, vina

inculpatului a fost dovedită prin probele administrate în cadrul cercetării judecătorești

verificate în instanța de apel.

Cu privire la apelul procurorului prin care se solicită încasarea din contul

inculpaților, în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 1964 de lei,

instanța de apel a considerat-o neîntemeiată motiv pentru care a fost respins apelul, or,

aceste cheltuieli au fost suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare, în vederea

acumulării probelor necesare ce demonstrează vinovăția și identifică persoana vinovată

5

în comiterea unei infracțiuni.

Instanța de apel a menționat că procurorul nu a argumentat într-o manieră legală

și solidă, precum și nu a prezentat probe, care ar confirma necesitatea încasării

cheltuielilor judiciare în sumă de 1964 de lei, din contul inculpaților. S-a menționat că

la materialele cauzei penale, nu s-a regăsit dovezile de cheltuieli, bonurile de plată

(fiscale), ce ar confirma că statul a suportat aceste cheltuieli pentru efectuarea

respectivelor expertize judiciare.

Totodată, s-a ținut cont și de situația materială actuală a inculpaților, precum și

de faptul că prin sentință inculpații au fost obligați să-i achite părții vătămate minore,

un prejudiciu moral în mărime de 50.000 de lei, de la fiecare inculpat.

Grigori au atacat-o cu recurs.

6.1 Procurorul invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în

partea cheltuielilor judiciare, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

Recurentul a menționat că instanța de apel a motivat prin faptul că cheltuielile

suportate în cadrul urmăririi penale, prin numirea expertizei judiciare, reprezintă

cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului. Însă, în decizie și sentință

lipsește dispoziția privind trecerea cheltuielilor judiciare pe contul statului.

Invocând practica judiciară și prevederile art. 227 și 229 Cod de procedură penală,

demonstrează că instanța de apel nu corect a soluționat chestiunea legală cu cheltuielile

judiciare.

6.2. Inculpatul Gherța Grigore fără a invoca careva motive din art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, solicită încetarea cauzei penale din motiv că nu a săvârșit

infracțiunea imputată.

În motivare, recurentul pune accent pe lipsa proceselor- verbale și expertizelor de

la fața locului, pe lipsa martorilor ce ar fi văzut acțiunea ilicită asupra minorei. De

asemenea contestă declarațiile părții vătămate care au fost schimbate de trei ori și

declarațiile mamei acesteia.

Atrage atenția la declarațiile ce atestă că minora a fost impusă în raporturi sexuale

de mama sa, iar banii sunt colectați de ea, și solicită interogarea martorilor ce nu au

fost chemați în instanța de judecată, cum ar fi părinții biologici ai părții vătămate.

baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția.

6

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Procurorul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă de fapt recurentul invocă dezacordul cu

soluția instanței de apel privind respingerea încasării de la inculpați a cheltuielilor de

judecată în mărime de 1964 lei, pentru efectuarea raportul de expertiză- judiciare.

Colegiul respinge argumentele procurorului, ca nefondate, deoarece la judecarea

cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de

procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat

sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total

sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în

caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judicare poate influența

substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile art. 227 alin.

(3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate

de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

În speță, cheltuielile judiciare au fost suportate pentru efectuarea raportului de

expertiză- judiciară, iar legea nu prevede o altă modalitate de plată a cheltuielilor pentru

întocmirea raportului de expertiză- judiciară.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod de

procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru

admiterea recursului ordinar declarat de procuror nu există și potrivit legii, se impune

inadmisibilitatea lui ca fiind vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul inculpatului, Colegiul penal în urma verificării probatoriul

administrat în cauză prin prisma opiniei recurentei, în sensul că inculpatul nu se

consideră vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, o consideră ca neîntemeiată.

Colegiul penal constată că, prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de

procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, a audiat inculpații, părtea vătămată, martorii, a cercetat rapoartele

de expertiză, apreciindu-le în mod obiectiv, care au format convingerea instanței că

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b)

Cod penal, pe deplin a fost dovedită.

Instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a supus

unei verificări minuțioase toate probele administrate, rapoartele de expertiză medico-

legală și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de instanța de fond, expusă

mai sus, deoarece argumentele apărării nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată.

7

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și minuțios

în textul deciziei invocate în pct. 5 al prezentei decizii, probe care sunt pertinente,

concludente, coroborează între ele și nu trezesc temei de îndoială.

Astfel, în speță, s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate

lui Gherța Grigori, iar instanțele de fond și apel s-au pronunțat asupra circumstanțelor

de fapt, și au motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile,

administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Nu pot fi reținute nici argumentele recursului, precum că concluziile instanțelor

judecătorești privind vinovăția inculpatului sunt neîntemeiate, deoarece probele

administrate demonstrează că el a săvârșit infracțiunile incriminate.

Conform raportului de expertiză medico – legală nr. 235 D, din data de 4 ianuarie

2017 „ la XXXXX s-a determinat ruptura himenului, cu vechime mai mult de 14 zile

la momentul examinării. Conform dezvoltării fizice, lipsei de menstruație, dezvoltării

insuficiente a caracterului sexual secundar, precum și conform datelor antropometrice

aceasta nu a ajuns la pubertate, însă starea organelor genitale externe admite

posibilitatea comiterii actului sexual”.

Prin raportul de expertiză judiciară nr. 111a din data de 10 martie 2017 rezultă că

XXXXX nu suferă de maladii psihice cronice, dar prezintă dg: retardare mentală

ușoară, fapt confirmat prin datele anamnestice despre ereditatea agravată, dezvoltarea

cu întârziere psiho-fizică, capacitățile scăzute de a însuși materialul didactic, cât și

examenul psihiatric și psihologic prezent care depistează la ea cunoștințe reduse; QI

lipsească de capacitatea de a percepe și recepționa evenimentele ce se petrec.

Prin urmare, afirmația recurentului precum că, inculpatul nu se consideră vinovat

de cele întâmplate, invocând că atât la urmărirea penală și în cadrul ședințelor

instanțelor de judecată nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii pentru care a fost

condamnat, este neîntemeiat și contravine materialelor cauzei, iar nerecunoașterea

vinovăției de către acesta nu echivalează cu încetarea cazului penal, de vreme ce există

probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării

lor, dovedesc cu certitudine vinovăția lui în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul consideră că vinovăția inculpatului

a fost dovedită, iar măsura de pedeapsă acestuia a fost stabilită cu respectarea

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de gradul prejudiciabil al faptelor

comise, de persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori

atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limita sancțiunii normelor penale

în baza cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărârea

judecătorească în această parte la fel nu s-a stabilit.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze

asupra inadmisibilității recursurilor declarate, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

8

procedură penală, Colegiul penal,

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Dumitru Calendari și de inculpatul Gherța Grigori, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 18 decembrie 2019, în cauza

penală în privința lui Gherța Grigori și Ceban Serghei, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 06 mai 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

9