1re-2/2020 — art.353 CP

1re-2/2020 — art.353 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1re-2/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare

declarat de către avocatul Brînza Constantin în numele condamnatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie

2019, în cauza penală în privința lui

Proca Andrei xr, născut la x, originar

din orașul x și domiciliat în mun.

Chișinău, com. x.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 09.01.2019 - 13.05.2019

instanța de apel: 30.05.2019 - 25.06.2019

instanța de recurs în anulare: 20.08.2019 – 19.02.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2019, s-a încetat procesul penal în cauza penală de învinuire a lui Proca

Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 353 Cod penal, în

temeiul Legii din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Certificatul din 23.10.2014, nr. 494-c, eliberat de către Universitatea de

Stat din Moldova, recunoscut drept corp delict, a fost lăsat a fi păstrat la

materialele cauzei penale după intrarea sentinței în vigoare, cheltuieli

judiciare lipsind.

Cauza a fost examinată în baza art. 3641 Cod Procedură Penală.

Andrei, urmărind scopul eschivării de la serviciul militar în termen, în

perioada anului 2014, timpul exact nu a fost posibil de stabilit, împreună cu

alte persoane ne stabilite de către organul de urmărire penală, intenționat a

falsificat și a deținut certificatul de studii nr. 494-c din 23.10.2014, conform

1

căruia, este student în anul 1 la Universitatea de Stat din Moldova,

facultatea Psihologie și științe ale educației, învățământ fără frecvență,

absolvent al anului 2020, care a fost prezentat la Centrul Militar al

municipiului Chișinău, situat pe str. x, în perioada de timp octombrie-

decembrie 2014, fapt depistat de către factorii de decizie a Centrului Militar

al municipiului Chișinău la 22 octombrie 2018.

Conform răspunsului parvenit la 20.11.2018, semnat de prorectorul

pentru activitatea didactică a Universității de Stat din Moldova, Otilia

Dandara, se confirmă că, Proca Andrei nu a fost înmatriculat și nu și-a

făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, iar certificatul nr. 494-c

din 23.10.2014 de către USM nu a fost eliberat.

mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Olesea Roșca, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care Proca Andrei, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 353 Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de

amendă în mărime de 500 unități convenționale.

3.1. În susținerea recursului, procurorul a expus următoarele:

- conform răspunsului parvenit la 20.11.2018, semnat de Prorectorul

pentru activitatea didactică a Universității de Stat din Moldova, Otilia

Dandara, se confirmă că Proca Andrei nu a fost înmatriculat și nu și-a făcut

studiile la Universitatea de Stat din Moldova, iar certificatul cu nr. 494-C

din 23.10.2014 de către USM nu a fost eliberat.

- instanța de judecată corect a încadrat acțiunile inculpatului Proca

Andrei în baza art. 353 Cod penal, adică - eschivarea de la serviciul militar

în termen, de la serviciul militar cu termen redus sau de la serviciul militar

ca rezerviști concentrați sau mobilizați, prin falsificarea documentelor;

- consideră că încetarea procesului penal în temeiul Legii din 29 iulie

2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova este absolut neîntemeiată și contravine

legislației în vigoare, deoarece infracțiunea comisă este una continuă, care

s-a consumat în luna octombrie 2018, mult după adoptarea Legii cu privire

la amnistie, din care motive cauza nu putea fi încetată în baza acestui

temei.

De asemenea a menționat că, în cadrul urmăririi penale s-a stabilit că

Proca Andrei a prezentat certificatul de studii fals la Centrul Militar

Municipiul Chișinău în octombrie- decembrie 2014, ultimul s-a eschivat de

la serviciul militar, în baza acestui certificat de studii până în octombrie

2018, când a fost depistat de către factorii de decizie al Centrului Militar al

municipiului Chișinău.

2

Conform fișei de evidentă AB 0467303 pe numele lui Proca Andrei

din dosarul personal nr. 46 al recrutului Proca Andrei, este specificat că

„După rezultatele comisiei de recrutare conform art. 31 pct. 4) amânare

până la 30.06.2020”.

Conform prevederilor art. 31 pct. 4) din Legea Nr. 1245 din 18.07.2002

cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei: ” Amânarea

încorporării în serviciul militar în termen, dictată de necesitatea continuării

studiilor, se acordă recruților care își fac studiile în instituții de învățământ

secundar, ciclul 1 - gimnazii și ciclul II - licee, în instituții de învățământ

profesional tehnic secundar - școli profesionale, în instituții de învățământ

profesional tehnic post secundar și post secundar non terțiar - colegii ori în

instituții de învățământ superior - universități, academii de studii, institute,

școli superioare, școli de înalte studii etc., cu orice formă de instruire, pe

termenul stabilit de programele de studii.

Astfel, raportând normele legale la circumstanțele de drept stabilite,

procurorul constată că Proca Andrei în baza certificatului de studii fals care

l-a prezentat în perioada octombrie - decembrie 2014, a obținut amânarea

încorporării în serviciul militar până în anul 2020.

În circumstanțele descrise constată la caz că, eschivarea lui Proca

Andrei de la serviciul militar este o infracțiune continuă care s-a consumat

în octombrie 2018, după adoptarea Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții

Republicii Moldova.

Luând în considerație că infracțiunea prevăzută de art. 353 Cod

penal, încriminată lui Proca Andrei este o infracțiune continuă și s-a

consumat în octombrie 2018, procurorul constată că în cazul dat nu poate fi

încetat procesul penal în legătură cu intervenirea amnistiei;

- prima instanță eronat a interpretat și a aplicat prevederile legale

supra citate constatând că, fapta încriminată lui Proca Andrei cade sub

incidența legii cu privire la amnistie, iar pe cale de consecință, inculpatul

nu poate fi absolvit de executarea pedepsei stabilite.

iunie 2019, a fost admis recursul procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, Oficiul Buiucani, Roșca Olesea, casată sentința și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

Proca Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 353 Cod penal și în baza acestei Legi i s-a aplicat pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce

constituie suma de 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei.

3

4.1. În susținerea soluției emise, instanța de a apel a reținut că, prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras

concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată, însă eronat

a dispus încetarea procesului în baza Legii nr. 210 cu privire la amnistie.

Instanța de apel a constatat că Proca Andrei, urmărind scopul

eschivării de la serviciul militar în termen, în perioada anului 2014, timpul

exact nu a fost posibil de stabilit, împreună cu alte persoane ne stabilite de

către organul de urmărire penală, intenționat a falsificat și a deținut

certificatul de studii nr. 494-c din 23.10.2014, conform căruia, este student

în anul 1 la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Psihologie și

științe ale educației, învățământ fără frecvență, absolvent al anului 2020,

care a fost prezentat la Centrul Militar al municipiului Chișinău, situat pe

str. Milano, 10, în perioada de timp octombrie- decembrie 2014, fapt

depistat de către factorii de decizie ai Centrului Militar al municipiului

Chișinău la 22 octombrie 2018.

Conform răspunsului parvenit la 20.11.2018, semnat de prorectorul

pentru activitatea didactică a Universității de Stat din Moldova, Otilia

Dandara, se confirmă că, Proca Andrei nu a fost înmatriculat și nu și-a

făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, iar certificatul nr. 494-c

din 23.10.2014 de către USM nu a fost eliberat.

Acțiunile descrise ale lui Proca Andrei de către organ de urmărire

penală au fost încadrate juridic conform art. 353 Cod penal - eschivarea de

la serviciul militar în termen, de la serviciul militar cu termen redus sau de

la serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, adică eschivarea

de la serviciul militar în termen prin falsificarea documentelor.

Astfel, instanța de apel a stabilit că infracțiunea imputată

inculpatului este probată atât prin declarațiile inculpatului care a

recunoscut vina cât și prin răspunsul parvenit la 20.11.2018, semnat de

Prorectorul pentru activitatea didactică a Universității de Stat din Moldova,

Otilia Dandara, din care se confirmă că Proca Andrei nu a fost înmatriculat

și nu și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, iar certificatul

cu nr. 494-C din 23.10.2014 de către USM nu a fost eliberat.

În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că art. 57 alin.(1)

Cod penal, pledează că persoana care pentru prima oară a săvârșit o

infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere

penală dacă ea, după săvârșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie,

a contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei

materiale cauzate sau, în alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de

infracțiune.

4

În corespundere cu prevederile art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016

privind Amnistia în legătură cu Aniversarea a 25-a de la Proclamarea

Independenții Republicii Moldova, procesul penal încetează la faza de

urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită

până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul Penal nr.985-XV din 18

aprilie 2002 sau Codul Penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24

martie 1961 prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă

nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani.

Încetarea procesului penal conform alin.(1) are loc cu acordul scris al

persoanei învinuite sau inculpat.

Consecvent, instanța de apel a menționat că Proca Andrei a fost pus

sub învinuire pentru faptul că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 353

Cod penal, adică „Eschivarea de la serviciul militar în termen, prin

falsificarea documentelor”.

Astfel, deși în cadrul urmăririi penale s-a stabilit că Proca Andrei a

prezentat certificatul de studii fals la Centrul Militar Municipiul Chișinău

în octombrie- decembrie 2014, ultimul s-a eschivat de la serviciul militar, în

baza acestui certificat de studii până în octombrie 2018, când a fost depistat

de către factorii de decizie al Centrului Militar al municipiului Chișinău.

Conform fișei de evidență AB 0467303 pe numele lui Proca Andrei

din dosarul personal nr. 46 al recrutului Proca Andrei, este specificat că

„După rezultatele comisiei de recrutare conform art. 31 pct. 4) amânare

până la 30.06.2020”.

Conform prevederilor art. 31 pct. 4) din Legea Nr. 1245 din 18.07.2002

cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei: ”Amânarea

încorporării în serviciul militar în termen, dictată de necesitatea continuării

studiilor, se acordă recruților care își fac studiile în instituții de învățămînt

secundar, ciclul 1 - gimnazii și ciclul II - licee, în instituții de învățămînt

profesional tehnic secundar - școli profesionale, în instituții de învățămînt

profesional tehnic post secundar și post secundar non terțiar - colegii ori în

instituții de învățămînt superior - universități, academii de studii, institute,

școli superioare, școli de înalte studii etc., cu orice formă de instruire, pe

termenul stabilit de programele de studii.”

Astfel, s-a constatat că Proca Andrei în baza certificatului de studii

fals care l-a prezentat în perioada octombrie- decembrie 2014, a obținut

amânarea încorporării în serviciul militar până în anul 2020.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că eschivarea lui Proca Andrei

de la serviciul militar este o infracțiune continuă care s-a consumat în

octombrie 2018, după adoptarea Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind

5

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții

Republicii Moldova.

Astfel, ținând cont de faptul că infracțiunea prevăzută de art. 353 Cod

penal, încriminată lui Proca Andrei este o infracțiune continuă și s-a

consumat în octombrie 2018, prima instanță eronat a dispus încetarea

procesului penal în baza actului de amnistie.

Aferent circumstanțelor de fapta stabilite instanța de apel a stabilit că

inculpatul Proca Andrei a comis o faptă prejudiciabilă pasibilă de

răspundere penală.

În acest context, instanța de apel a indicat că la numirea tipului și

măsurii de pedeapsă inculpatului instanța reiterează prevederile art. art. 6,

7, 61, 75 - 78 Cod penal și le aplicat corespunzător.

2019, la data de 22 august 2018, a declarat recurs în anulare avocatul Brînza

Constantin în numele condamnatului Proca Andrei, prin care a indicat

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 11), 12), și 13) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 mai

2019.

5.1 În susținerea poziției, avocatul Brînza Constantin a expus

următoarele:

- instanța de apel nu a luat în considerație că condamnatul a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 353 Cod penal, în octombrie 2014;

- la adoptarea deciziei instanța de apel nu a făcut o analiză detaliată și

obiectivă a tuturor probelor pe cazul dat, dar sa limitat la descrierea

superficială și unilaterală a unor circumstanțe;

- decizia este bazată exclusiv pe presupuneri și concluzii ce contravin

materialelor dosarului penal, invocând instanța de apel a apreciat eronat

depozițiile lui Andrei Proca în partea motivării momentului prezentării

certificatului și primirea permisiunii de amânare a incorporării la

16.04.2014;

- instanța de apel a menționat ca, infracțiunea comisă de către Andrei

Proca a fost dovedită la rejudecarea cauzei prin probele prezentate de către

acuzatorul de stat, cercetate în prima instanță și în instanța de apel în

condițiile legii, verificate la judecarea apelului, însă nu este de acord cu

instanța de apel, deoarece urmărirea penală a fost pornită la 06.12.2018, pe

semnele infracțiunii prevăzute de art. 353 Cod penal, adică după patru ani,

iar conform art.11 alin.8 al Legii 1245/2002 cu privire la pregătirea

cetățenilor pentru apărarea Patriei, centrele militare pot chema recruții

pentru clarificarea situației de cel mult 3 ori pe an.

6

- în Registrul de evidență a recruților la 16.04.2014 - Proca Andrei a

avut permisiunea de amânare a incorporării pana la 20.03.2015 (Certificatul

fiind prezentat în octombrie 2014);

- procurorul nu a stabilit nici în prima instanță, nici în instanța de

apel, din care motive Proca Andrei nu a mai fost chemat la Centrul din

20.03.2015, având amânarea incorporării;

- nu este de acord cu instanța de apel, care indică că s-a stabilit că

infracțiunea comisa de Andrei Proca este o infracțiune continua și s-a

consumat la momentul depistării. Poziția instanței de apel nu este corectă,

pentru că astfel l-a privat pe condamnat de un mijloc eficient de apărare,

astfel încâlcind principiul "legalității armelor" și accesul liber la justiție

prevăzut de art.6 CEDO;

- instanța de apel era obligată să se expună asupra tuturor motivelor

invocate de inculpat, de apărător sau apelul a fost declarat numai de

procuror, însă instanța de apel nici n-a audiat reprezentantul Centrului

Militar, care a absentat, contrar prevederilor alin. (2), art. 24 Cod de

procedură penală;

- prin decizia instanței de apel principiul contradictorialității nu este

respectat, instanța analizând doar probele prezentate de procuror,

evidențiind că dosarul penal s-a examinat fără a cerceta cazul sub toate

aspectele și fără a verifica versiunea inculpatului, Instanța de apel n-a

examinat că proba depozițiile inculpatului si Registrul de evidenta a

Recruților, unde este indicate amânarea până la 20.03.2015. Acel drept a

amânării Proca Andrei la primit la 16.04.2014 până la 20.03.2015 - data

înregistrării în Registrul de evident a recruților.

declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate

în acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Din textul recursului, Colegiul penal constată, că recurentul a indicat

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

7

penală, și anume: 11) aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau

anulată de un act de amnistie; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită; 13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului, expunându-

și dezacordul cu decizia instanței de apel privind condamnarea acestuia pe

faptul comiterii infracțiunii imputate.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat de către acuzatorul de stat în raport

cu soluția primei instanțe, argumentelor apelantului și a materialului

probator, cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au

dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința

de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei

metode de cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru

soluționarea elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare

dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la

concluzia că infracțiunea prevăzută de art. 353 Cod penal, comisă de Proca

Andrei este o infracțiune continuă și s-a consumat în octombrie 2018, iar

fapta comisă de inculpat fiind pasibilă de răspundere penală.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal,

subsidiar verificând materialele dosarului specifică faptul că argumentele

recurentului invocate în recurs, referitor la stabilirea vinovăției acestuia prin

prisma faptului că Proca Andrei a comis infracțiunea în octombrie 2014

considerând că acesta s-a consumat la momentul depistării și nu este de acord cu

soluția instanței de apel care constatat că este o infracțiune continuă, a fost obiect

8

de dispută în cadrul instanței de apel, prin apelul procurorului, în care au

fost indicate aceleași motive, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat

minuțios și veridic răspunsurile de către instanța de apel, pe care Colegiul

penal le însușește din motivul temeiniciei și argumentării acestora,

chestiune ce vine în corespundere cu practica judiciară constantă a CtEDO,

expusă inclusiv și în hotărârea în cauza Albert c. României din 16.02.2010.

În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică

legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin

prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Astfel, argumentele recurentului în această parte sunt inadmisibile de

drept și nu pot constitui temei pentru casarea deciziei instanței de apel.

Lecturând textul deciziei instanței de apel (pct.24-43 al deciziei contestate),

Colegiul penal constată, că decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legislației procesual-penale, fiind legală și întemeiată, instanța

argumentându-și soluția de condamnare a inculpatului Proca Andrei, în

comiterea infracțiunii încriminate.

Față de cele ce preced, se menționează că dreptul la un proces

echitabil, consfințit în articolul 6 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, enunță

preeminența principiului supremației dreptului, iar unul din elementele

definitorii ale acestui principiu este garantarea securității raporturilor

juridice, care înseamnă, printre altele, că o soluție definitivă a oricărui

litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată.

Or, principiul securității raporturilor juridice, cere, inter alia, ca, atunci

când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul

Brumărescu vs. România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999).

Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care

s-a bazat avocatul Brînza Constantin în recursul declarat, nu sunt

imputabile deciziei atacate, deoarece în urma examinării acesteia, se

conchide că instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele cauzei

precum astfel fiind atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor

procesual penale, este legală și întemeiată.

Astfel, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de către

recurent, nu pot servi temei pentru casarea deciziei instanței de apel, or,

ultima și-a motivat complet soluția emisă acordând deplină eficiență

prevederilor legale relevante cauzei.

În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile

pentru recurs în anulare indicate în cerere și anume temeiurile prevăzute

9

de art. 427 alin. (1) pct. 11), 12), 13) Cod de procedură penală nu și-au găsit

confirmare, iar la examinarea recursului în anulare nu s-au depistat erori

de drept, care ar impune soluția casării deciziei instanței de apel, Colegiul

penal conchide asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat în

cauză, deoarece este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 4),

alin. (3), Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de

Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul

Brînza Constantin în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2019, în cauză penală în

privința lui Proca Andrei x, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

10