1re-2/2020 — Art.353 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 mai 2019, s-a încetat procesul penal în cauza penală de învinuire a lui Proca Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 353 Cod penal, în temeiul Legii din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Certificatul din 23.10.2014, nr. 494-c, eliberat de către Universitatea de Stat din Moldova, recunoscut drept corp delict, a fost lăsat a fi păstrat la materialele cauzei penale după intrarea sentinței în vigoare, cheltuieli judiciare lipsind. Cauza a fost examinată în baza art. 3641 Cod Procedură Penală.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Proca Andrei, urmărind scopul eschivării de la serviciul militar în termen, în perioada anului 2014, timpul exact nu a fost posibil de stabilit, împreună cu alte persoane ne stabilite de către organul de urmărire penală, intenționat a falsificat și a deținut certificatul de studii nr. 494-c din 23.10.2014, conform 1 căruia, este student în anul 1 la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Psihologie și științe ale educației, învățământ fără frecvență, absolvent al anului 2020, care a fost prezentat la Centrul Militar al municipiului Chișinău, situat pe str. x, în perioada de timp octombrie- decembrie 2014, fapt depistat de către factorii de decizie a Centrului Militar al municipiului Chișinău la 22 octombrie 2018. Conform răspunsului parvenit la 20.11.2018, semnat de prorectorul pentru activitatea didactică a Universității de Stat din Moldova, Otilia Dandara, se confirmă că, Proca Andrei nu a fost înmatriculat și nu și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, iar certificatul nr. 494-c din 23.10.2014 de către USM nu a fost eliberat.

Împotriva sentinței a declarat recurs procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Olesea Roșca, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Proca Andrei, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 353 Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale. 3.1. În susținerea recursului, procurorul a expus următoarele: - conform răspunsului parvenit la 20.11.2018, semnat de Prorectorul pentru activitatea didactică a Universității de Stat din Moldova, Otilia Dandara, se confirmă că Proca Andrei nu a fost înmatriculat și nu și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, iar certificatul cu nr. 494-C din 23.10.2014 de către USM nu a fost eliberat. - instanța de judecată corect a încadrat acțiunile inculpatului Proca Andrei în baza art. 353 Cod penal, adică - eschivarea de la serviciul militar în termen, de la serviciul militar cu termen redus sau de la serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, prin falsificarea documentelor; - consideră că încetarea procesului penal în temeiul Legii din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova este absolut neîntemeiată și contravine legislației în vigoare, deoarece infracțiunea comisă este una continuă, care s-a consumat în luna octombrie 2018, mult după adoptarea Legii cu privire la amnistie, din care motive cauza nu putea fi încetată în baza acestui temei. De asemenea a menționat că, în cadrul urmăririi penale s-a stabilit că Proca Andrei a prezentat certificatul de studii fals la Centrul Militar Municipiul Chișinău în octombrie- decembrie 2014, ultimul s-a eschivat de la serviciul militar, în baza acestui certificat de studii până în octombrie 2018, când a fost depistat de către factorii de decizie al Centrului Militar al municipiului Chișinău. 2 Conform fișei de evidentă AB 0467303 pe numele lui Proca Andrei din dosarul personal nr. 46 al recrutului Proca Andrei, este specificat că „După rezultatele comisiei de recrutare conform art. 31 pct. 4) amânare până la 30.06.2020”. Conform prevederilor art. 31 pct. 4) din Legea Nr. 1245 din 18.07.2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei: ” Amânarea încorporării în serviciul militar în termen, dictată de necesitatea continuării studiilor, se acordă recruților care își fac studiile în instituții de învățământ secundar, ciclul 1 - gimnazii și ciclul II - licee, în instituții de învățământ profesional tehnic secundar - școli profesionale, în instituții de învățământ profesional tehnic post secundar și post secundar non terțiar - colegii ori în instituții de învățământ superior - universități, academii de studii, institute, școli superioare, școli de înalte studii etc., cu orice formă de instruire, pe termenul stabilit de programele de studii. Astfel, raportând normele legale la circumstanțele de drept stabilite, procurorul constată că Proca Andrei în baza certificatului de studii fals care l-a prezentat în perioada octombrie - decembrie 2014, a obținut amânarea încorporării în serviciul militar până în anul 2020. În circumstanțele descrise constată la caz că, eschivarea lui Proca Andrei de la serviciul militar este o infracțiune continuă care s-a consumat în octombrie 2018, după adoptarea Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții Republicii Moldova. Luând în considerație că infracțiunea prevăzută de art. 353 Cod penal, încriminată lui Proca Andrei este o infracțiune continuă și s-a consumat în octombrie 2018, procurorul constată că în cazul dat nu poate fi încetat procesul penal în legătură cu intervenirea amnistiei; - prima instanță eronat a interpretat și a aplicat prevederile legale supra citate constatând că, fapta încriminată lui Proca Andrei cade sub incidența legii cu privire la amnistie, iar pe cale de consecință, inculpatul nu poate fi absolvit de executarea pedepsei stabilite.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2019, a fost admis recursul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Roșca Olesea, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Proca Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 353 Cod penal și în baza acestei Legi i s-a aplicat pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei. 3 4.1. În susținerea soluției emise, instanța de a apel a reținut că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată, însă eronat a dispus încetarea procesului în baza Legii nr. 210 cu privire la amnistie. Instanța de apel a constatat că Proca Andrei, urmărind scopul eschivării de la serviciul militar în termen, în perioada anului 2014, timpul exact nu a fost posibil de stabilit, împreună cu alte persoane ne stabilite de către organul de urmărire penală, intenționat a falsificat și a deținut certificatul de studii nr. 494-c din 23.10.2014, conform căruia, este student în anul 1 la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Psihologie și științe ale educației, învățământ fără frecvență, absolvent al anului 2020, care a fost prezentat la Centrul Militar al municipiului Chișinău, situat pe str. Milano, 10, în perioada de timp octombrie- decembrie 2014, fapt depistat de către factorii de decizie ai Centrului Militar al municipiului Chișinău la 22 octombrie 2018. Conform răspunsului parvenit la 20.11.2018, semnat de prorectorul pentru activitatea didactică a Universității de Stat din Moldova, Otilia Dandara, se confirmă că, Proca Andrei nu a fost înmatriculat și nu și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, iar certificatul nr. 494-c din 23.10.2014 de către USM nu a fost eliberat. Acțiunile descrise ale lui Proca Andrei de către organ de urmărire penală au fost încadrate juridic conform art. 353 Cod penal - eschivarea de la serviciul militar în termen, de la serviciul militar cu termen redus sau de la serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, adică eschivarea de la serviciul militar în termen prin falsificarea documentelor. Astfel, instanța de apel a stabilit că infracțiunea imputată inculpatului este probată atât prin declarațiile inculpatului care a recunoscut vina cât și prin răspunsul parvenit la 20.11.2018, semnat de Prorectorul pentru activitatea didactică a Universității de Stat din Moldova, Otilia Dandara, din care se confirmă că Proca Andrei nu a fost înmatriculat și nu și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, iar certificatul cu nr. 494-C din 23.10.2014 de către USM nu a fost eliberat. În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că art. 57 alin.(1) Cod penal, pledează că persoana care pentru prima oară a săvârșit o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă ea, după săvârșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infracțiune. 4 În corespundere cu prevederile art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind Amnistia în legătură cu Aniversarea a 25-a de la Proclamarea Independenții Republicii Moldova, procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul Penal nr.985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul Penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani. Încetarea procesului penal conform alin.(1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpat. Consecvent, instanța de apel a menționat că Proca Andrei a fost pus sub învinuire pentru faptul că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 353 Cod penal, adică „Eschivarea de la serviciul militar în termen, prin falsificarea documentelor”. Astfel, deși în cadrul urmăririi penale s-a stabilit că Proca Andrei a prezentat certificatul de studii fals la Centrul Militar Municipiul Chișinău în octombrie- decembrie 2014, ultimul s-a eschivat de la serviciul militar, în baza acestui certificat de studii până în octombrie 2018, când a fost depistat de către factorii de decizie al Centrului Militar al municipiului Chișinău. Conform fișei de evidență AB 0467303 pe numele lui Proca Andrei din dosarul personal nr. 46 al recrutului Proca Andrei, este specificat că „După rezultatele comisiei de recrutare conform art. 31 pct. 4) amânare până la 30.06.2020”. Conform prevederilor art. 31 pct. 4) din Legea Nr. 1245 din 18.07.2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei: ”Amânarea încorporării în serviciul militar în termen, dictată de necesitatea continuării studiilor, se acordă recruților care își fac studiile în instituții de învățămînt secundar, ciclul 1 - gimnazii și ciclul II - licee, în instituții de învățămînt profesional tehnic secundar - școli profesionale, în instituții de învățămînt profesional tehnic post secundar și post secundar non terțiar - colegii ori în instituții de învățămînt superior - universități, academii de studii, institute, școli superioare, școli de înalte studii etc., cu orice formă de instruire, pe termenul stabilit de programele de studii.” Astfel, s-a constatat că Proca Andrei în baza certificatului de studii fals care l-a prezentat în perioada octombrie- decembrie 2014, a obținut amânarea încorporării în serviciul militar până în anul 2020. Prin urmare, instanța de apel a reținut că eschivarea lui Proca Andrei de la serviciul militar este o infracțiune continuă care s-a consumat în octombrie 2018, după adoptarea Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind 5 amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții Republicii Moldova. Astfel, ținând cont de faptul că infracțiunea prevăzută de art. 353 Cod penal, încriminată lui Proca Andrei este o infracțiune continuă și s-a consumat în octombrie 2018, prima instanță eronat a dispus încetarea procesului penal în baza actului de amnistie. Aferent circumstanțelor de fapta stabilite instanța de apel a stabilit că inculpatul Proca Andrei a comis o faptă prejudiciabilă pasibilă de răspundere penală. În acest context, instanța de apel a indicat că la numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului instanța reiterează prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal și le aplicat corespunzător.

Împotriva deciziei instanței de apel, pronunțată integral la 12 iulie 2019, la data de 22 august 2018, a declarat recurs în anulare avocatul Brînza Constantin în numele condamnatului Proca Andrei, prin care a indicat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 11), 12), și 13) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 mai 2019. 5.1 În susținerea poziției, avocatul Brînza Constantin a expus următoarele: - instanța de apel nu a luat în considerație că condamnatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 353 Cod penal, în octombrie 2014; - la adoptarea deciziei instanța de apel nu a făcut o analiză detaliată și obiectivă a tuturor probelor pe cazul dat, dar sa limitat la descrierea superficială și unilaterală a unor circumstanțe; - decizia este bazată exclusiv pe presupuneri și concluzii ce contravin materialelor dosarului penal, invocând instanța de apel a apreciat eronat depozițiile lui Andrei Proca în partea motivării momentului prezentării certificatului și primirea permisiunii de amânare a incorporării la 16.04.2014; - instanța de apel a menționat ca, infracțiunea comisă de către Andrei Proca a fost dovedită la rejudecarea cauzei prin probele prezentate de către acuzatorul de stat, cercetate în prima instanță și în instanța de apel în condițiile legii, verificate la judecarea apelului, însă nu este de acord cu instanța de apel, deoarece urmărirea penală a fost pornită la 06.12.2018, pe semnele infracțiunii prevăzute de art. 353 Cod penal, adică după patru ani, iar conform art.11 alin.8 al Legii 1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, centrele militare pot chema recruții pentru clarificarea situației de cel mult 3 ori pe an. 6 - în Registrul de evidență a recruților la 16.04.2014 - Proca Andrei a avut permisiunea de amânare a incorporării pana la 20.03.2015 (Certificatul fiind prezentat în octombrie 2014); - procurorul nu a stabilit nici în prima instanță, nici în instanța de apel, din care motive Proca Andrei nu a mai fost chemat la Centrul din 20.03.2015, având amânarea incorporării; - nu este de acord cu instanța de apel, care indică că s-a stabilit că infracțiunea comisa de Andrei Proca este o infracțiune continua și s-a consumat la momentul depistării. Poziția instanței de apel nu este corectă, pentru că astfel l-a privat pe condamnat de un mijloc eficient de apărare, astfel încâlcind principiul "legalității armelor" și accesul liber la justiție prevăzut de art.6 CEDO; - instanța de apel era obligată să se expună asupra tuturor motivelor invocate de inculpat, de apărător sau apelul a fost declarat numai de procuror, însă instanța de apel nici n-a audiat reprezentantul Centrului Militar, care a absentat, contrar prevederilor alin. (2), art. 24 Cod de procedură penală; - prin decizia instanței de apel principiul contradictorialității nu este respectat, instanța analizând doar probele prezentate de procuror, evidențiind că dosarul penal s-a examinat fără a cerceta cazul sub toate aspectele și fără a verifica versiunea inculpatului, Instanța de apel n-a examinat că proba depozițiile inculpatului si Registrul de evidenta a Recruților, unde este indicate amânarea până la 20.03.2015. Acel drept a amânării Proca Andrei la primit la 16.04.2014 până la 20.03.2015 - data înregistrării în Registrul de evident a recruților.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Din textul recursului, Colegiul penal constată, că recurentul a indicat temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură 7 penală, și anume: 11) aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului, expunându- și dezacordul cu decizia instanței de apel privind condamnarea acestuia pe faptul comiterii infracțiunii imputate. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de către acuzatorul de stat în raport cu soluția primei instanțe, argumentelor apelantului și a materialului probator, cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia că infracțiunea prevăzută de art. 353 Cod penal, comisă de Proca Andrei este o infracțiune continuă și s-a consumat în octombrie 2018, iar fapta comisă de inculpat fiind pasibilă de răspundere penală. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal, subsidiar verificând materialele dosarului specifică faptul că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la stabilirea vinovăției acestuia prin prisma faptului că Proca Andrei a comis infracțiunea în octombrie 2014 considerând că acesta s-a consumat la momentul depistării și nu este de acord cu soluția instanței de apel care constatat că este o infracțiune continuă, a fost obiect 8 de dispută în cadrul instanței de apel, prin apelul procurorului, în care au fost indicate aceleași motive, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile de către instanța de apel, pe care Colegiul penal le însușește din motivul temeiniciei și argumentării acestora, chestiune ce vine în corespundere cu practica judiciară constantă a CtEDO, expusă inclusiv și în hotărârea în cauza Albert c. României din 16.02.2010. În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, argumentele recurentului în această parte sunt inadmisibile de drept și nu pot constitui temei pentru casarea deciziei instanței de apel. Lecturând textul deciziei instanței de apel (pct.24-43 al deciziei contestate), Colegiul penal constată, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legislației procesual-penale, fiind legală și întemeiată, instanța argumentându-și soluția de condamnare a inculpatului Proca Andrei, în comiterea infracțiunii încriminate. Față de cele ce preced, se menționează că dreptul la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, enunță preeminența principiului supremației dreptului, iar unul din elementele definitorii ale acestui principiu este garantarea securității raporturilor juridice, care înseamnă, printre altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată. Or, principiul securității raporturilor juridice, cere, inter alia, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul Brumărescu vs. România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care s-a bazat avocatul Brînza Constantin în recursul declarat, nu sunt imputabile deciziei atacate, deoarece în urma examinării acesteia, se conchide că instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele cauzei precum astfel fiind atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor procesual penale, este legală și întemeiată. Astfel, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de către recurent, nu pot servi temei pentru casarea deciziei instanței de apel, or, ultima și-a motivat complet soluția emisă acordând deplină eficiență prevederilor legale relevante cauzei. În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile pentru recurs în anulare indicate în cerere și anume temeiurile prevăzute 9 de art. 427 alin. (1) pct. 11), 12), 13) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmare, iar la examinarea recursului în anulare nu s-au depistat erori de drept, care ar impune soluția casării deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat în cauză, deoarece este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 456 alin. (1), 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3), Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Brînza Constantin în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2019, în cauză penală în privința lui Proca Andrei x, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 10