1ra-149/2020 — art.281 CP

Prin sentința judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24 octombrie 2018, - Ciocoi Ruslan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 281 Cod penal, și în baza acestei norme, cu aplicarea prevederilor art. 3641 pct. (8) Cod de procedură penală, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - Jighit Ana a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 281 Cod penal, și în baza acestei norme, cu aplicarea prevederilor art. 3641 pct. (8) Cod de procedură penală, fiindu-i numită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 630 (șase sute treizeci) unități convenționale ceia ce constituie 31 500 (trei zeci și una mii cinci sute) lei. 1 Acțiunea civilă depusă de procuratura municipiului Chișinău oficiul Buiucani în interesele Ministerului Finanțelor către Ciocoi Ruslan și Jighit Ana, privind încasarea în mod solidar a prejudiciului material cauzat în sumă totală de 6069,17 lei, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În sentință, prima instanță a constatat că: Ciocoi Ruslan, acționând cu intenție directă, urmărind scopul comunicării mincinoase cu bună-știință despre actul de terorism, din motiv că, dorea să amâne ședința judiciară care urma să fie desfășurată în incinta judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Jighit Ana, care la inițiativa lui Ciocoi Ruslan, aproximativ la ora XXXXX, a procurat din chioșcul nr. XXXXX, situat pe bd. XXXXX, mun. Chișinău o cartelă SIM nr. XXXXX, pe care a introdus-o în telefonul mobil cu nr. de IMEI: XXXXX, după care ambii s-au deplasat în parcul XXXXX, mun. Chișinău. Ulterior, continuând intențiile sale infracționale, în vederea realizării planului său criminal, Jighit Ana, acționând împreună cu Ciocoi Ruslan, în aceeași zi, aproximativ la ora XXXXX, de pe telefonul mobil menționat, știind cu certitudine că, informația respectivă este mincinoasă, a apelat serviciul 902 și a comunicat despre prezența unui dispozitiv explozibil în incinta judecătoriei Chișinău, sediul Centru amplasată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 162, mun. Chișinău, ca urmare, au fost evacuate toate persoanele aflate în clădire, fiind totalmente periclitată activitatea instituției de stat. În urma cercetării amănunțite a clădirii de către colaboratorii serviciului specializat Centrului Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare, nu au fost depistate careva dispozitive explozibile. Totodată, la XXXXX, Jighit Ana de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Ciocoi R., repartizând preventiv rolurile fiecăruia, urmărind scopul amânării ședinței judiciare care urma să fie desfășurată în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acționând cu intenție directă, împreună cu Ciocoi R. s-au deplasat la chioșcul nr. XXXXX, situat pe bd. XXXXX, mun. Chișinău, de unde a procurat o cartelă SIM nr. XXXXX, pe care a introdus-o în telefonul mobil cu nr. de IMEI: XXXXX, după care ambii, în vederea realizării planului său criminal, cu automobilul „Mercedes E270 CDI”, n.î. XXXXX, la volanul căruia se afla Ciocoi R., s-au deplasat în parcul XXXXX, mun. Chișinău. Ulterior, continuându-și intențiile infracționale, Jighit A., acționând împreună cu Ciocoi R., aproximativ la ora XXXXX, de pe telefonul mobil menționat, știind cu certitudine că informația respectivă este mincinoasă, a apelat serviciul 902 și a comunicat despre prezența unui dispozitiv 2 explozibil în incinta Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, amplasată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 162. Ca urmare, au fost evacuate toate persoane aflate în clădire, fiind totalmente periclitată activitatea instituției de stat. În urma cercetării amănunțite a clădirii de către colaboratorii serviciului specializat al Centrului Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare, nu au fost depistate careva dispozitive explozibile.

Sentința a fost atacată cu apel de către: - procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Drăgălin Pădure, prin care a solicitat casarea sentinței în partea ce ține de cheltuielile judiciare, rejudecarea cauzei conform ordinii stabilite pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie încasat în mod solidar din contul inculpaților suma de 6069,17 lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la întocmire rapoartelor de expertiză; - avocatul Olari Svetlana în numele inculpatei Jighit Ana, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care Jighit Ana să fie liberată de răspundere penală conform art. 55 alin.(1) Cod penal, cu tragere la răspundere contravențională, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale conform art. 55 alin.(2) lit. a) Cod penal; - inculpatul Ciocoi Ruslan, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să constate situația de fapt și să fie aplicate prevederile art. 55 Cod penal, cu atragere al răspundere contravențională. 3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că: - prima instanță greșit a aplicat prevederile art. 143, 227 Cod de procedură penală la soluționarea cererii acuzării privind încasarea din contul inculpaților a sumei de 6069,17 lei, cheltuieli suportate de către Centrul tehnico- criminalistic și expertize judiciare – 987,16 lei, Inspectoratul Național de Patrulare - 3720,51 lei și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – 1361,5 lei. - potrivit art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. - prima instanță considerând că cheltuielile legate de întocmirea rapoartelor de expertiză nu urmează a fi suportate de inculpați, urma a-i 3 elibera de plata cheltuielilor judiciare conform prevederilor al art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, motivând soluția dată și nu apreciind că art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală nu prevede cheltuielile suportate la efectuarea expertizelor judiciare. 3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul inculpatei Jighit Ana a menționat că: - la individualizarea pedepsei, instanța de fond urma să se conducă de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal; - pedeapsa aplicată inculpatei este prea aspră în raport cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, care este una ușoară, persoana acesteia și circumstanțele atenuante sau agravante; - inculpata și-a recunoscut pe deplin vina și regretă sincer cele comise, nu a creat impedimente la stabilirea adevărului în cauza penală și a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, anterior nu a fost judecată, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, are o vârstă tânără, precum și nu se atestă cauzarea prejudiciului material. 3.3. În motivarea cererii de apel, inculpatul Ciocoi R. a menționat că: - instanța nu a luat în considerarea faptul examinării cauzei în procedură simplificată, conștientizarea de el caracteristica pozitivă de la locul de muncă și locul de trai, lipsa circumstanțelor agravante, comiterea pentru prima oară o unei infracțiuni ușoare, regretarea faptele comise și acordul de a achita amenda și cheltuielile suportate de organele competente la descoperirea infracțiunii. - sunt prezente toate premisele de aplicare a prevederilor art. 55 Cod penal, dar i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră, or, are studii superioare, este angajat în funcție de director al unei întreprinderi, nu a fost atras la răspundere penală, nu se află la evidența medicului narcolog, a săvârșit o infracțiune ușoară și a recunoscut vina integral, prin caracteristica eliberată de Federația Moldovenească de Fotbal, Asociatia de Futsal și Primăria com. Tuzara este caracterizat pozitiv, fiind accentuat asupra spiritului organizatoric al acestuia și autorității asupra sătenilor și vecinilor săi; - nu se atestă vreun temei de aplicare a unei pedepse aspre, iar liberarea de răspundere penală corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, instituția liberării de răspundere penală reprezentând, prin prisma art. 55 Cod penal, o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă este un incident în viața acesteia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 4 Termenul executării pedepsei penale numite lui Ciocoi Ruslan urmând a fi calculat din momentul reținerii, cu includerea în termenul executării pedepsei efective a perioadei reținerii de la 24 aprilie 2018 până la 26 aprilie 2018. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal în privința inculpaților, cu atragerea la răspundere contravențională, nu va duce la atingerea scopului Legii penale care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Conform art. 61 alin. (1), (2) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La stabilirea pedepsei, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75-77 Cod penal, ținând cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, personalitatea infractorilor, de circumstanțele care atenuează pedeapsa sau o agravează, concluzionând corect că scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea acestora va fi pe deplin atins doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni în privința lui Ciocoi R. și a pedepsei cu amendă în privința inculpatei Jighit A., aplicarea unor alte pedepse nefiind rațională și nici proporțională acțiunilor comise de către aceștia. Instanța de fond întemeiat a respins solicitarea acuzării de încasare din contul inculpaților a cheltuielilor judiciare în mărime de 6069,17 lei, deoarece acestea nu pot fi puse în sarcina inculpaților, constituind cheltuieli inerente efectuării urmăririi penale ce urmează a fi suportate de către stat, expertiza fiind ordonată de organul de urmărire penală. 5 Or, în calculul întocmit de șeful Secției de contabilitate al INP, Ion Nicoară privind cheltuielile suportate de stat în cadrul intervenției la comunicarea despre actul de terorism la 10.04.2018, sunt incluse următoarele secțiuni: costul întreținerii unui polițist/oră, costul întreținerii mijloacelor de transport/oră, costul pentru 1 km., iar potrivit dispozițiilor art. 219 și 227 Cod de procedură penală, coroborat cu materialele cauzei se stabilește cert că cheltuielile revendicate de acuzatorul de stat nu pot fi apreciate ca prejudiciu cauzat în urma comiterii infracțiunii și nici ca cheltuieli judiciare, temei pentru care, instanța de judecată respinge ca nefondată acțiunea civilă înaintată.

Decizia instanței de apel din 20 martie 2019, pronunțată integral la 17 aprilie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către: - avocatul Bordian Radion în numele inculpatului Ciocoi Ruslan, la data de 07 mai 2019, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi decizii prin care în privința lui Ciocoi Ruslan să fie dispusă încetarea procesului penal, cu liberarea de răspundere penală a acestuia în temeiul art. 55 Cod penal, ori în privința acestuia să fie aplicată o pedeapsă mai blândă sub formă de amendă penală, în limitele prevăzute la sancțiunea art. 281 Cod penal; - procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei , cu remiterea cauzei la rejudecare

Prin Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 03 iulie 2019, a fost dispusă inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg și de avocatul Radion Bordian, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 24 octombrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, în privința inculpaților Ciocoi Ruslan și Jighit Ana, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

Ulterior, la 18 iulie 2019, decizia instanței de apel din 20 martie 2019, pronunțată integral la 17 aprilie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpata Jighit Ana, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. 7.1. În motivarea cererii de recurs ordinar, inculpata Jighit Ana a menționat că: 6 - nu a fost citată sau notificată de către instanța de apel despre data la care a fost amânată pronunțarea deciziei motivate, însă, la 10 iulie 2019 făcând cunoștință cu textul deciziei, a constatat că la ultima filă este menționat că momentul pronunțării deciziei motivate ar fi avut loc la data de 17 aprilie 2019, ora 14:00, prin ce, instanța de apel a comis o eroare clară și evidentă, deoarece a fost prezentă la 17 aprilie 2019 și a fost anunțată de către grefier că judecătorul raportor Svetlana Balmuș se află în concediu de boală; - la pronunțarea deciziei motivate a fost încălcat principiul deliberării și cel al legalității, or circumstanțele arătate în textul deciziei „decizia a fost pronunțată motivat la 17.04.2019. ora 14.00" nu corespunde realității și reprezintă o eroare intenționată a completului de judecată ce a semnat decizia, pentru a oferi nuanță de legalitate acestei decizii; - la deliberarea și pronunțarea deciziei, instanța de apel a admis erori grave care au afectat soluția instanței și încălcarea drepturilor sale procesuale, în special dreptul de a fi înștiințat în termeni legali despre hotărîre, de a lua cunoștință cu hotărîrea motivată, de a o contesta în termeni restrânși, la fel dreptul consfințit inclusiv prin prisma CEDO, la un proces corect și echitabil. Or cea mai mare eroare admisă de instanța de apel, constă în evidența faptului că decizia în varianta motivată a fost la sigur întocmită, semnată și pronunțată într-o zi anterioară celei care este menționată expres în textul deciziei, în condițiile când judecătorul Balmuș Svetlana fie era în concediu de boală, fie era deja demisionată din funcția de judecător, fapte inadmisibile din punct de vedere al legalității lor; - în conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art.7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art.75 alin.(1) Cod penal, instanța de apel urma să aplice pedeapsa în privința subsemnatei Jighit Ana, luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia; - instanța de judecată nu a studiat multilateral, în deplină măsura și obiectiv, toate circumstanțele și datele care caracterizează atât negativ, cât și pozitiv persoana inculpatului, circumstanțe care au o importanță esențială pentru stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, or, în conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.75 Cod penal), o pedeapsă mai aspră, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai 7 blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei; - instanța de fond și cea de apel la emiterea hotărîrilor contestate nu a ținut cont de îndrumările expuse în Hotărîrea Plenului CSJ nr. 8 din 11.11.2013, or pct. 4) al Hotărîrii vizate specifică, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă - până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei (art. 75 Cod penal), o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Concluzia instanței cu privire la aplicarea unei pedepse mai aspre urmează a fi motivată; - prima instanță incorect și nejustificat a aplicat, iar instanța de apel neîntemeiat și ilegal a menținut, pedeapsa cu amendă penală în privința mea, în baza art. 281 Cod Penal al Republicii Moldova, deoarece, în privința subsemnatei au fost respectate și întrunite toate condițiile prevăzute de art. 55 Cod penal, art.391 al. (1), pct. (7) Cod de procedură penală, și anume inculpatul a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune ușoară, și-a recunoscut vina și se căiește de cele comise, se caracterizează pozitiv la locul de trai și la locul de muncă și s-a constatat că corectarea sa este posibilă fără a fi supus răspunderii penale, motiv pentru care urma a fi liberat de răspundere penală și tras la răspundere contravențională.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovscji S. prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, 8 fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Potrivit materialelor dosarului se constată că, dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 20 martie 2019, în prezența procurorului, inculpaților și avocaților acestora, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și dispozitivul deciziei adoptate (f.d.49-53 vol. II), din care rezultă că inculpata Jighit Ana a fost înștiințată despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale și anume pentru data de 17 aprilie 2019, ora 14:00. Tot din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d.54 vol. II) se constată că, la data stabilită, în prezența procurorului, a fost pronunțat dispozitivul deciziei motivate, fiindu-i înmânată procurorului participant copia deciziei motivate, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar (f.d.84 vol. II), celorlalți participanți fiindu-le expediată prin intermediul oficiului poștal (f.d.85 vol. II). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 17 aprilie 2019, ședință despre care inculpata Jighit Ana a cunoscut, fiindu-i cunoscută și soluția pe caz. Prin urmare termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 17 mai 2019. Totodată, potrivit ștampilei aplicate, recursul ordinar a fost depus în Secția Documentare Procesuală a Cauzelor Penale a Curții Supreme de Justiție la 18 iulie 2019, adică peste termenul prevăzut de lege cu aproximativ 2 luni. Astfel, instanța de recurs respinge alegațiile recurentei precum că, fiind prezentă la data de 17 aprilie 2019, ora 14:00 în sediul Curții de Apel Chișinău, în sala completului de judecată format din judecătorii Oxana Robu, Igor Mînăscurtă și Svetlana Balmuș, au fost anunțați cu toții că pronunțarea deciziei motivate se amână pentru o dată nedeterminată, despre care vor fi anunțați ulterior, pe motiv că judecătorul raportor Balmuș Svetlana se afla în concediu de medical, or, la materialele cauzei nu sunt anexate probe care a-r dovedi prezența inculpatei la data pronunțării deciziei motivate, dovadă fiind procesul verbal al ședinței de judecată din 17 aprilie 2019, ora 14:00(f.d.54, vol. II), precum și faptul că decizia instanței de apel anterior a fost contestată cu recurs ordinar de către alți participanți la proces, în acest sens fiind emisă decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 03 iulie 2019(f.d.116, vol. II). 9 La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul ordinar al inculpatei Jighit Ana este declarat peste termen, urmează a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpata Jighit Ana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, în cauza penală în privința lui Jighit Ana XXXXX, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 10