1ra-54/20 — art. 165 alin. 2 lit. b, 220 alin. 1 CP

1ra-54/20 — art. 165 alin. 2 lit. b, 220 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-54/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, în

cauza penală în privința lui

Roșca Ludmila XXXXX, născută la XXXXX

Termenul de examinare:

Prima instanță: 17.03.2017-27.07.2018

Instanța de apel: 20.08.2018-20.03.2019

Instanța de recurs: 12.06.2019-28.01.2020

A C O N S T A T A T :

Ludmila a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Roșca Ludmila a fost condamnată în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, la 2

ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei

cu închisoare, pe un termen de probațiune de 1 an.

Roșca Ludmila, în perioada lunii XXXXX, data precisă nu a fost posibil de

stabilit, a îndemnat-o și a determinat-o pe XXXXX XXXXX să-și dea acordul pentru

plecarea peste hotarele Republicii Moldova, în XXXXX, XXXXX, unde ultima urma

să practice prostituția, iar pentru aceasta urma a fi remunerată cu o sumă

bănească achitată lunar de către Roșca Ludmila, în mărime de 1100 dolari SUA. În

acest scop, ultima i-a procurat bilet de avion și i-a transferat prin intermediul

Western Union bani în sumă de 100 dolari SUA, pentru deplasare.

La XXXXX, XXXXX XXXXX a plecat în or. XXXXX, XXXXX, unde a prestat servicii

sexuale contra plată până la data de XXXXX.

Acțiunile inculpatei Roșca Ludmila au fost încadrate în baza art. 220 alin. (1)

Cod penal, proxenetismul, adică îndemnul și determinarea la prostituție.

Tot ea, Roșca Ludmila este învinuită că, aflându-se în or. XXXXX, XXXXX,

având intenția de a trafica persoane în scop de exploatare sexuală comercială, în

perioada de timp din luna XXXXX, data precisă nu a fost posibil de stabilit de către

organul de urmărire penală, colectând anticipat informații și cunoscând despre

faptul că, XXXXX Ina nu este angajată în câmpul muncii și nu are spațiu locativ

propriu, fapt care ar condiționa acordul persoanei de a se supune abuzării sau

exploatării sexuale, fiind la o terasă a unui bar situat în or. XXXXX, XXXXX, prin

abuz de încredere, a înșelat-o, declarând că-i poate oferi posibilitatea s-o aranjeze

în calitate de servitoare la un hotel în XXXXX, iar pentru aceasta va fi remunerată

cu o suma bănească achitată lunar în mărime de 2 000 de dolari SUA. În

continuare, în luna XXXXX, data precisă nu a fost stabilită de către organul de

urmărire penală, cu o persoană de originea turcă cu numele „XXXXX", a venit la ea

cu un automobil în or. XXXXX, XXXXX, transportând-o într-un oraș necunoscut și

în urma discuției cu XXXXX i-a comunicat acesteia că este vândută de către Roșca

Ludmila la un preț de 800 de Euro, fiind obligată să presteze servicii sexuale contra

plată, ce și a făcut până la data de 17.04.2013.

Astfel, Roșca Ludmila a fost pusă sub învinuire pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal, traficul de ființe umane, după

semnele calificative - recrutarea, transportarea, adăpostirea unei persoane fără

consimțământul acesteia, pentru exploatare sexuală comercială prin înșelăciune.

casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanța, prin care inculpata Roșca Ludmila să fie recunoscută vinovată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal și să-i fie

stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 6 luni, cu

executarea în penitenciar de tip închis pentru femei. Pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis pentru femei. În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul parțial, a-i stabili

pedeapsa definitivă de 7 ani de închisoare în penitenciar de tip închis pentru femei

cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul turismului.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- a fost dovedit faptul că, inculpata Roșca Ludmila a recrutat-o pe XXXXX Ina,

propunându-i să câștige bani în calitate de servitoare în or. XXXXX, XXXXX pentru

existență și întreținerea copilului său minor, inculpata a profitat de poziția de

vulnerabilitate a victimei XXXXX Ina, confirmat prin faptul că aceasta cunoștea

situația socială și financiară grea a părții vătămate;

- inculpata a întreprins acțiuni de organizare a transportării victimei în

orașul de destinație pentru exploatarea sexuală, prin suportarea cheltuielilor

financiare;

- din probatoriul administrat s-a confirmat și elementul de adăpostire a

victimei, determinând plasarea ei în apartament cu alte persoane de origine turcă,

care dețineau controlul asupra părții vătămate, luându-i banii obținuți în

rezultatul practicării prostituției.

apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că în partea

episodului cu partea vătămată XXXXX XXXXX, reieșind din materialele cauzei,

prima instanță, corect a conchis că, inculpata Roșca Ludmila este vinovată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal, în circumstanțele

în care, Roșca Ludmila, în perioada lunii XXXXX, data precisă nu a fost posibil de

stabilit, a îndemnat-o și a determinat-o pe XXXXX XXXXX să-și dea acordul pentru

plecarea peste hotarele Republicii Moldova, în XXXXX, XXXXX, unde ultima urma

să practice prostituția, iar pentru aceasta urma a fi remunerată cu o sumă

bănească achitată lunar de către Roșca Ludmila, în mărime de 1100 dolari SUA. În

acest scop, ultima i-a procurat bilet de avion și i-a transferat prin intermediul

Western Union bani în sumă de 100 dolari SUA, pentru deplasare. La XXXXX,

XXXXX XXXXX a plecat în or. XXXXX, XXXXX, unde a prestat servicii sexuale contra

plată până la data de XXXXX.

Faptul că inculpata Roșca Ludmila este vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal, în opinia instanței de apel a fost

demonstrat prin următoarele probe, cercetate de către prima instanță și verificate

de către instanța de apel prin prisma criteriilor prevăzute de art. 101 Cod de

procedură penală, după cum urmează: informația privind trecerea frontierei,

conform căreia, Roșca Ludmila a ieșit de pe teritoriul Republicii Moldova la

15.03.2013 și a intrat la 10.10.2015 (f.d.77, vol.I); informația privind trecerea

frontierei de stat de către XXXXX XXXXX, conform căreia, aceasta s-a aflat peste

hotarele Republicii Moldova în perioada XXXXX-XXXXX (f.d.77- 78, vol.I);

informația din XXXXXde la „AIR Moldova" conform căreia, pe numele lui XXXXX

Maria a fost procurat bilet la avion în direcția Istanbul - Chișinău la XXXXX (f.d.19).

Instanța de apel a reținut și faptul că, la materialele dosarului este anexat

certificatul de deces XXXXXdin 13.06.2017, eliberat în baza actului de deces nr. 10-

T, fiind înregistrat decesul părții vătămate XXXXX XXXXX, născută la XXXXX, cod

personal XXXXX (f.d.168, vol.I).

Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a constatat că, la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept și corect a ajuns la concluzia că, inculpata Roșca Ludmila a săvârșit anume

infracțiunea prevăzută la art. 220 alin. (1) Cod penal, adică proxenetismul, după

semnele calificative „îndemnul și determinarea la prostituție", împrejurări

constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, or s-a constatat că partea

vătămată XXXXX XXXXX a fost influențată de către inculpată să ia hotărârea de a

practica prostituția în XXXXX și mai mult, vinovăția inculpatei în privința acestui

episod nici nu a fost contestată.

Cu referire la episodul cu partea vătămată XXXXX Ina, reieșind din

materialele cauzei, instanța de apel a considerat că, prima instanță a conchis

corect că, Roșca Ludmila urmează să fie achitată de sub învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal, din motiv că, nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

Fiind audiată în privința acestui capăt de acuzare, inculpata Roșca Ludmila

a declarat că, pe XXXXX Ina nu o cunoscut-o și nu-și recunoaște vina în privința

comiterii acestei infracțiuni (f. d. 209 - 210, vol. I).

Pentru a ajunge la concluzia că, Roșca Ludmila urmează să fie achitată pe

acest capăt de învinuire, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

prima instanță a cercetat, iar instanța de apel a verificat următoarele probe:

declarațiile părții vătămate XXXXX Ina (f. d. 207-210, vol. I); informația privind

trecerea frontierei de stat de către XXXXX Ina, conform căreia, aceasta a părăsit

teritoriul Republicii Moldova la data de XXXXX, direcția Istanbul (f. d. 78, vol. I).

Instanța de apel a reținut că, alte probe, în suportul învinuirii înaintate lui

Roșca Ludmila în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit.

b) Cod penal nu au fost prezentate de către organul de urmărire penală.

Astfel, reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a constatat că, la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept și corect a ajuns la concluzia că nu a fost dovedită învinuirea adusă

inculpatei Roșca Ludmila în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 165

alin. (1) lit. b) Cod penal.

Declarațiile părții vătămate XXXXX Ina date la etapa urmăririi penale nu pot

fi puse la baza unei concluzii fără echivoc în privința vinovăției lui Roșca Ludmila,

deoarece nu sunt confirmate prin alte probe și mai mult, deși în cadrul urmăririi

penale partea vătămată a indicat date, circumstanțe și numele unor persoane,

totuși prezintă dubii faptul că aceasta nu poate numi orașul în care a fost impusă

să practice prostituția, nici aeroportul prin care a părăsit teritoriul XXXXX, nu

poate explica de ce nu a fugit la poliție, sau într-un final de ce nu s-a adresat poliției

de pe teritoriul aeroportului.

În afară de aceasta, instanța a remarcat că, în cadrul cercetării judecătorești

XXXXX Ina a renunțat la declarațiile date la urmărirea penală, poziție pe care a

menținut-o și în instanța de apel explicând că fost influențată și impusă de a da

declarații false.

De asemenea, instanța de apel a menționat faptul că, organul de urmărire

penală, înaintându-i învinuirea lui Roșca Ludmila în baza art. 165 alin. (1) lit. b)

Cod penal, care este o infracțiune deosebit de gravă, a prezentat în calitate de

probă doar declarațiile părții vătămate XXXXX Ina date la urmărirea penală, la care

partea vătămată a renunțat în ședința de judecată.

O altă probă, la fel lipsită de conținut, în opinia instanței de apel, este și

informația privind trecerea frontierei de stat de către XXXXX Ina, din care nu

rezultă întrunirea semnelor componenței infracțiunii incriminate, contrar

argumentelor procurorului invocate în apel, precum că ar fi fost dovedit că

inculpata Roșca Ludmila a recrutat-o pe XXXXX Ina, a profitat de poziția de

vulnerabilitate a acesteia, a întreprins acțiuni de organizare a transportării și

adăpostirii ei în orașul de destinație pentru exploatarea sexuală, prin suportarea

cheltuielilor financiare.

Mai mult, instanța de apel a conchis, că organul de urmărire penală nu a

demonstrat nici faptul că, inculpata o cunoaște pe partea vătămată XXXXX Ina, la

fel cum organul de urmărire penală a evitat să efectueze confruntarea între partea

vătămată XXXXX Ina și învinuita Roșca Ludmila, nu a audiat partea vătămată în

condițiile art. 109 sau art. 110 Cod de procedură penală, circumstanțe care fac

imposibilă utilizarea declarațiilor părții vătămate XXXXX Ina date în cadrul

urmăririi penale, or, folosirea numai a declarațiilor menționate pentru

pronunțarea sentinței de condamnare va fi contrară prevederilor art. 389 Cod de

procedură penală.

Prin urmare, instanța de apel a notat că prima instanță a concluzionat corect

că, nu este demonstrat, în afara oricărui dubiu rezonabil, faptul traficării lui XXXXX

Ina de către Roșca Ludmila, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea fără

consimțământul acesteia, pentru exploatare sexuală comercială prin înșelăciune,

iar inculpata Roșca Ludmila corect fiind achitată, deoarece nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatei Roșca Ludmila de către prima

instanță pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (1) Cod penal,

instanța de apel a menționat că, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani în penitenciar de semiînchis pentru femei, cu suspendarea condiționată a

pedepsei pe un termen de probațiune de un an - este o pedeapsă echitabilă, în

măsură să asigure corectarea comportamentului inculpatei.

În calitate de circumstanță atenuantă este prezentă recunoașterea

vinovăției, pe capătul de acuzare în baza art. 220 alin. (1) Cod penal. Circumstanțe

agravante și temeiuri pentru liberare de răspundere penală prevăzute de art. 53

Cod penal nu au fost stabilite. Inculpata Roșca Ludmila nu are antecedente penale,

nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog, se caracterizează pozitiv

la locul de trai, este căsătorită, are un copil minor și este însărcinată cu al doilea,

nu este angajată în câmpul muncii.

În concluzie, cu referire la individualizarea pedepsei de către prima instanță,

că având în vedere circumstanțele cauzei, ținând cont de faptul că, inculpata și-a

recunoscut vina în privința episodului cu partea vătămată XXXXX XXXXX, având în

vedere starea materială a inculpatei, vârsta tânără a acesteia, faptul că nu are

antecedente penale, este caracterizată pozitiv, sunt prezente doar circumstanțe

atenuante, inculpata are un copil minor la întreținere, este însărcinată, ținând cont

comportamentul conștient al inculpatei după comiterea infracțiunii, de căința

sinceră manifestată pe parcursul examinării cauzei și întrucât la materialele

cauzei nu există probe care ar atesta că, suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoarea nu ar duce la corectarea inculpatei, instanța de apel a

considerat că prima instanță a conchis corect că nu este rațional ca inculpata să

execute pedeapsa privativă de liberate, oferindu-i inculpatei șansa reală de a se

integra în societate, această pedeapsă fiind una de natură să restabilească

echilibrul social perturbat prin comiterea infracțiunii și să asigure, totodată,

realizarea scopului legii penale.

6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea parțială a

deciziei instanței de apel, în partea menținerii soluției de achitare a inculpatei, cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

- instanța de apel la adoptarea soluției de menținere a achitării inculpatei

Roșca Ludmila de sub învinuirea în baza art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal, s-a axat

pe lucrările și constatările eronate al primei instanțe, respectiv nu a luat măsurile

necesare pentru ca probele concludente și utile care au fost supuse unei cercetări

minuțioase în ambele instanțe de judecată, să fie apreciate la justa lor valoare,

astfel ca toate elementele de fapt constatate să aibă o relevanță juridică în proces

și nimic să nu rămână într-o stare de incertitudine;

- instanța urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din

elementele constitutive ale infracțiunii imputate acesteia, să subsumeze aceste

fapte cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de menținere a

achitării lui Roșea Ludmila, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei

probe aduse în sprijinul învinuirii imputate acesteia, fapt ce pe caz n-a avut loc,

fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general, a probelor și

circumstanțelor cauzei penale;

- în opinia acuzării instanța de apel distorsionat a tratat comentariile din

literatura juridică de specialitate, la analiza elementelor componente ale

infracțiunii de trafic de ființe umane și anume noțiunea de recrutare, transportare,

or descriind obiectul juridic principal și secundar al componenței al infracțiunii

respective, cert s-a constatat că inculpata colectând anticipat informații și

cunoscând despre faptul că partea vătămată aflându-se în XXXXX și nu este

angajată în câmpul muncii, nu dispune de spațiul locativ a profitat de poziția

acesteia, care din start i-a comunicat că nu are surse de existență, intenționat a

înșelat-o propunându-i să o ajute să plece în alt oraș din XXXXX, unde o va angaja

la un lucru bine plătit, tot ea cunoscând cu certitudine care este specificul

serviciilor ce vor fi prestate de partea vătămată;

- nu poate fi susținută poziția ambelor instanțe privitor la lipsa în acțiunile

inculpatei Roșca Ludmila a elementelor infracțiunii, or cert desprindem din

probele administrate că, partea vătămată aflându-se într-un oraș necunoscut din

XXXXX a fost adăpostită într-un apartament, fiind determinată de situația sa

precară și fără surse de existență, cu impunerea de a acorda contrar voinței sale

servicii sexuale contra plată diferitor bărbați până la 17.04.2013, iar în astfel de

circumstanțe ținându-se cont de doctrina penală, acțiunile inculpatei urmau a fi

încadrate juridic conform dispoziției art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal.

- în opinia recurentului, nu suportă critică argumentul instanței de apel, prin

care instanța de judecată, justifică acțiunile inculpatei, prin faptul motivului de

răzbunare a unei persoane de origine turcă pe nume XXXXX, care prin intermediul

părții vătămate XXXXX Ina, a transmis colaboratorilor de poliție din cadrul IP

XXXXX suma de 400 dolari, în vederea instrumentării unui dosar penal în privința

lui Roșca Ludmila, or, această versiune artificială care a fost înaintată de către

partea vătămată la etapa cercetării judecătorești și susținută în instanța de apel,

la insistența procurorului a fost verificată prin prisma art. 274 Cod de procedură

penală și în acest sens la XXXXX, de către Procuratura raionului XXXXX, a fost

adoptată o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale, pe motiv că nu există

faptul infracțiunii;

- cele enunțate supra fac dovada încălcării de către instanța de apel a

prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, or, colegiul penal nu s-a expus la

chestiunile de fapt importante la soluționarea cauzei, astfel încât a denaturat

împrejurările în care s-a derulat evenimentul infracțional, eronat a reținut

instrumentarea artificială a unui proces penal de către organele de drept în

privința inculpatei, or, însăși faptul că Roșca Ludmila în perioada imputată prin

rechizitoriu se afla în XXXXX, faptul că ulterior a mai avut o experiență penală în

vederea înlesnirii la practicarea prostituției a lui XXXXX XXXXX, denotă că făptașa

avea predispunerea la comiterea unor astfel de infracțiuni și aflarea ei în XXXXX

era motivată prin traficarea persoanelor în vederea exploatării lor sexuale, de la

care inculpata primea beneficii;

- ambele instanțe de judecată au speculat pe caracterul nefundamental al

declarațiilor părții vătămate prezentate la etapa urmăririi penale, or, din relevanța

acestor declarații desprindem că acțiunile inculpatei Roșea Ludmila se încadrează

în dispoziția art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal.

penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Reieșind din conținutul recursului declarat de către partea acuzării, Colegiul

penal lărgit constată că titularul acestuia invocă temeiul pentru recurs stipulat la

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia decizia instanței

de apel poate fi atacată cu recurs în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În esență, Colegiul penal atestă, că criticile recurentului se referă la faptul,

că atât prima instanță cât și instanța de apel nu au intrat pe deplin în esența

acțiunilor inculpatei, dându-le o apreciere greșită, eronat dispunând achitarea

acesteia de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1)

lit. b) Cod penal, pe când în opinia procurorului vinovăția inculpatei Roșca Ludmila

a fost demonstrată prin probele administrate.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

lărgit conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea

soluției de respingere a apelului procurorului cu menținerea sentinței a respectat

prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată.

Colegiul penal lărgit menționează, că la această etapă de examinare a cauzei,

instanța de recurs ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât

cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind sarcina primordială

a instanțelor de fond.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

de fond, corectitudinea, la caz a achitării inculpatei Roșca Ludmila de sub

învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Astfel, cu referire la situația de fapt relatată de recurent în cererea de recurs,

care în opinia acestuia denotă vinovăția inculpatei în săvârșirea faptelor

incriminate prin rechizitoriu, Colegiul penal lărgit conchide, că, judecând apelul

procurorului, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a sentinței, soluția căreia este

argumentată și corespunde cumulului de probe administrate și verificate

nemijlocit în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală și care au primit aprecierea corespunzătoare prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce, instanțele de fond în mod întemeiat și corect

ajungând la concluzia, că în speță nu s-a constatat existența faptei infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Mai mult, Colegiul penal reține, că instanța de apel a oferit o apreciere

cuvenită declarațiilor părții vătămate XXXXX Ina date la etapa urmăririi penale și

a conchis că nu pot fi puse la baza unei concluziei de recunoaștere a vinovăției lui

Roșca Ludmila, deoarece nu sunt confirmate prin alte probe.

În afară de aceasta, instanța de apel corect a reținut faptul că, în cadrul

cercetării judecătorești XXXXX Ina a renunțat la declarațiile date la urmărirea

penală, poziție pe care a menținut-o și în instanța de apel explicând că fost

influențată și impusă de a da declarații false.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată corectitudinea respingerii de

către instanța de apel a argumentelor invocate de partea acuzării în cererea de

apel privind constatarea vinovăției inculpatei Roșca Ludmila de săvârșirea

traficului de ființe umane.

Cu referire la argumentele procurorului de ”speculare” a instanțelor de fond

în sensul aprecierii de către acestea a declarațiilor părții vătămate XXXXX Ina,

Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 101 alin. (2) și (3) Cod de

procedură penală, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri,

formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru

organul de urmărire penală sau instanța de judecată, iar utilizarea unor asemenea

sintagme de către recurent sunt considerate de către Colegiul penal reprobabile.

La fel, Colegiul penal lărgit constată că argumentele recurentului sunt

identice celor din cererea de apel și ele au constituit obiect de examinare la

judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă inclusiv în prezenta decizie la pct.

4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, menționând că

reiterarea acesteia nu se mai impune având în vedere și faptul că verificând

hotărârea atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă

la casarea deciziei recurate.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta cauză,

nu se constată prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, invocate în recurs.

În consecință, Colegiul penal lărgit menționează că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și

întemeiată, astfel că nu există temei pentru admiterea recursului ordinar în sensul

declarat de partea acuzării.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, cu menținerea deciziei

Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2019, în cauza penală în

privința lui Roșca Ludmila XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 13 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor