1ra-64/20 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin.2 lit.d CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni (sediul central) din 16 ianuarie 2019, Carapcevschi Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 186 alin. 2 lit. (d) Cod penal la 1 an închisoare cu executarea în penitenciar pentru minori; - în baza art. 186 alin. 2 lit. b), c), d) Cod penal la 1 an închisoare cu executarea în penitenciar pentru minori. În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul total lui Ion Carapcevschi i-a fost stabilită pedeapsa definitivă pe un termen de 2 ani închisoare cu executarea în penitenciar pentru minori. În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei cu închisoare pe un termen de probațiune de 3 ani. A fost dispusă încasarea de la inculpatul Carapcevschi Ion și de la reprezentantul legal Carapcevschi Mihail până la atingerea majoratului a minorului Carapcevsci Ion, în beneficiul părții vătămate Cojocaru Eugenia suma de 8508 (opt mii cinci sute opt) lei cu titlu de prejudiciu material.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că: Carapcevschi Ion la data de XXXXX, între orele 08:00-12:30 urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin intermediul minorului XXXXX născut la XXXXX care nu avea împlinită vârsta de tragere la răspundere penală și pe care l-a indus în eroare precum că bicicleta ce 1 intenționa să o sustragă îi aparține, a sustras de sub scara din holul Liceului Teoretic „XXXXX” din XXXXX, o bicicletă de model Arise în valoare de 3000 lei ce aparține lui XXXXX, cauzându-i părții vătămate daune materiale în proporții considerabile. Acțiunile inculpatului Carapcevschi Ion au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, furtul cu semnele calificative – sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot el, în noaptea de XXXXX spre XXXXX, de comun acord și în urma unei înțelegeri prealabile cu XXXXX, urmărind scopul sustragerii pe ascuns bunurilor a altei persoane, prin distribuirea rolurilor, prin culegere de chei a pătruns în magazinul alimentar Î. I. „Cojocaru Eugenia" din s. XXXXX r-ul Ungheni, în timpul dat XXXXX stăteau la pândă. Din magazinul alimentar, Carapcevschi Ion în mod tainic a sustras patru pungi cu următoarele produse: 20 pachete țigări „Montecarlo -Red" la prețul de 19 bucata în sumă de 380 lei, 10 pachete de țigări „Winston XS Silver" la prețul de 22 bucata, în sumă de 220 lei, 30 bucăți de țigări de model "Winston XS 100" la prețul de 22 lei bucata, în sumă de 660 lei, 10 pachete de țigări "Malbro Gold2” la prețul de 27 lei bucata, în sumă de 270 lei, 10 pachete de țigări "LD" la prețul de 17 lei bucata, în sumă de 170 lei, 10 pachete de țigări "Bomond" la prețul de 16,50 lei bucata, în sumă de 165 lei, 20 pachete de țigări „Ritm Clasic" la prețul de 16 lei bucata, în sumă 320 lei, 20 pachete de țigări "Ritm Silver" la prețul de 16 lei bucata, în sumă de 320 lei, 30 bucăți de țigări „Vest" la prețul de 7,50 lei bucata, în sumă de 225 lei, 20 pachete de țigări „Bond Special" la prețul de 17 lei bucata, în sumă de 340 lei, 20 bucăți de țigări „Rotmans Silver" la prețul de 19 lei bucata, în sumă de 380 lei, 20 bucăți de țigări „Rotmans Demi blue „ la prețul de 19 lei bucata, în sumă de 380 lei, 10 pachete de țigări „Bond Royal Silver" la prețul de 19 lei bucata, în sumă de 190 lei, 20 pachete de țigări „Redwait clasic" la prețul de 7 lei bucata, în sumă de 140 lei, 10 pachete de țigări „Kent HDI Blue" la prețul de 25 bucata, în sumă de 250 lei, 10 pachete de țigări „ Parkensimson blue" la prețul de 17 lei bucata, în sumă de 170 lei, 20 pachete de țigări „Leana" la prețul de 7 lei bucata, în sumă de 140 lei, 10 pachete de țigări „Redwaid special" la prețul de 19 lei, în sumă de 190 lei, 20 bucăți de țigări „Kami blue" la prețul de 23 lei, în sumă de 460 lei, 10 pachete de țigări „LD" la prețul de 7 lei bucata, în sumă de 70 lei; 5 ciocolate „Korona" la prețul de 20 lei bucata, în sumă de 100 lei, 6 bucăți de ciocolate „Primola" la prețul de 20 lei bucata, în sumă de 120 lei, 8 cartele de reîncărcare de la telefonia mobilă S.A."Orange" cu suma de 30 lei, în sumă de 240 lei, 10 bucăți de pachete de „Cips" la prețul de 6 lei bucata, în sumă de 60 lei, 10 bucăți de mini-rulete cu denumirea „Timi" la prețul de 10 lei bucata, în total 50 lei, 3 bucăți de rulete la prețul de 15 bucata, în total 45 lei, 40 de bucăți de pachete de gume de mestecat "Orbit" la prețul de 7 bucata, în total 280 lei, 1 kg de salam „Cabanos" la prețul 75 lei kg, în total 112 lei, 1, 200 kg de „Crenvuște" la prețul de 68 lei kg, în sumă de 82 lei, 50 bucăți de brichete, la prețul de 5 lei bucata, în sumă de 250 lei, 0,800 g de salam „Moldovenesc" la prețul de 78 lei kg, în sumă de 62 lei, 0,750 g de salam „Țărănesc „ la prețul de 95 lei kg, în 2 sumă de 71 lei, 2,5 kg de biscuiți „Nucușoare" la prețul 55 kg, în sumă de 137 lei, o sticlă de coniac „Ungheni" la prețul de 110 lei, o sticlă de coniac „Magistru" la prețul de 110 lei, 8 bucăți de iaurt „ Jadi" la prețul de 5 lei bucata, în total 40 lei, 15 capace de bere „Chișinău", la prețul de 165 lei, un capac de bere „Chișinău" care sub capac avea inscripția „ 200 lei", 3 pâini la prețul de 4 lei bucata, în total 12 lei, 2,5 kg de „schini de somon" la prețul de 60 kg, în sumă de 150 lei, 4 kg aripi de pasăre, la prețul de 40 lei kg, în sumă de 160 lei, 2 kg de ciocolată „MusConte" la prețul 66 kg, în sumă de 132 lei, 10 pachete de „Ancious" la prețul de 8 lei bucata, în sumă de 80 lei, 10 pachete de „Calimar" la prețul de 10 lei bucata în sumă de 100 lei și suma de 200 lei, care au fost transmise lui XXXXX, astfel cauzându-i părții vătămate o daună considerabilă în valoare totală de 8508 lei. Acțiunile inculpatului Carapcevschi Ion au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul cu semnele calificative – sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apel de către reprezentantului legal al inculpatului minor, Carapcevschi Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, cu dispunerea achitării inculpatului Carapcevschi Ion. 3.1. În motivarea cererii de apel a fost menționat că: - nu există probe care ar confirma vinovăția; - instanța l-a recunoscut vinovat în furtul de bicicleta pe minorul Carapcevschi Ion deși din materialele video se vede ca o persoana ese cu bicicleta din scoală „M.Eminescu" ca mai apoi s-a constatat a fi minorul XXXXX, care ulterior în dosar figurează în calitate de martor, care susține că minorul Carapcevschi Ion i-a spus să ia bicicleta; - dovezi că minorul XXXXX spune adevărul nu sunt, deoarece învinuitul Carapcevschi Ion susține că XXXXX i-a propus să-i vândă bicicleta, deoarece acasă mai are una; - pe episodul furtului din magazinul alimentar „Cojocaru Eugenia” nu sa dovedit ce anume a fost sustras și dacă, în general, a fost sustras, deoarece potrivit procesului verbal de percheziție efectuată la locul de trai al minorului Carapcevschi Ion declarațiile martorilor Lungu și Roșca precum că în podul casei inculpatul Carapcevschi Ion deține țigări sustrase nu s-au confirmat, nefiind depistate careva țigări în timpul percheziției; - a fost obligat de prima instanța, să achite paguba de 8508 lei, valoarea mărfii furate, deși s-a prepus că a folosit pentru deschiderea ușii o legătură de chei, însă existența cheilor nu a fost demonstrată, iar după volumul și greutatea mărfii aceasta nu era posibil de sustras fără utilizarea transportului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2019, a fost admis apelul declarat de reprezentantul legal al inculpatului minor, Carapcevschi Mihail, casată sentința partea în stabilirii pedepsei, și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru primă instanță, prin care: 3 Carapcevschi Ion, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. b), c) și d) Cod penal, prin aplicarea prevederilor art. 70 alin. (3) și 79 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni; Carapcevschi Ion, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal, prin aplicarea prevederilor art. 70 alin. (3) și 79 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) luni; Carapcevschi Ion, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni, iar în temeiul art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe un termen de probațiune de 1 (unu) an. Celelalte dispoziții a sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că în ședința instanței de apel au fost audiați suplimentar inculpatul minor, reprezentantul legal Carapcevschi Mihail și partea vătămată Cojocaru Eugenia, precum și au fost verificate și cercetate suplimentar declarațiile și probele materiale examinate de către prima instanță și anume: declarațiile părții vătămate XXXXX (Vol. II, f. d. 105); declarațiile martorului minor XXXXX (Vol. II, f. d. 110-111); declarațiile martorului minor XXXXX alexandru (Vol. II, f. d. 115); declarațiile reprezentantului legal al minorului Carapcevschi M.; procesul-verbal privind constatarea infracțiunii din 14.09.2017 (Vol. II, f. d. 5); procesul-verbal de consemnare a plîngerii din data de 13.09.2017 a lui XXXXX (Vol. II, f. d. 6); procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto (Vol. II, f. d. 8-10); procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 13.09.2017 și planșa fotografică (Vol. II, f. d. 12,13); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 18.09.2017 (Vol. II, f. d. 14); ordonanță de recunoaștere în calitate de reprezentant legal a bănuitului minor din 18.09.2017 (Vol. II, f. d. 21-22); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 19.09.2017 și planșa foto (Vol. II, f. d. 29-31); procesul-verbal de confruntare din 22.09.2017 între Carapcevschi Ion și XXXXX (Vol. II, f. d. 32); adeverință medicală din 26.10.2017 a lui Carapcevschi Ion conform căreia ultimul nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog (Vol. II, f. d. 34,35); cerere nr. 246 din 25.10.2017 de la Direcția Informație și Evidență Operativă revendicare al MAI al RM în privința lui Carapcevschi Ion, fără antecedente penale (Vol. II, f. d. 36); copia adeverinței de naștere pe numele lui Ion Carapcevschi (Vol. II, f. d. 37); caracteristica eliberată de șeful de post al IP Ungheni, Sergiu Păun cetățeanului Carapcevschi Ion prin care este menționat că se caracterizează din punct de vedere negativ (Vol. II, f. d. 39); declarațiile părții vătămate Cojocari Eugenia (Vol. II, f. d. 124); declarațiile martorului minor Chirii Lungu (Vol. II, f. d. 132); declarațiile martorului Roșca Daniel (Vol. II, f. d. 133); plângerea părții vătămate Cojocaru Eugenia din 21.08.2017 (Vol. I, f. d. 10-10/1); procesul- 4 verbal de cercetare la fața locului 21.08.2017 și planșa fotografică (Vol. I, f. d. 11-14); procesul-verbal de percheziție din 13.09.2017 la domiciliul lui Carapcevschi Mihail (Vol. I, f. d. 42-42); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 03.10.2017 (Vol. I, f. d. 49-491); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 03.10.2017 (Vol. I, f. d. 50- 50/1); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 24.10.2017 (Vol. I, f. d. 69-69A); procesul-verbal de confruntare din 22.11.2017 între Carapcevschi Ion și XXXXX (Vol.. I, f. d. 95-95A); caracteristica psihopedagogică a lui Carapcevschi Ion eliberată de dirigintele clasei a VIII - a „c" al L.T „ M. Eminescu" (Vol.. I, f. d. 115); În urma cercetării probelor administrate în speță, instanța de apel a concluzionat că urmărirea penală și examinarea cauzei în primă instanță s-au desfășurat în strictă conformitate cu legislația de procedura penală și nu au fost constatate încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate. Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, au fost obținute legal, sunt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și au fost apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță, sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, astfel este descrisă fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, forma și gradul de vinovăție a inculpatului, motivele și consecințele infracțiunilor săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării. În contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, instanța de apel a conchis că nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor respective, fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal. Astfel, instanța de apel a apreciat că este corectă concluzia primei instanțe privind calificarea infracțiunilor prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpatul Carapcevschi Ion și semnele componențelor de infracțiune prevăzute la: art. 186 alin. (2), lit. b), c) și d) Cod penal: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile; și art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Motivele invocate în apel privind nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor imputate acestuia, au fost apreciate de instanța de apel ca fiind nefondate. 5 Judecând cauza, în afară de motivele invocate de apelant, instanța de apel a identificat că pedeapsa aplicată inculpatului Carapcevschi Ion nu a fost corect individualizată, deoarece prima instanță n-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 70, 75, 79 și 84 Cod penal, sub aspectul că n-a reținut o circumstanța excepțională importantă și evidentă, ce se întrevede în speță - minoratul. Din lucrările dosarului, rezultă că inculpatul Carapcevschi Ion era minor la timpul comiterii infracțiunilor, iar prezența minoratului, prin prisma prevederilor art. 70 alin. (3) și 79 alin. (1) Cod penal, reprezintă o circumstanță excepțională a cauzei, care trebuie luată în considerație, în mod obligatoriu, la aplicarea pedepsei penale. Inculpatul Carapcevschi Ion nu are antecedente penale, a săvârșit infracțiunile fiind minor, respectiva fiind circumstanță excepțională. Inculpatul a săvârșit infracțiuni, care, conform art. 16 alin. (3) Cod penal, se clasifică ca mai puțin grave. În acest context instanța de apel a considerat că este oportună și rezonabilă aplicarea pedepsei definitive cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune în baza art. 90 Cod penal.

Deciziei instanței de apel din 28 martie 2019, pronunțată motivat 14 mai 2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către: - reprezentantul legal al inculpatului, Carapcevschi Mihail, în numele inculpatului Carapcevschi Ion, la 29 mai 2019, prin care a solicitat casarea hotărârilor și achitarea inculpatului; - avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Carapcevschi Ion, la 08 iunie 2019, prin care, invocând în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 11) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și sentinței, cu dispunerea achitării inculpatului deoarece fapta nu a fost săvârșită de acesta, precum și fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. 5.1. În motivarea recursului, reprezentantul legal al inculpatului, Carapcevschi Mihail, a menționat că: - nu există probe suficiente pentru atragerea la răspundere penală a inculpatului, iar vinovăția acestuia nu a fost demonstrată; - prima instanță a recunoscut că minorul XXXXX a comis o infracțiune însă nu l-a putut atrage la răspundere pe motiv că nu a împlinit vârsta de atragere la răspundere penală; - nu este de acord cu încasarea prejudiciului material. 5.2. În motivarea recursului, avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Carapcevschi Ion, a menționat că: - atât la urmărirea penală cât și la faza judecării cauzei inculpatul a menționat că a cumpărat bicicleta de la un minor care are statut de martor în respectiva cauză penală; - nu a fost probat prejudiciul cauzat părții vătămate Cojocaru Eugenia; 6 - declarațiile inculpatului coroborează cu probele administrate la faza de urmărire penală, iar declarațiile martorilor sunt contradictorii; - prima instanță greșit a stabilit vinovăția inculpatului pe ambele capete de acuzare și nefondat a admis acțiunea civilă nefiind probată corespunzător.

Referință asupra recursurilor declarate, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S., prin care a optat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către partea apărării, Colegiul penal conchide asupra faptului că acestea sunt vădit neîntemeiate, din considerentele ce urmează. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că avocatul Căpățînă Ion ce acționează în numele inculpatului și reprezentantul legal al inculpatului Carapcevschi Mihail invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 11) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; pct. 11) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege. Colegiul penal, analizând minuțios conținutul recursurilor și alegațiile 7 recurenților, ajunge la concluzia că, recurenții își argumentează și motivează solicitările și în baza temeiului prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deși acesta nu este indicat între temeiurile de recurs invocate, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 7.1. Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul reprezentantului legal al inculpatului minor, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, atât la solicitarea părții apărării, cât și la solicitarea părții acuzării, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Mai mult, prin decizia instanței de apel a fost admis apelul părții apărăii fiind redusă esențial pedeapsa aplicată inculpatului Carapcevschi Ion. În ceea ce privește dezacordul părții apărării cu aprecierile instanțelor de fond asupra probelor administrate în speță, Colegiul penal amintește că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în 8 cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens, Colegiul penal atestă că la soluționarea cauzei au fost corect aplicate prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, instanțele au cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului Carapcevschi Ion în săvârșirea infracțiunii incriminate. Colegiul penal respinge ca fiind declarativă și alegația recurenților prin care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument susținut de apărare în cererea de apel, deoarece, verificând minuțios decizia atacată în raport cu argumentele invocate în apelul apărării, Colegiul penal ajunge la concluzia că aceasta a dat răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a recursurilor în sensul formulat. Mai mult, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Prin urmare, Colegiul penal stabilește netemeinicia invocării incidenței în speță a temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 7.2. Cu referire la criticile invocate de recurenți, ce se încadrează sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Prima instanță a stabilit vinovăția inculpatului Carapcevschi Ion în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. 2 lit. (d) Cod penal și art. 186 alin. 2 lit. b), c), d) Cod penal. 9 La examinarea pricinii instanța de apel a conchis, că soluția primei instanțe privind recunoașterea vinovăției inculpatului este corectă, totodată instanța de apel a considerat necesar de a interveni în hotărârea primei instanțe în partea stabilirii pedepsei, considerând că aceasta la individualizarea pedepsei n-a ținut cont de prevederile art. 70 alin. (3) și 79 alin. (1) Cod penal. Astfel, Colegiul penal atestă, că instanța de apel corect a statuat că prima instanță a analizat acțiunile inculpatului în coroborare cu probatoriul acumulat și a încadrat juridic corect acțiunile inculpatului Carapcevschi Ion, iar instanța de apel la rândul său respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă în pct. 4 din prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția, motivare pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, nefiind necesară o nouă reiterare a acesteia, așa cum prevede și jurisprudența CtEDO în acest sens. Prin urmare, Colegiul penal stabilește netemeinicia invocării incidenței în speță a temeiurilor de casare prevăzute și la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. 7.3. Sunt neîntemeiate, în opinia Colegiului penal, și argumentele recurentului privind individualizarea incorectă a pedepsei stabilite inculpatului sub aspectul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stabilește că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Astfel, Colegiul lărgit relevă, că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Cu referire la acest argumente Colegiul penal constată că instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de atât de prevederile art. 61, 75 Cod penal cât și aplicând corect prevederile art. 70 alin. (3), 79 alin. (1), 90 Cod penal. Astfel, Colegiul penal stabilește că instanța de apel în mod corect a reținut faptul că inculpatul Carapcevschi Ion a comis infracțiunile fiind minor, iar minoratul este prevăzută de lege ca o circumstanță excepțională, fapt ce a determinat, în cumul cu alte circumstanțe stabilite în speță, necesitatea dispunerii de către instanța de apel a suspendării executării pedepsei cu închisoare stabilite inculpatului pentru un termen de probațiune. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal constată că, sunt neîntemeiate argumentele recursului privind lipsa de motivare a concluziilor instanței de apel privind individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, deoarece concluziile instanței de apel în acest sens sunt corecte și motivate, iar pedeapsa stabilită se încadrează în limitele prevăzute de legea penală, fiind individualizată în conformitate cu prevederile legale. 10 7.4. Colegiul penal de asemenea atestă, că deși avocatul Căpățînă Ion a invocat în recursul depus existența erorii de drept stipulate la art. 427 alin. (1) pct. 11) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege, însă în textul recursului avocatul a omis să-și expună argumentele în acest sens, de aceea Colegiul penal nu se va expune asupra recursul apărătorului în această parte. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Astfel, erorile de drept invocate de recurenți, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 11) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor, din aceste considerente recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către reprezentantul legal al inculpatului minor, Carapcevschi Mihail, și de către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Carapcevschi Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2019, în cauza penală în privința lui Carapcevschi Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 13 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 11