1ra-64/20 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin.2 lit.d CP

1ra-64/20 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin.2 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-64/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

reprezentantul legal al inculpatului minor, Carapcevschi Mihail, și de către

avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Carapcevschi Ion, împotriva

sentinței Judecătoriei Ungheni, sediul central din 16 ianuarie 2019 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2019, în cauza penală

în privința lui

Carapcevschi Ion XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 19.12.2017 – 16.01.2019

instanța de apel: 20.02.2019 – 28.03.2019

instanța de recurs: 24.06.2019 – 29.01.2020

A C O N S T A T AT :

16 ianuarie 2019, Carapcevschi Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 186 alin. 2 lit. (d) Cod penal la 1 an închisoare cu

executarea în penitenciar pentru minori;

- în baza art. 186 alin. 2 lit. b), c), d) Cod penal la 1 an închisoare cu

executarea în penitenciar pentru minori.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul total lui Ion Carapcevschi i-a fost stabilită pedeapsa definitivă pe un

termen de 2 ani închisoare cu executarea în penitenciar pentru minori.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea

executării pedepsei cu închisoare pe un termen de probațiune de 3 ani.

A fost dispusă încasarea de la inculpatul Carapcevschi Ion și de la

reprezentantul legal Carapcevschi Mihail până la atingerea majoratului a

minorului Carapcevsci Ion, în beneficiul părții vătămate Cojocaru Eugenia

suma de 8508 (opt mii cinci sute opt) lei cu titlu de prejudiciu material.

Carapcevschi Ion la data de XXXXX, între orele 08:00-12:30 urmărind

scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin intermediul

minorului XXXXX născut la XXXXX care nu avea împlinită vârsta de tragere la

răspundere penală și pe care l-a indus în eroare precum că bicicleta ce

1

intenționa să o sustragă îi aparține, a sustras de sub scara din holul Liceului

Teoretic „XXXXX” din XXXXX, o bicicletă de model Arise în valoare de 3000 lei

ce aparține lui XXXXX, cauzându-i părții vătămate daune materiale în proporții

considerabile.

Acțiunile inculpatului Carapcevschi Ion au fost încadrate în baza art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal, furtul cu semnele calificative – sustragerea pe ascuns

a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot el, în noaptea de XXXXX spre XXXXX, de comun acord și în urma unei

înțelegeri prealabile cu XXXXX, urmărind scopul sustragerii pe ascuns

bunurilor a altei persoane, prin distribuirea rolurilor, prin culegere de chei a

pătruns în magazinul alimentar Î. I. „Cojocaru Eugenia" din s. XXXXX r-ul

Ungheni, în timpul dat XXXXX stăteau la pândă. Din magazinul alimentar,

Carapcevschi Ion în mod tainic a sustras patru pungi cu următoarele produse:

20 pachete țigări „Montecarlo -Red" la prețul de 19 bucata în sumă de 380 lei,

10 pachete de țigări „Winston XS Silver" la prețul de 22 bucata, în sumă de

220 lei, 30 bucăți de țigări de model "Winston XS 100" la prețul de 22 lei

bucata, în sumă de 660 lei, 10 pachete de țigări "Malbro Gold2” la prețul de 27

lei bucata, în sumă de 270 lei, 10 pachete de țigări "LD" la prețul de 17 lei

bucata, în sumă de 170 lei, 10 pachete de țigări "Bomond" la prețul de 16,50

lei bucata, în sumă de 165 lei, 20 pachete de țigări „Ritm Clasic" la prețul de 16

lei bucata, în sumă 320 lei, 20 pachete de țigări "Ritm Silver" la prețul de 16 lei

bucata, în sumă de 320 lei, 30 bucăți de țigări „Vest" la prețul de 7,50 lei

bucata, în sumă de 225 lei, 20 pachete de țigări „Bond Special" la prețul de 17

lei bucata, în sumă de 340 lei, 20 bucăți de țigări „Rotmans Silver" la prețul de

19 lei bucata, în sumă de 380 lei, 20 bucăți de țigări „Rotmans Demi blue „ la

prețul de 19 lei bucata, în sumă de 380 lei, 10 pachete de țigări „Bond Royal

Silver" la prețul de 19 lei bucata, în sumă de 190 lei, 20 pachete de țigări

„Redwait clasic" la prețul de 7 lei bucata, în sumă de 140 lei, 10 pachete de

țigări „Kent HDI Blue" la prețul de 25 bucata, în sumă de 250 lei, 10 pachete de

țigări „ Parkensimson blue" la prețul de 17 lei bucata, în sumă de 170 lei, 20

pachete de țigări „Leana" la prețul de 7 lei bucata, în sumă de 140 lei, 10

pachete de țigări „Redwaid special" la prețul de 19 lei, în sumă de 190 lei, 20

bucăți de țigări „Kami blue" la prețul de 23 lei, în sumă de 460 lei, 10 pachete

de țigări „LD" la prețul de 7 lei bucata, în sumă de 70 lei; 5 ciocolate „Korona"

la prețul de 20 lei bucata, în sumă de 100 lei, 6 bucăți de ciocolate „Primola" la

prețul de 20 lei bucata, în sumă de 120 lei, 8 cartele de reîncărcare de la

telefonia mobilă S.A."Orange" cu suma de 30 lei, în sumă de 240 lei, 10 bucăți

de pachete de „Cips" la prețul de 6 lei bucata, în sumă de 60 lei, 10 bucăți de

mini-rulete cu denumirea „Timi" la prețul de 10 lei bucata, în total 50 lei, 3

bucăți de rulete la prețul de 15 bucata, în total 45 lei, 40 de bucăți de pachete

de gume de mestecat "Orbit" la prețul de 7 bucata, în total 280 lei, 1 kg de

salam „Cabanos" la prețul 75 lei kg, în total 112 lei, 1, 200 kg de „Crenvuște" la

prețul de 68 lei kg, în sumă de 82 lei, 50 bucăți de brichete, la prețul de 5 lei

bucata, în sumă de 250 lei, 0,800 g de salam „Moldovenesc" la prețul de 78 lei

kg, în sumă de 62 lei, 0,750 g de salam „Țărănesc „ la prețul de 95 lei kg, în

2

sumă de 71 lei, 2,5 kg de biscuiți „Nucușoare" la prețul 55 kg, în sumă de 137

lei, o sticlă de coniac „Ungheni" la prețul de 110 lei, o sticlă de coniac

„Magistru" la prețul de 110 lei, 8 bucăți de iaurt „ Jadi" la prețul de 5 lei bucata,

în total 40 lei, 15 capace de bere „Chișinău", la prețul de 165 lei, un capac de

bere „Chișinău" care sub capac avea inscripția „ 200 lei", 3 pâini la prețul de 4

lei bucata, în total 12 lei, 2,5 kg de „schini de somon" la prețul de 60 kg, în

sumă de 150 lei, 4 kg aripi de pasăre, la prețul de 40 lei kg, în sumă de 160 lei,

2 kg de ciocolată „MusConte" la prețul 66 kg, în sumă de 132 lei, 10 pachete de

„Ancious" la prețul de 8 lei bucata, în sumă de 80 lei, 10 pachete de „Calimar"

la prețul de 10 lei bucata în sumă de 100 lei și suma de 200 lei, care au fost

transmise lui XXXXX, astfel cauzându-i părții vătămate o daună considerabilă

în valoare totală de 8508 lei.

Acțiunile inculpatului Carapcevschi Ion au fost încadrate în baza

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul cu semnele calificative –

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane prin pătrundere în locuință,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

inculpatului minor, Carapcevschi Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, cu dispunerea achitării inculpatului Carapcevschi Ion.

3.1. În motivarea cererii de apel a fost menționat că:

- nu există probe care ar confirma vinovăția;

- instanța l-a recunoscut vinovat în furtul de bicicleta pe minorul

Carapcevschi Ion deși din materialele video se vede ca o persoana ese cu

bicicleta din scoală „M.Eminescu" ca mai apoi s-a constatat a fi minorul XXXXX,

care ulterior în dosar figurează în calitate de martor, care susține că minorul

Carapcevschi Ion i-a spus să ia bicicleta;

- dovezi că minorul XXXXX spune adevărul nu sunt, deoarece învinuitul

Carapcevschi Ion susține că XXXXX i-a propus să-i vândă bicicleta, deoarece

acasă mai are una;

- pe episodul furtului din magazinul alimentar „Cojocaru Eugenia” nu sa

dovedit ce anume a fost sustras și dacă, în general, a fost sustras, deoarece

potrivit procesului verbal de percheziție efectuată la locul de trai al minorului

Carapcevschi Ion declarațiile martorilor Lungu și Roșca precum că în podul

casei inculpatul Carapcevschi Ion deține țigări sustrase nu s-au confirmat,

nefiind depistate careva țigări în timpul percheziției;

- a fost obligat de prima instanța, să achite paguba de 8508 lei, valoarea

mărfii furate, deși s-a prepus că a folosit pentru deschiderea ușii o legătură de

chei, însă existența cheilor nu a fost demonstrată, iar după volumul și

greutatea mărfii aceasta nu era posibil de sustras fără utilizarea transportului.

28 martie 2019, a fost admis apelul declarat de reprezentantul legal al

inculpatului minor, Carapcevschi Mihail, casată sentința partea în stabilirii

pedepsei, și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru primă

instanță, prin care:

3

Carapcevschi Ion, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. b), c) și d) Cod penal, prin aplicarea

prevederilor art. 70 alin. (3) și 79 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni;

Carapcevschi Ion, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal, prin aplicarea prevederilor

art. 70 alin. (3) și 79 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 3 (trei) luni;

Carapcevschi Ion, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen

de 8 (opt) luni, iar în temeiul art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe un termen de probațiune

de 1 (unu) an.

Celelalte dispoziții a sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că în

ședința instanței de apel au fost audiați suplimentar inculpatul minor,

reprezentantul legal Carapcevschi Mihail și partea vătămată Cojocaru Eugenia,

precum și au fost verificate și cercetate suplimentar declarațiile și probele

materiale examinate de către prima instanță și anume: declarațiile părții

vătămate XXXXX (Vol. II, f. d. 105); declarațiile martorului minor XXXXX (Vol.

II, f. d. 110-111); declarațiile martorului minor XXXXX alexandru (Vol. II, f. d.

115); declarațiile reprezentantului legal al minorului Carapcevschi M.;

procesul-verbal privind constatarea infracțiunii din 14.09.2017 (Vol. II, f. d. 5);

procesul-verbal de consemnare a plîngerii din data de 13.09.2017 a lui XXXXX

(Vol. II, f. d. 6); procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto (Vol.

II, f. d. 8-10); procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din

13.09.2017 și planșa fotografică (Vol. II, f. d. 12,13); ordonanță de

recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 18.09.2017

(Vol. II, f. d. 14); ordonanță de recunoaștere în calitate de reprezentant legal a

bănuitului minor din 18.09.2017 (Vol. II, f. d. 21-22); procesul-verbal de

recunoaștere a obiectului din 19.09.2017 și planșa foto (Vol. II, f. d. 29-31);

procesul-verbal de confruntare din 22.09.2017 între Carapcevschi Ion și

XXXXX (Vol. II, f. d. 32); adeverință medicală din 26.10.2017 a lui Carapcevschi

Ion conform căreia ultimul nu se află la evidența medicului psihiatru sau

narcolog (Vol. II, f. d. 34,35); cerere nr. 246 din 25.10.2017 de la Direcția

Informație și Evidență Operativă revendicare al MAI al RM în privința lui

Carapcevschi Ion, fără antecedente penale (Vol. II, f. d. 36); copia adeverinței

de naștere pe numele lui Ion Carapcevschi (Vol. II, f. d. 37); caracteristica

eliberată de șeful de post al IP Ungheni, Sergiu Păun cetățeanului

Carapcevschi Ion prin care este menționat că se caracterizează din punct de

vedere negativ (Vol. II, f. d. 39); declarațiile părții vătămate Cojocari Eugenia

(Vol. II, f. d. 124); declarațiile martorului minor Chirii Lungu (Vol. II, f. d. 132);

declarațiile martorului Roșca Daniel (Vol. II, f. d. 133); plângerea părții

vătămate Cojocaru Eugenia din 21.08.2017 (Vol. I, f. d. 10-10/1); procesul-

4

verbal de cercetare la fața locului 21.08.2017 și planșa fotografică (Vol. I, f. d.

11-14); procesul-verbal de percheziție din 13.09.2017 la domiciliul lui

Carapcevschi Mihail (Vol. I, f. d. 42-42); procesul-verbal de examinare a

obiectelor din 03.10.2017 (Vol. I, f. d. 49-491); ordonanță de recunoaștere și

de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 03.10.2017 (Vol. I, f. d. 50-

50/1); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 24.10.2017 (Vol. I, f. d.

69-69A); procesul-verbal de confruntare din 22.11.2017 între Carapcevschi

Ion și XXXXX (Vol.. I, f. d. 95-95A); caracteristica psihopedagogică a lui

Carapcevschi Ion eliberată de dirigintele clasei a VIII - a „c" al L.T „ M.

Eminescu" (Vol.. I, f. d. 115);

În urma cercetării probelor administrate în speță, instanța de apel a

concluzionat că urmărirea penală și examinarea cauzei în primă instanță s-au

desfășurat în strictă conformitate cu legislația de procedura penală și nu au

fost constatate încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor

procedurale efectuate. Probele prezentate în ședința de judecată și puse la

baza sentinței, au fost obținute legal, sunt admisibile conform prevederilor

art. 95 Cod de procedură penală și au fost apreciate conform prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că starea de fapt și de drept

stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima

instanță, sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de

art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, astfel este descrisă fapta

criminală, considerată ca fiind dovedită, forma și gradul de vinovăție a

inculpatului, motivele și consecințele infracțiunilor săvârșite, probele pe care

se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt

respinse argumentele părții apărării.

În contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea

probelor administrate în cauză, instanța de apel a conchis că nu există temei

pentru a da o nouă apreciere probelor respective, fiind solidară cu concluziile

cuprinse în sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul

că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate este dovedită

prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal.

Astfel, instanța de apel a apreciat că este corectă concluzia primei

instanțe privind calificarea infracțiunilor prin determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite

de inculpatul Carapcevschi Ion și semnele componențelor de infracțiune

prevăzute la: art. 186 alin. (2), lit. b), c) și d) Cod penal: furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai

multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile; și art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal: furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Motivele invocate în apel privind nevinovăția inculpatului în săvârșirea

faptelor imputate acestuia, au fost apreciate de instanța de apel ca fiind

nefondate.

5

Judecând cauza, în afară de motivele invocate de apelant, instanța de

apel a identificat că pedeapsa aplicată inculpatului Carapcevschi Ion nu a fost

corect individualizată, deoarece prima instanță n-a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 70, 75, 79 și 84 Cod penal, sub aspectul că n-a reținut o

circumstanța excepțională importantă și evidentă, ce se întrevede în speță -

minoratul.

Din lucrările dosarului, rezultă că inculpatul Carapcevschi Ion era minor

la timpul comiterii infracțiunilor, iar prezența minoratului, prin prisma

prevederilor art. 70 alin. (3) și 79 alin. (1) Cod penal, reprezintă o

circumstanță excepțională a cauzei, care trebuie luată în considerație, în mod

obligatoriu, la aplicarea pedepsei penale.

Inculpatul Carapcevschi Ion nu are antecedente penale, a săvârșit

infracțiunile fiind minor, respectiva fiind circumstanță excepțională.

Inculpatul a săvârșit infracțiuni, care, conform art. 16 alin. (3) Cod penal,

se clasifică ca mai puțin grave.

În acest context instanța de apel a considerat că este oportună și

rezonabilă aplicarea pedepsei definitive cu închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune în baza

art. 90 Cod penal.

14 mai 2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:

- reprezentantul legal al inculpatului, Carapcevschi Mihail, în numele

inculpatului Carapcevschi Ion, la 29 mai 2019, prin care a solicitat casarea

hotărârilor și achitarea inculpatului;

- avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Carapcevschi Ion, la 08

iunie 2019, prin care, invocând în calitate de temeiuri pentru recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 11) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei și sentinței, cu dispunerea achitării inculpatului

deoarece fapta nu a fost săvârșită de acesta, precum și fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

5.1. În motivarea recursului, reprezentantul legal al inculpatului,

Carapcevschi Mihail, a menționat că:

- nu există probe suficiente pentru atragerea la răspundere penală a

inculpatului, iar vinovăția acestuia nu a fost demonstrată;

- prima instanță a recunoscut că minorul XXXXX a comis o infracțiune

însă nu l-a putut atrage la răspundere pe motiv că nu a împlinit vârsta de

atragere la răspundere penală;

- nu este de acord cu încasarea prejudiciului material.

5.2. În motivarea recursului, avocatul Căpățînă Ion în numele

inculpatului Carapcevschi Ion, a menționat că:

- atât la urmărirea penală cât și la faza judecării cauzei inculpatul a

menționat că a cumpărat bicicleta de la un minor care are statut de martor în

respectiva cauză penală;

- nu a fost probat prejudiciul cauzat părții vătămate Cojocaru Eugenia;

6

- declarațiile inculpatului coroborează cu probele administrate la faza

de urmărire penală, iar declarațiile martorilor sunt contradictorii;

- prima instanță greșit a stabilit vinovăția inculpatului pe ambele capete

de acuzare și nefondat a admis acțiunea civilă nefiind probată corespunzător.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi S., prin care a optat pentru dispunerea inadmisibilității

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

declarate de către partea apărării, Colegiul penal conchide asupra faptului că

acestea sunt vădit neîntemeiate, din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să

fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că avocatul

Căpățînă Ion ce acționează în numele inculpatului și reprezentantul legal al

inculpatului Carapcevschi Mihail invocă în calitate de temeiuri pentru casarea

deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 11) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; pct. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale; pct. 11) persoana condamnată a fost judecată anterior în

mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a

răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau

anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit

împăcarea părților în cazul prevăzut de lege.

Colegiul penal, analizând minuțios conținutul recursurilor și alegațiile

7

recurenților, ajunge la concluzia că, recurenții își argumentează și motivează

solicitările și în baza temeiului prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, deși acesta nu este indicat între temeiurile de recurs

invocate, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

7.1. Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de

drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.

(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul reprezentantului legal al inculpatului

minor, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal constată, că sunt

neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit cărora instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, deoarece potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată, atât la solicitarea părții apărării, cât

și la solicitarea părții acuzării, instanța de apel în conformitate cu prevederile

art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele

materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată,

cu consemnarea în procesul-verbal.

Mai mult, prin decizia instanței de apel a fost admis apelul părții apărăii

fiind redusă esențial pedeapsa aplicată inculpatului Carapcevschi Ion.

În ceea ce privește dezacordul părții apărării cu aprecierile instanțelor

de fond asupra probelor administrate în speță, Colegiul penal amintește că

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece

instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât

cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

8

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de

fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor,

în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile

art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au

fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel,

prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

În acest sens, Colegiul penal atestă că la soluționarea cauzei au fost

corect aplicate prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală,

instanțele au cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și

apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor,

iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat

ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului

Carapcevschi Ion în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Colegiul penal respinge ca fiind declarativă și alegația recurenților prin

care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument

susținut de apărare în cererea de apel, deoarece, verificând minuțios decizia

atacată în raport cu argumentele invocate în apelul apărării, Colegiul penal

ajunge la concluzia că aceasta a dat răspuns la argumentele înaintate, iar

simplul dezacord cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de

admitere a recursurilor în sensul formulat.

Mai mult, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un

proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune

în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa

cum s-a procedat în speță.

Prin urmare, Colegiul penal stabilește netemeinicia invocării incidenței

în speță a temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

7.2. Cu referire la criticile invocate de recurenți, ce se încadrează sub

aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în acest sens

instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

Prima instanță a stabilit vinovăția inculpatului Carapcevschi Ion în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. 2 lit. (d) Cod penal și art.

186 alin. 2 lit. b), c), d) Cod penal.

9

La examinarea pricinii instanța de apel a conchis, că soluția primei

instanțe privind recunoașterea vinovăției inculpatului este corectă, totodată

instanța de apel a considerat necesar de a interveni în hotărârea primei

instanțe în partea stabilirii pedepsei, considerând că aceasta la

individualizarea pedepsei n-a ținut cont de prevederile art. 70 alin. (3) și 79

alin. (1) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal atestă, că instanța de apel corect a statuat că prima

instanță a analizat acțiunile inculpatului în coroborare cu probatoriul

acumulat și a încadrat juridic corect acțiunile inculpatului Carapcevschi Ion,

iar instanța de apel la rândul său respectând prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă în pct. 4 din

prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția, motivare pe care instanța de

recurs o însușește pe deplin, nefiind necesară o nouă reiterare a acesteia, așa

cum prevede și jurisprudența CtEDO în acest sens.

Prin urmare, Colegiul penal stabilește netemeinicia invocării incidenței

în speță a temeiurilor de casare prevăzute și la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

7.3. Sunt neîntemeiate, în opinia Colegiului penal, și argumentele

recurentului privind individualizarea incorectă a pedepsei stabilite

inculpatului sub aspectul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, care stabilește că, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Astfel, Colegiul lărgit relevă, că acest temei nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursurilor, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată

de recurent.

Cu referire la acest argumente Colegiul penal constată că instanța de

apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la

stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont

de atât de prevederile art. 61, 75 Cod penal cât și aplicând corect prevederile

art. 70 alin. (3), 79 alin. (1), 90 Cod penal.

Astfel, Colegiul penal stabilește că instanța de apel în mod corect a

reținut faptul că inculpatul Carapcevschi Ion a comis infracțiunile fiind minor,

iar minoratul este prevăzută de lege ca o circumstanță excepțională, fapt ce a

determinat, în cumul cu alte circumstanțe stabilite în speță, necesitatea

dispunerii de către instanța de apel a suspendării executării pedepsei cu

închisoare stabilite inculpatului pentru un termen de probațiune.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal constată că, sunt

neîntemeiate argumentele recursului privind lipsa de motivare a concluziilor

instanței de apel privind individualizarea pedepsei stabilite inculpatului,

deoarece concluziile instanței de apel în acest sens sunt corecte și motivate,

iar pedeapsa stabilită se încadrează în limitele prevăzute de legea penală,

fiind individualizată în conformitate cu prevederile legale.

10

7.4. Colegiul penal de asemenea atestă, că deși avocatul Căpățînă Ion a

invocat în recursul depus existența erorii de drept stipulate la art. 427 alin.

(1) pct. 11) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv

pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau

aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de

amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în

cazul prevăzut de lege, însă în textul recursului avocatul a omis să-și expună

argumentele în acest sens, de aceea Colegiul penal nu se va expune asupra

recursul apărătorului în această parte.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune

casarea deciziei adoptate.

Astfel, erorile de drept invocate de recurenți, prevăzute la art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8), 10), 11) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursurilor, din aceste considerente recursurile urmează a fi

declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către

reprezentantul legal al inculpatului minor, Carapcevschi Mihail, și de către

avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Carapcevschi Ion, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2019, în

cauza penală în privința lui Carapcevschi Ion XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 13 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

11