1ra-650/2020 — 165 alin. 2 lit. d CP

1ra-650/2020 — 165 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-650/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpatul Ibrian Vasilii și de avocata Nastas Tatiana în numele inculpaților, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie

2016, în cauza penală privindu-i pe

IBRIAN Vasilii XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXXși domiciliat în XXXXX;

IBRIAN Gheorghi XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

CATANA Nina XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat XXXXX;

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.10.2014 – 14.01.2016;

Instanța de apel: 10.02.2016 – 14.04.2016;

Instanța de recurs: 20.12.2019 – 12.02.2020.

Vasilii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod

penal la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea în

penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de

angajare în câmpul muncii peste hotare pe un termen de 3 ani.

Ibrian Gheorghii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 7 ani în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a exercita

activitate legată de angajare în câmpul muncii peste hotare pe un termen de 3 ani.

1

Catana Nina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 7 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis pentru femei cu privarea

de dreptul de a exercita activitate legată de angajare în câmpul muncii peste hotare pe

un termen de 3 ani.

S-a încasat de la Ibrian Vasilii XXXXX, Ibrian Gheorghii XXXXX și Catana

Nina în beneficiul Svetlanei Ibrian suma de 30.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru

prejudiciul moral cauzat.

toamna anului 2011, aflându-se în Federația Rusă, acționând împreună și de comun

acord cu Ibrian Gheorghi și Catana Nina, urmărind scopul de exploatare pentru

cerșetorie pe teritoriul Federației Ruse, prin înșelăciune, profitând de poziția de

vulnerabilitate a Svetlanei Ibrian (Proca), manifestată prin situația precară din punct

de vedere al supraviețuirii sociale și aflarea într-o țară străină fără surse financiare

necesare pentru existență, sub pretextul acordării de ajutor în vederea recuperării

copiilor acesteia, aflați în centre de plasament pentru copii orfani pe teritoriul

Federației Ruse, a recrutat-o prin telefon pe Svetlana Ibrian (Proca), convingând-o să

se deplaseze din localitatea unde ultima se afla pe teritoriul Federației Ruse spre or.

Voronej în Federația Rusă.

În continuare, începând cu toamna anului 2011, Ibrian Vasilii, aflându-se pe

teritoriul or. Voronej din Federația Rusă, acționând împreună și de comun acord cu

Ibrian Gheorghi și Catana Nina, urmărind scopul de exploatare pentru cerșetorie pe

teritoriul Federației Ruse, prin înșelăciune, profitând de poziția de vulnerabilitate a

Svetlanei Ibrian (Proca) manifestată prin situația precară din punct de vedere al

supraviețuirii sociale și aflarea într-o țară străină, fără surse financiare necesare pentru

existența, sub pretextul acordării de ajutor în vederea recuperării copiilor acesteia

aflați în Centre de plasament pentru copii orfani pe teritoriul Federației Ruse, au

adăpostit-o pe Svetlana Ibrian (Proca) într-un apartament din această localitate, de

unde au impus-o să cerșească pe străzile acestui oraș, aproximativ până în toamna

anului 2012, sub supravegherea și controlul acestora.

Ulterior, în prima jumătate a lunii decembrie 2013, Ibrian Vasilii aflându-se or.

Nisporeni în Republica Moldova, acționând împreună și de comun acord cu Ibrian

Gheorghe și Catana Nina, urmărind scopul realizării în continuare a intențiilor sale

infracționale, privind exploatarea pentru cerșetorie pe teritoriul Federației Ruse a

Svetlanei Ibrian (Proca) prin înșelăciune, profitând de poziția de vulnerabilitate a

acesteia, manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale,

în vederea omiterii restricției de intrare pe teritoriul Federației Ruse a Svetlanei Proca,

aplicată anterior de către organele competente ale acestei țări, au convins-o pe

Svetlana Ibrian (Proca) să accepte căsătoria fictivă cu Ibrian Vasile, în vederea

2

modificării numelui de familie în actele sale de identitate si obținerea numelui de

familie Ibrian Svetlana.

În continuare, la 26.12.2013, Ibrian Vasilii, aflându-se în or. Nisporeni,

acționând împreună și de comun acord cu Ibrian Gheorghi, urmărind scopul realizării

în continuare a intențiilor sale infracționale privind exploatarea pentru cerșetorie pe

teritoriul Federației Ruse a Svetlanei Ibrian (Proca), prin înșelăciune, profitând de

poziția de vulnerabilitate a acesteia, manifestată prin situația precară din punct de

vedere al supraviețuirii sociale, i-a organizat transportarea ultimei în or. Moscova în

Federația Rusă în temeiul actelor de identitate deținute pe numele Svetlanei Ibrian,

unde Ibrian Vasilii și Ibrian Gheorghi, au adăpostit-o pe Ibrian (Proca) Svetlana într-

un apartament din or. Moscova, Federația Rusă, de unde sub amenințarea aplicării

violenței fizice și psihice, au impus-o să cerșească pe străzile acestui oraș, aproximativ

până la 20.02.2014 sub supravegherea și controlul acestora.

către avocatul Hîncu Sergiu în interesele inculpaților Ibrian Vasilii, Ibrian Gheorghi

și Catană Nina, care a solicitat casarea cu pronunțarea unei noi hotărâri.

În apelul avocatului se solicită achitarea inculpaților deoarece instanța de fond

incorect a dat apreciere acțiunilor inculpaților și incorect le-a încadrat în dispoziția

art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal. Traficul de ființe umane constă în recrutarea,

transportarea, transferul sau primirea unei persoane, cu sau fără consimțământul

acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă,

servicii forțate, pentru cerșetorie, în sclavie sau în condiții similare sclaviei, ceea ce

în cazul dat nu și-a găsit reflectare sau calificarea sub aceste norme de drept prevăzute

de Codul penal. Astfel, însăși din declarațiile părții vătămate Ibrian Svetlana, date în

cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată, reiese că ea deja se afla în Federația

Rusă recrutată și transportată de alte persoane, unde a descris amănunt modul în care

a fost recrutată și transportată peste frontiera de stat a Republicii Moldova în Federația

Rusă unde a fost impusă să cerșească contrar voinței sale și în cele din urmă

amenințată și maltratată.

Astfel, după o perioadă de timp, cunoscându-se cu Ibrian Vasile, unde ultimul,

având intenția de a fi împreună și în cele din urmă a format o familie, i-a propus să

vină la el, și Ibrian Svetlana a fost de acord, a venit la Ibrian Vasile în or. Voronej,

Federația Rusă și au început a concubina împreună anunțând și părinții lui Ibrian

Vasile. Tot din declarațiile lui Ibrian Svetlana observăm că ultima până la întâlnirea

cu Ibrian Vasile a mai practicat cerșetoria și venind în or. Voronej, Federația Rusă

avea asupra sa un placat special pregătit pentru practicarea cerșetoriei și la practicarea

unei astfel de activități nu a impus-o nimeni silit, dorind singură acest lucru și la

propunerea ei s-au ocupat cu cerșitul. La fel, Ibrian Svetlana, prin intermediul familiei

3

Ibrian Vasile, Ibrian Gheorghe și Catană Nina și-a recuperat fiul Proca Marcel de la

autoritățile Ruse.

a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea hotărârii atacate.

inculpaților pentru faptele incriminate au fost pe deplin dovedite și acțiunile lor de

către instanța de fond corect au fost calificate în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod

penal.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților, găsindu-le drept o

modalitate de apărare aleasă de către inculpați în scop de a se eschiva de la

răspunderea penală pentru fapta comisă, ori, ele sunt combătute prin probele

administrate.

Instanța de apel a reținut că, traficul de ființe umane constă în relațiile sociale

ce vizează și ocrotesc libertatea, onoarea și demnitatea, viața și sănătatea persoanei,

valori supreme, care sunt ocrotite de lege, iar orice atentat la aceste valori este pasibil

răspunderii penale. Recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune

atragerea persoanelor prin selecționare într-o anumită activitate determinată de

scopurile stipulate în art. 165 Cod penal. La recrutare nu are importanță împrejurările

în care a avut loc recrutarea; locurile de odihnă, prin rețele neconvenționale, prin

oferirea locurilor de muncă sau studii, prin încheierea unei căsătorii fictive etc. Iar

mijloacele de recrutare pot fi efectuate prin constrângere, răpire, înșelăciune parțială

sau totală etc.

Sintagma „cu sau fără consimțământul acesteia”, utilizată în dispoziția de la

alin. (1) art. 165 Cod penal, se referă la consimțământul victimei la recrutarea,

transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea ei în scop de exploatare. Legiuitorul

nu are în vedere consimțământul victimei la exploatare, din momentul ce exploatarea

propriu-zisă depășește cadrul infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 165 Cod penal,

deci este irelevantă în conjunctura infracțiunii date. În contextul infracțiunii

specificate la art. 165 alin. (1) Cod penal, consimțământul victimei nu înlătură

răspunderea penală a făptuitorului, chiar dacă victima și-a exprimat consimțământul

de a fi traficată, aceasta este redus la zero, este anulat, nevalabil, întrucât făptuitorul

a recurs la unul din factorii de viciere a consimțământul, reprezentați de modalitățile

acțiunii adiacente din cadrul faptei prejudiciabile specificate la alin. (1) art. 165 Cod

penal prin abuz de poziție de vulnerabilitate și înșelăciune că o vor ajuta să-și prea

copilul stabilit în orfelinat .

Referitor la învinuirea adusă inculpatei Catana Nina, instanța de apel a reținut

faptul că ultima la fel a participat necondiționat la comiterea exploatării părții

vătămate, prin cerșetorie, a constituit o faptă infracțională pentru inculpați, dat fiind

că partea vătămată a efectuat mai multe transferuri bănești în sumă de 7 000 ruble

4

rusești și respectiv 30.000 ruble rusești pe numele inculpatei Catana Nina și Catana

Maria, bani care constituiau plata pentru întreținerea copilului pe nume Marcel al

Svetlanei Ibrian care se afla în grija lui Ibrian Gheorghe și Catană Nina și frecventa

liceul din s. Vulcănești, r-nul Nisporeni, fapt confirmat și de către martorii Gutu

Valentina si Axente Maria. Astfel Nina Catana, având înțelegere cu Gheorghe Ibrian

și Vasilii Ibrian de exploatare în scop de a cerși, și-au asumat obligația de a îngriji

de copilul minor a Svetlanei Ibrian pentru care fapt a beneficiat din banii agonisiți de

la cerșit în federația Rusă.

Astfel, intenția inculpaților de a acționa în comun instanța de judecată a găsit

demonstrată, or, între inculpați a existat o înțelegere, stabilită din timp de a comite

infracțiunea de trafic de ființe umane, acțiunile concludente ale acestora exprimate

prin comiterea succesivă a acțiunilor principale de recrutare, adăpostire și transportare

a părții vătămate în Rusia cu scop de a cerși, fapte care denotă existența unei înțelegeri

a inculpaților că fiecare din ei contribuie în careva măsură la realizarea laturii

obiective a infracțiunii de trafic de ființe umane.

În aceste circumstanțe, în opinia instanței de apel, vina inculpaților a fost pe

deplin confirmată în comiterea infracțiunii incriminate, astfel, a respins argumentul

apărării, precum că sentința a fosta bazată pe presupuneri și că acuzarea nu a prezentat

careva probe care ar demonstra săvârșirea infracțiunii de trafic de ființe umane anume

de către inculpați și apelul avocatului Hîncu Sergiu declarat în interesul inculpaților

a fost respins ca fiind nefondat.

Inculpații au săvârșit infracțiunea care conform art. 16 Cod penal face parte din

categoria celor deosebit de grave pentru care legea prevede pedeapsă sub formă de

închisoare de la 7 la 15 ani cu privare de drepturi de a ocupa anumite funcții sau a

exercita anumite activități.

Analizând circumstanțele stabilite, instanța de apel a considerat că pedeapsa

sub formă de 8 ani închisoare în privința lui Ibrian Vasilii, 7 ani închisoare pentru

Ibrian Gheorghi și 7 ani închisoare pentru Catana Nina cu privarea de dreptul de a

exercita activitate legată de angajare în câmpul muncii peste hotare pe un termen de

3 ani pentru toți trei inculpați a fost corect numită, este în limitele legii și echitabilă

faptelor comise deoarece ei nici la moment nu au conștientizat faptele comise, fapt

demonstrat prin ceea că nu se prezintă în ședințele de judecată, ultimii fiind anunțați

în căutare.

Tatiana în numele inculpaților și de Ibrian Vasilii care au solicitat casarea acesteia cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

6.1 Avocatul Nastas Tatiana a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, anularea deciziei și pronunțarea unei hotărâri noi de achitare prin

5

care inculpații să fie recunoscuți nevinovați în comiterea infracțiunii imputate pe

motiv că acțiunile lor nu cad sub incidența art. 165 Cod penal.

În motivarea cererii menționează:

- instanța de apel eronat a interpretat art. 165 Cod penal, și a dat o apreciere

eronată a circumstanțelor de fapt, stabilite la urmărirea penală și în ședința de

judecată;

- traficul de ființe umane constă în recrutarea, transportarea, transferul, primirea

persoanei, cu sau fără consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală, muncă,

servicii forțate, cerșetorie, în sclavie sau în condiții similare sclaviei, ceea ce nu s-a

adeverit;

- conform declarațiilor părții vătămate Ibrian Svetlana, date în cadrul urmăririi

penale și în instanța de judecată, ea se afla deja în Federația Rusă, recrutată și

transportată de alte persoane;

- partea vătămată cu Ibrian Vasilii s-a cunoscut în Federația Rusă, unde s-au

căsătorit și au locuit împreună ca soț și soție, datorită cărui fapt și-a recuperat copilul

care se afla în custodia autorităților ruse;

- cerșetoria practicată de partea vătămată constituia o îndeletnicire de familie și

nicidecum nu putea fi vorba despre recrutare, impunere, exploatare.

6.2 Inculpatul Ibrian Vasilii a expediat o cerere de concretizare a recursului cu

cerințe suplimentare, invocând că nu este de acord cu hotărârea pronunțată, deoarece

i s-a dat o calificare greșită. Acțiunile inculpatului nu se regăsesc în prevederile art.

165 Cod penal, nu s-a ocupat cu recrutarea, transportarea, transferul ori primirea

persoanei în scopul de comerț sau exploatare sexuală. Recunoaște acțiunile de

cerșetorie, pentru care familia lui poate fi sancționată. Acțiunile interpretate de

organele de urmărire sunt superficiale, vinovăția nu este concretă și nu poate să se

bazeze pe presupuneri sau îndoieli. De asemenea a solicitat până la examinarea

recursului să fie transferat în penitenciarul de tip deschis - Penitenciarul nr. 9.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste

termen.

6

Din actele cauzei se constată că avocatul Nastas Tatiana și inculpatul Ibrian

Vasile, la 21 octombrie 2019 și respectiv 13.12.2019, au declarat recurs ordinar cu

concretizări și cerințe suplimentare solicitând restabilirea termenului de recurs,

anularea deciziei și pronunțarea unei hotărâri noi de achitare prin care inculpații vor

fi recunoscuți nevinovați în comiterea infracțiunii imputate pe motivul că acțiunile nu

se încadrează în prevederile art. 165 Cod penal. În argumentarea acestei soluții, partea

apărării menționează că instanțele de fond nu au ținut seama de mai multe norme

penale și procesual-penale și au pronunțat arbitrar o sentință de condamnare în

privința lor, stabilindu-i pedeapsa de 8 ani/ 7 ani/ 7 ani închisoare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip închis.

Una din cerințele obligatorii, la depunerea recursului, se referă la respectarea

termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective. În corespundere

cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului

este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Ca atare, termenul

de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul

de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se

consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

În același context se relevă că, potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.”

În același context, Colegiul penal mai evidențiază că, potrivit statuărilor din

practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a notat că dacă termenul

pentru introducerea unei căi de atac este reînnoit după un interval considerabil și

pentru motive care nu par să fie foarte convingătoare, o asemenea decizie ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice.

În speță, se constată că decizia instanței de apel, contestată de recurenți, a fost

pronunțată integral la 12 mai 2016, iar conform procesului verbal din 12.05.2016

inculpații nu au fost prezenți la pronunțarea publică a deciziei (vol- III, f.d. 60).

În cadrul instanței de apel, inculpații nu s-au prezentat la ședințele de judecată,

de asemenea lipsea și avocatul lor Hîncu Sergiu iar la 10.03.2016 a fost elaborat

încheiere de aducere forțată a inculpaților (vol- III, f.d. 12). Ca urmare a fost chemat

avocat din oficiu, Creciun Natalia, Negru Olesea și Gorincioi Mihail. Pronunțarea

decizie Curții de Apel a avut loc la 12.05.2016, în lipsa inculpaților și în prezența

avocatului Gorincioi Mihail, care a primit copia deciziei confirmate prin recipisa

semnată din 14.04.2016 (vol-III, f.d. 74).

La remiterea cererii de recurs a fost anexat copia de mandat a avocatului Nastas

Tatiana de pe data 29.08.2019 (vol- III, f.d.128).

7

În același context, este important de a menționa că, la pronunțarea hotărârii

integrale legea nu solicită obligatoriu prezența părților, iar pentru părțile care nu s-au

prezentat la pronunțarea sentinței, se consideră că au luat cunoștință de conținutul

hotărârii motivate la data pronunțării, mai mult că hotărârile se plasează pe portalul

web al instanței de judecată, astfel devenind publice pentru toți. Călăuzitoare în acest

sens este și practica judiciară, potrivit căreia s-a statuat că neprezentarea părților, care

au fost legal citate la ședința de judecată, dar s-au eschivat de a se prezenta, termenul

de atac și pentru acestea oricum se calculează din momentul pronunțării hotărârii

integrale.

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține

că, în cauza deferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către

recurenți, respectiv argumentele aduse de acesta în cererea de recurs nu vor fi preluate

pentru examinare, partea fiind decăzută din dreptul de a exercita această cale de atac.

Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului securității

raporturilor juridice ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza

Ghirea contra Moldovei, unde s-a statuat că: „ ... principiul egalității armelor, care

reprezintă unul din elementele noțiunii mai largi a procesului echitabil – presupune

că fiecare parte beneficiară de o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cazul în

condițiile, că nu ar pune-o într-un dezavantaj substanțial în raport cu cealaltă parte.”

Prin alte cuvinte, aplicarea regulilor referitoare la termenele limită este de natură să

aducă atingere principiului egalității armelor în cazul în care părțile nu beneficiază de

aceleași mijloace pentru a-și susține argumentele în fața instanței.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Ibrian Vasilii și de

avocata Nastas Tatiana în numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, în cauza penală privindu-l pe Ibrian

Vasilii, Ibrian Gheorghi și Catana Nina, ca fiind declarate peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 martie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

8