1ra-96/2020 — art. 152 alin. 2 lit. e, 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-96/2020 — art. 152 alin. 2 lit. e, 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-96/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

21 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

judecători – Cobzac Elena, Catan Liliana, Guzun Ion, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către

avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Sîrbu Sandu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019, în

cauza penală privindu-i pe

Strulea Vasile Xxxxx, născut la Xxxxx, originar

din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx;

Sîrbu Sandu Xxxxx, născut la Xxxxx, originar din

Xxxxx, domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Sîrbu Sandu au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.152 alin.(2) lit.e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, pe motiv că fapta

incriminată nu întrunește elementele infracțiunii.

învinuiți de faptul că la 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe

teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în or. Criuleni, strada 31

august, nr.174, în timpul programului de lucru a întreprinderii menționate, încălcând

grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, fără nici un motiv, i-

au aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite

părți ale corpului, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.147D

din 16 iunie 2015, vătămări corporale medii.

1

Tot ei, de către organul de urmărire penală au fost învinuiți de faptul că, la 19

aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare

„Tirex Petrol” S.A., situată în or. Criuleni, strada 31 august, nr.174, în timpul

comiterii acțiunilor huliganice, având scopul vătămării intenționate medii a

integrității corporale, intenționat i-au aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri

cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i potrivit raportului

de expertiză medico-legală nr. 147D din 16 iunie 2015, vătămări corporale medii.

invocând ilegalitatea sentinței a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care:

- Strulea Vasile să fie condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 6

ani închisoare, iar în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare.

Stabilirea pedepsei definitive în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal - 7 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis;

- Sîrbu Sandu să fie condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 3

ani închisoare, iar în baza art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare.

Stabilirea pedepsei definitive în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal - 3 ani și 6 luni

închisoare. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal dispunerea suspendării

executării pedepsei stabilite pe un termen de 3 ani.

Încasarea în mod solidar din contul inculpaților în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei medico-legale în mărime de 57 lei.

În argumentarea soluției solicitate s-au invocat următoarele:

- probele prezentate de acuzare și anume: declarațiile părții vătămate, martorilor

Creul I., Ermurache Iu., Terentiev O., Samoil S., Mihailov S., Șișcanu D. precum și

înregistrările video au fost greșit apreciate;

- instanța urma a aprecia ca fiind veridice declarațiile martorului Samoil S. date în

cadrul urmăririi penale, deoarece au fost făcute imediat după eveniment și acesta încă

nu a fost influențat să-și schimbe declarațiile;

- declarațiile inculpaților care neagă vinovăția sunt combătute de înregistrările

video ridicate de la Stația de Alimentare „Tirex Petrol”, din care rezultă că, Strulea V.

a alergat înainte și s-a ascuns în tufiș, în urma lui a apărut pe înregistrare partea

vătămată, care, în următorul moment a fost deposedat de balonașul cu gaze

lacrimogene de Sîrbu S. care l-a îmbrâncit, în urma cărui fapt partea vătămată a căzut

jos. După acest moment, din arbuști a ieșit Strulea V. și împreună cu Sîrbu S. s-au

apropiat de pătimit, care stătea la pământ și i-au aplicat mai multe lovituri cu

picioarele;

- instanța a renunțat la probele obiective care indică direct la vinovăția

inculpaților și a pus la baza sentinței de achitare doar declarațiile acestora, și a

martorului Samoil S., care în cadrul cercetării judecătorești și-a schimbat depozițiile;

- este eronată concluzia instanței precum că fapta inculpaților nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece nu a

2

fost periclitată activitatea Stației de alimentare „Tirex Petrol” SA și nici nu au

manifestat o obrăznicie deosebită, or partea acuzării a considerat argumentele

instanței neîntemeiate, și contrare doctrinei de specialitate;

- prima instanță nu a ținut cont de faptul că Strulea V. a încercat să negocieze cu

partea vătămată pentru a-l determina pe ultimul să nu-l denunțe la organele de poliție,

prin ce neoficial și-a recunoscut vina în comiterea acțiunilor incriminate, fapt

confirmat prin declarațiile martorilor Creul I., Ermurache Iu. și Șișcanu D.

apelul declarat a fost respins ca nefondat.

justificat a ajuns la concluzia, că în acțiunile inculpaților Strulea V. și Sîrbu S. lipsesc

semnele componenței de infracțiune prevăzută la art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal,

din care considerent corect i-a achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpați, or, partea acuzării nu a adus probe certe, concludente și pertinente care ar

dovedi că vătămările corporale depistate la partea vătămată au fost cauzate anume

prin acțiunile lui Strulea V. și Sîrbu S.

În ceea ce privește presupusa violență aplicată, instanța de apel a menționat că,

prin ,,violență” în sensul art. 287 Cod penal, se are în vedere violența soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății sau violența soldată cu leziuni

corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea

neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

Referitor la învinuirea adusă lui Strulea V. și Sîrbu S., în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal s-a reținut că, în ipoteza în care acțiunile care

încalcă grosolan ordinea publică sunt însoțite de o violență mai gravă, ele nu pot

reprezenta o parte a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, aceste acțiuni

urmând a fi percepute distinct. Fiind aplicată o singură dată, violența nu poate fi luată

în calcul de două ori la calificare, prima data ca expresie a infracțiunii de vătămarea

medie a integrității corporale sau a sănătății și a doua oară ca parte a infracțiunii de

huliganism. O asemenea calificare prin concurs lipsește de conținut violența privită

ca parte a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal.

Totodată s-a reținut că sancționarea dublă pentru aceeași violentă ar înseamna

încălcarea principiului de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru

aceeași faptă.

procurorul, care invocând temeiul de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea deciziei contestate cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.

2018 a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul Călugăreanu Vitalie, casată

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017 și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

3

invocate de procuror în recursul declarat își găsesc reflectare în starea reală a

lucrurilor statuate în cauză, inclusiv sub aspectul că judecând apelul, instanța de

judecată nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și nu s-a

pronunțat argumentat asupra tuturor probelor prezentate de partea acuzării, lăsând

fără careva apreciere înregistrările video ridicate de la stația de alimentare „Tirex

Petrol” ce conține imagini video a incidentului care a avut loc între Haisan A. și

inculpați în noaptea de 19.04.2015.

Instanța de recurs ordinar a considerat că instanța de apel a tras o concluzie

pripită privind respingerea apelului, fără a efectua o verificare multilaterală și

obiectivă a probelor prezentate de partea acuzării în sprijinul învinuirii și

circumstanțelor de fapt ale cauzei, iar decizia adoptată este motivată insuficient și

aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar argumentele

acuzatorului de stat referitor la faptul că instanța de apel nu a dat o apreciere tuturor

probelor administrate în cauză, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, și-au

găsit confirmare.

fost admis apelul procurorului în Procuratura r-lui Criuleni, Furtuna Tatiana, casată

sentința atacată integral și a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit ordinii stabilite

pentru primă instanță prin care:

Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost achitați de comiterea infracțiunii prevăzute

de art.152 alin.(2) lit.e) Cod penal, pe motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii.

Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost recunoscuți culpabili în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, în baza căruia li s-a stabilit

pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 800 u.c. 16000 lei fiecăruia.

9.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a considerat că instanța de

fond la adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept, și astfel, eronat a ajuns la concluzia că, inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu

învinuiți în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, urmează a fi achitați din motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Analizând totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și apreciindu-

le, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat că, Strulea Vasile,

la 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, împreună cu minorul Sîrbu Sandu,

aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în orașul

Criuleni, strada 31 august, nr. 174, în timpul programului de lucru a întreprinderii

menționate, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită,

fără nici un motiv, intenționat i-a aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu

4

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului.

Sîrbu Sandu, la 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, împreună cu Strulea

Vasile, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în

orașul Criuleni, strada 31 august, nr. 174, în timpul programului de lucru a

întreprinderii menționate, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o

obrăznicie deosebită, fără nici un motiv, intenționat i-a aplicat lui Haisan Alexandru

multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului.

Cu toate că inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu nu au recunoscut vinovăția,

instanța de apel a considerat că vina lor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(2) lit.b) Cod penal, se probează, cu certitudine, prin următoarea sistemă de probe

analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Haisan Alexandru, martorului

Ermurache Iurie, martorului Samoil Simion, martorului Creul Ion, martorului

Gherciu Ilie, martorului Terentiev Oleg, martorului Șișcanu Dumitru, martorului

Mihailov Sergiu.

De asemenea, vinovăția inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, se confirmă prin

următoarele materiale ale cauzei penale:

- conținutul plângerii depusă de Haisan Alexandru la 29.04.2015 pe faptul

cauzării leziunilor de Strulea Vasile (f.d.8, vol.I);

- conținutul comunicării telefonice, conform căreia la 19.04.2015 după ajutor

medical s-a adresat Strulea Vasile cu diagnoza iritarea ochilor cu spray lacrimogen

(f.d. 9, vol. I);

- conținutul comunicării telefonice, conform căreia la 19.04.2015 după ajutor

medical s-a adresat Haisan Alexandru cu diagnoza fractura claviculei (f.d. 10, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 19 aprilie 2015 a

fost supus cercetării o porțiune de teren de pe teritoriul Stației de alimentare „Tirex

Petrol” S.A. (f.d. 11-12, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 19.04.2015 (f.d. 11-

12, vol. I);

- conținutul raportului la examinarea medico-legală nr. 90 din 28.04.2015 în

baza documentelor medicale prezentate a părții vătămate Haisan Alexandru, au fost

depistate: leziuni corporale sub formă de fractura clavicule: stângi, care a fost

produsă cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc

la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie. Nu se exclude

și posibilitatea fracturării claviculei stângi în rezultatul căderii de la înălțime proprie

cu lovirea de un corp contondent (f.d. 23, vol. I);

- conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 147 D din 16 iunie 2015

prin care se stabilește, că a fost efectuată expertiza medico-legală a părții vătămate

Haisan Alexandru a.n. 1984 (f.d 33 , vol. I);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 02 septembrie 2015, între

5

partea vătămată Haisan Alexandru și inculpatul Strulea Vasile prin care fiecare își

mențin depozițiile date separat în cadrul urmăririi penale (f. d. 73-74, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de ridicare din 13.09.2015 în cadrul căruia au fost

ridicate de la Gherciu Ilie un balonaș cu spray lacrimogen și un disc „CD-R” cu

înregistrări video (f. d. 79, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 13 septembrie 2015

cu tabelul fotografic prin care se constată că a fost supus examinării un tub - balonaș

cu gaz-spray lacrimogen cu inscripția „жгучий перчик”, mijloc de apărare contra

câinilor (f. d. 80-81, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 14 septembrie 2015

prin care a fost cercetat un disc „CD-DVD-R” ce conține imagini video efectuate în

noaptea de 19 aprilie 2015 (f. d. 82, vol. I);

- conținutul discului „CD-DVD-R” ce conține imagini video efectuate în noaptea

de 19 aprilie 2015 (f.d. 83, vol. I);

- conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 06.11.2015 cu

tabelul fotografic prin care fost cercetat teritoriul Stației de alimentare „Tirex Petrol”

S.A. (f.d.106-110, vol. I).

Instanța de apel analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, a constatat cu certitudine că inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu

au comis infracțiunea imputată lor și că acțiunile inculpaților se încadrează în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după semnele calificative: huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane.

În urma verificării probelor, instanța de apel a concluzionat că, argumentele

procurorului cu privire la vinovăția inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu,

invocate în apelul depus împotriva sentinței de achitare sunt fondate, deoarece

instanța de fond a dat o apreciere eronată situației de fapt constatate în cadrul

cercetării judecătorești, și eronat a ajuns la concluzia de a-i achita pe Strulea Vasile și

Sîrbu Sandu, învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În acest context, în sentința atacată instanța de fond a respins în totalmente

probele acuzării, prin care cu certitudine se confirmă comiterea faptei prejudiciabile

prevăzute de legea penală și vinovăția inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu,

greșit a ajuns la concluzia de achitare pe motiv că, fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Instanța de apel a reținut că infracțiunile de huliganism au avut loc în or. Criuleni,

str. 31 August, 174, pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol”, în loc public, în

prezența altei persoane care a văzut și a auzit cum inculpații aplicau violența peste

diferite părți ale corpului părții vătămate, cauzându-i vătămări corporale medii cu

6

dereglarea sănătății de lungă durată, acțiuni prin care s-a atentat la regulile sociale și

morale de conviețuire, perturbând ambianța liniștită de conviețuire în societate, de

inviolabilitate a persoanei.

În acest sens, instanța de apel a menționat că sunt relevante și prevederile

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție „cu privire la practica judiciară în

cauzele penale despre huliganism nr. 4 din 19.06.2006”, săvârșirea unei infracțiunii

de huliganism art. 287 alin. (1) Cod penal, se consideră dacă aceasta este însoțită de

aplicarea violenței, atât psihică, cît și cea fizică în procesul cărora se poate manifesta

prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni

cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea,

punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea integrității corporale sau de

leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Instanța de apel a reținut că sentința primei instanțe conține concluzii

contradictorii, or, descriind conținutul declarațiilor pății vătămate Haisan Alexandru,

instanța a menționat „între timp a observat că este urmărit de Strulea Vasile și două

persoane, Sîrbu Sandu și Terentiev Oleg. Între ei s-a iscat un conflict și cineva dintre

cei trei i-a aplicat o lovitură cu palma în regiunea stângă a feții. (...) Ulterior,

inculpații și Terentiev Oleg l-au atacat și i-au aplicat mai multe lovituri, însă cine

anume a aplicat loviturile el nu cunoaște.” (f.d. 50, vol. II), iar în motivarea soluției

de achitare, prima instanță a făcut concluzii care nu rezultă din declarațiile pătimitului

și anume „...faptul aplicării loviturilor nu a fost confirmat nici de partea vătămată

care a declarat că nu cunoaște cine i-a aplicat lovituri și i-a fracturat clavicula stângă”

(f.d. 6, vol. II).

Instanța de apel a considerat că prima instanță greșit și-a întemeiat sentința de

achitare pe declarațiile martorului ocular Samoil Simion care și-a schimbat

declarațiile față de cele oferite inițial și le-a luat drept veridice pe cele declarate în

cadrul cercetării judecătorești, nu a făcut nici o analiză a declarațiilor acestui martor

depuse la diferite etape a procesului penal, nu a elucidat circumstanțele importante și

nu a înlăturat divergențele din declarațiile acestuia.

Or, fiind audiat în cadrul urmării penale martorul ocular Samoil Simion a declarat

că „(...) în timp ce întocmea darea de seamă, a observat pe camera de luat vederi, cum

două persoane necunoscute fugeau după o altă persoană. Ulterior a observat cum una

din aceste două persoane i-a aplicat celei de-a treia persoane o lovitură. Persoana care

a fost lovită, a căzut jos și în acel moment el a ieși afară să îi calmeze” (f.d. 157, vol.

I).

Potrivit conținutului procesului-verbal de confruntare din 02 septembrie 2015,

între partea vătămată Haisan Alexandru și inculpatul Strulea Vasile prin care fiecare

își mențin depozițiile date separat în cadrul urmăririi penale, totodată în cadrul

confruntării partea vătămată Haisan Alexandru a declarat că „...Strulea Vasile s-a

apropiat de el ca să discute și ei s-au întâlnit față în față și au discutat despre acest

caz, Strulea Vasile i-a spus ca să nu ajungă la poliție și să hotărască întrebarea între

7

ei, astfel ei a dat acordul ca să-i achite tratamentul și să nu ajungă mai departe” (f.d.

73-74, vol. I).

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului ocular Samoil Simion

oferite în instanța de apel și în instanța de fond, care deși susține declarațiile inițiale

oferite în cadrul urmăririi penale, declară că nu a văzut ca inculpații să aplice lovituri

cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului părții vătămate, această

versiune prezintă un grad redus de credibilitate, care vin în contradicție cu probele

cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, în viziunea instanței de apel acesta a fost

determinat să depună în instanță declarații incomplete, contradictorii, favorabile

inculpaților în scopul eschivării de la răspunderea penală a acestora.

Totodată, instanța de apel a menționat că, declarațiile martorului Samoil Simion

oferite la etapa inițială în cadrul urmăririi penale urmează a fi apreciate ca veridice,

deoarece au fost făcute imediat după incident, acesta încă nefiind influențat să-și

schime declarațiile, care coroborează între ele și cu ansamblul probelor acumulate la

materialele cauzei penale și denotă faptul că anume inculpații Strulea Vasile și Sîrbu

Sandu, i-au aplicat părții vătămate Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului.

Fapt ce este confirmat prin conținutul discului „CD-DVD-R” ce conține imagini

video efectuate în noaptea de 19 aprilie 2015 (f.d. 83, vol. I), care fiind cercetat și

vizualizat în cadrul ședinței instanței de apel, unde se observă cum o persoană (partea

vătămată) care se îndepărtează este ajunsă din urmă întâi de o persoană care o lovește

și o doboară la pământ, apoi se apropie o altă persoană și ambii aplică cu picioarele

lovituri (aceste persoane fiind inculpații). Mai mult ca atât, din acele înregistrări

cercetate se constată că cele petrecute au fost văzute și de martorul Samoil Simion

care a ieșit din încăpere și urmărea cele petrecute.

În concluzia celor relatate mai sus, instanța de apel a considerat că inculpații

Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au comis infracțiunea de huliganism, or, prin acțiunile

sale au încălcat grosolan ordinea publică și prin conținutul lor se deosebesc printr-un

cinism și obrăznicie deosebită, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

săvârșit de două persoane, fapt care duce la necesitatea încadrării juridice a acțiunilor

inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel, la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate

cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal, a ținut cont de gradul prejudiciabil

și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu

Sandu, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de

influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.

Cu privire la personalitatea inculpatului Strulea Vasile, instanța de apel a reținut

că, acesta se caracterizează pozitiv, este student USEM, anterior nu a fost judecat, la

evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află.

Cu privire la personalitatea inculpatului Sîrbu Sandu, instanța de apel a reținut că,

acesta se caracterizează pozitiv, este elev, anterior nu a fost judecat, la evidența

8

medicului narcolog și psihiatru nu se află.

S-a stabilit că în privința inculpaților careva circumstanțe atenuante sau agravante

nu au fost depistate.

Conform prevederilor art. 16 Cod penal infracțiunea comisă de inculpați se

califică ca infracțiune mai puțin gravă.

Ținând cont de comportamentul inculpaților în timpul și după comiterea

infracțiunii, care nu au conștientizat graviditatea faptei comise, nu s-au căit de cele

comise, dar ținând cont și de personalitatea acestora care anterior nu au fost judecați,

la locul de trai se caracterizează pozitiv, unul dintre ei fiind elev, celălalt student, la

evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, instanța de apel a concluzionat

că, realizarea scopului pedepsei penale, precum și, corectarea și reeducarea acestora

este posibilă fără izolarea acestora de societate, cu stabilirea unei pedepse sub formă

de amendă în limitele sancțiunii articolului incriminat, privarea de libertate în cazul

dat este inoportună.

De asemenea, prin aceeași sentință inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu,

învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, au

fost achitați pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpați.

Instanța de apel a constatat că, inculpatul Strulea Vasile este învinuit prin

rechizitoriu că, la data de 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe

teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în orașul Criuleni, strada 31

August, nr. 174, împreună cu minorul Sîrbu Sandu, în timpul comiterii acțiunilor

huliganice, având scopul vătămării intenționate medii a integrității corporale,

intenționat i-au aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii, cu dereglarea

sănătății de lungă durată sub formă de fractura claviculei stângi.

Inculpatul Sîrbu Sandu este învinuit prin rechizitoriu că, la data de 19 aprilie

2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex

Petrol” S.A., situată în orașul Criuleni, strada 31 August, nr. 174, împreună cu Strulea

Vasile, în timpul comiterii acțiunilor huliganice, având scopul vătămării intenționate

medii a integrității corporale, intenționat i-au aplicat lui Haisan Alexandru multiple

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări

corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de fractura

claviculei stângi.

La baza învinuirii inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.

(2) lit. e) Cod penal, fiind puse aceleași probe, cercetate mai sus în prezenta decizie.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond, în mod eronat a ajuns la

concluzia de achitare a inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, pe motiv că fapta

nu a fost săvârșită de către inculpați, or, analizând totalitatea probelor, luate în

ansamblu, instanța de apel ajunge la concluzia că inculpații Strulea Vasile și Sîrbu

Sandu urmează a fi achitați pe motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii.

9

Instanța de apel, analizând aceste probe și apreciindu-le prin prisma prevederilor

art. 101 Cod procedură penală, a considerat că, vinovăția lui Strulea Vasile și Sîrbu

Sandu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal nu a

fost dovedită prin probe suficiente, pertinente, concludente și utile, administrate în

conformitate cu legea procesuală penală, acțiunile inculpaților nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii.

Instanța de apel a menționat că, huliganismul urmează a fi delimitat de alte

infracțiuni în dependență de sensul și orientarea intenției făptuitorului, de motivele,

scopurile și circumstanțele acțiunilor săvârșite de el. Insultele, loviturile, cauzarea

vătămărilor corporale ușoare, medii, grave și alte acțiuni de acest fel, săvârșite în

familie, apartament, în privința rudelor, cunoscuților și provocate de relațiile

personale ostile etc, vor fi calificate în baza articolelor Codului penal ce prevăd

răspunderea pentru infracțiunile împotriva vieții și sănătății persoanei. Însă, în

cazurile în care asemenea acțiuni au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a

ordinii publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect față de

societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism.

Instanța de apel a reținut că, vătămarea intenționată gravă ori medie a integrității

corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în

legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie

făcută, în temeiul art. 145, 151 sau 152 Cod penal și art. 354 „Huliganismul nu prea

grav” din Codul contravențional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea

răspunderii, în baza art. 145, 151 sau 152 și art. 287 Cod penal. Or, principiul de

neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la

răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen, violența este cea, pe

care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în cazul în care infracțiunea de

huliganism este urmată de infracțiunea de omor intenționat ori de vătămarea

intenționată gravă sau medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se

vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face, conform

art. 287 și art. 145, 151 sau 152 Cod penal.

Astfel, instanța de apel a conchis că, nu s-a demonstrat nici printr-o careva probă

că Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2)

lit. e) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății,

care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151,

dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două

persoane, deoarece fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel a reținut că, o sentință de condamnare privind constatarea

vinovăției inculpaților de săvârșirea infracțiunii nu poate fi întemeiată pe presupuneri,

iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în

favoarea inculpatului.

În urma celor relatate mai sus, ținând cont de prevederile art. art. 390 alin. (1) pct.

3) Cod de procedură penală, instanța de apel a concluzionat că, inculpații Strulea

10

Vasile și Sîrbu Sandu, urmează a fi achitați din motiv că fapta inculpaților nu

întrunește elementele infracțiunii.

10.1. procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin

care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- probele administrate de către acuzare în dovedirea vinovăției lui Strulea Vasile

Gheorghe și Sîrbu Sandu Ion sunt: declarațiile părții vătămate Haisan Alexandru,

declarațiile martorilor Creul Ion, Ermurachi Iurie, Gherciu Ilie, Samoil Simion,

Mihailov Serghei, cît și materialele scrise ale cauzei penale;

- acuzarea consideră că probele enunțate în totalitate dovedesc vinovăția

ultimilor în comiterea ambelor infracțiuni incriminate, însă aceste probe în mod

inexplicabil au fost respinse și lăsate fără apreciere de către instanța de apel, care în

baza acelei aprecieri eronate a probelor a făcut o concluzie greșită pe caz;

- acuzarea atestă acea poziție ambiguă și dublă a instanței de apel la aprecierea

unor și acelorași probe, or, vinovăția inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu atît în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal cît și în

comiterea celei prevăzute de art. 152 alin. (2) lit.e ) Cod penal este dovedită prin

aceleași probe, or aceste fapte sînt indispensabile una de altă;

- la analiza circumstanțelor cauzei și probelor prezentate de acuzarea de stat,

instanța de apel greșit a apreciat totalitatea semnelor obiective și subiective ale

faptelor comise de către Strulea Vasile și Sîrbu Sandu și neîntemeiat a renunțat la

declarațiile date sub jurămînt de către partea vătămată Haisan Alexandru, care cu lux

de amănunte a descris acțiunile ambilor inculpați și anume că la 18.04.2015, a fost

atacat în loc public pe teritoriul stației de alimentare cu petrol Tirex, de către Strulea

Vasile care acționa împreună cu Sîrbu Sandu și care i-au aplicat multiple lovituri pe

diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora și-a pierdut cunoștința, iar cînd s-a trezit

acuza durere la mîna stîngă, ulterior fiind transportat la spital. Consideră că, clavicula

i-a fracturat-o Strulea Vasile, deoarece el a luat asupra sa toate cheltuielile legate de

tratamentul medical;

- instanța de judecată nu a luat în considerație și a renunțat la declarațiile date

sub jurămînt de către martorul Creul Ion și Ermurache Iurie, care au confirmat faptul

că inculpații prin intermediul lui, încercau să-1 influențeze pe partea vătămată Haisan

Alexandru ca el să nu depună plîngere la poliție în privința lor, iar ei ca recompensă îi

vor achita toate cheltuielile pentru tratament;

- în continuare analizînd probatoriul, cu toate că martorul Samoil Simion și-a

schimbat declarațiile în instanța de judecată, declarațiile acestuia de la faza de

urmărire penală au fost date citirii în cadrul examinării judecătorești, în conformitate

cu prevederile art. 371 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală; este de menționat și

11

faptul că declarațiile martorului Samoil Simion de la faza de urmărire penală urmează

a fi apreciate drept veridice, deoarece au fost făcute nu peste mult timp după

eveniment și acesta încă nefiind influențat să-și schimbe declarațiile, și care a

confirmat că la 19 aprilie 2015 se afla la serviciu la stația peco Tirex, cînd

aproximativ la ora 03:00, a observat pe camerele video cum două persoane fugeau

după alta. A observat cum unul din cei doi, i-a aplicat lovitură persoanei pe care o

fugăreau. Persoana care a fost maltratată de cei doi era la pămînt și respira greu din

care motiv a solicitat ambulanța;

- inculpatul Strulea Vasile Gheorghe, fiind audiat în instanța de judecată a

confirmat faptul că, în noaptea de 19 aprilie 2015, a avut un conflict cu cet. Haisan

Alexandru în preajma barului „Cazanova” din or. Criuleni, iar cînd partea vătămată a

lovit cu mîna în capota automobilului surorii sale Strulea Doina, el a ieșit din

automobil, s-a îndreptat spre Haisan Alexandru și i-a aplicat acestuia o lovitură cu

palma în regiunea feței. Atunci ultimul a scos din buzunar un balonaș cu gaze

lacrimogene și a pulverizat în direcția lui gazul;

- declarațiile inculpaților sînt combătute și prin înregistrările video ridicate de la

stația peco „Tirex Petrol”, în cadrul examinării cărora este evident că după ce

inculpatul Strulea Vasile a alergat înainte și s-a ascuns în tufiș, în urma lui a apărut pe

înregistrare partea vătămată Haisan Alexandru, care, în următorul moment a fost

deposedat de balonașul cu gaze lacrimogene de către Sîrbu Sandu, care l-a îmbrîncit,

în urma la ce partea vătămată a căzut jos. După acest moment, din arbuști a ieșit

Strulea Vasile, care împreună cu Sîrbu Sandu s-au apropiat de partea vătămată, care

stătea la pămînt și i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele. Totodată, pe

înregistrările video este clar că martorul Samoil Simion vede cele întîmplate,

deoarece a ieșit din încăpere și urmărea ce se întîmplă pe teritoriul Stației de

Alimentare „Tirex Petrol”;

- acuzarea atestă că pe caz este dovedită faptul că: Strulea Vasile și Sîrbu Sandu

la 19.04.2015, au intrat în conflict cu partea vătămată, inculpații l-au agresat și fugărit

pînă la stația peco Tirex, unde l-au maltratat pînă ultimul a rămas întins la pământ,

respirînd greu;

- a fost demonstrat tupeul ambilor inculpați, care după ce l-au maltratat pe partea

vătămată pînă ultimul și-a pierdut cunoștința, să se apropie de martorul Samoil

Simion și să-i comunice că, deja poate chema poliția, plecînd de la fața locului;

- inculpații trimiteau diferite persoane la partea vătămată, solicitînd ca ultimul să

nu depună plîngere la poliție;

- însăși inculpatul Strulea recunoaște că, în acea seara a intrat în conflict cu

partea vătămată Haisan Alexandru;

- rapoartele de expertiză care demonstrează că, părții vătămate i-au fost cauzate

leziuni corporale medii; la fel, sunt și imaginile video, unde se observă momentul

comiterii infracțiunii de către inculpați;

- prin urmare, faptul că inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu l-au atacat pe

12

Haisan Alexandru și i-au aplicat mai multe lvoituri este dovedit prin aceste probe sus

descrise;

- acuzarea, atestă că pe caz, faptele comise de către Strulea Vasile și Sîrbu

Sandu, constituie acel concurs real de infracțiuni în sensul art. 33 alin. (3) Cod penal;

- acuzarea atestă că în Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din

19.06.2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, la pct.

10.6 se recomandă instanțelor de judecată în cazul în care acțiunile huliganice,

săvârșite de două sau mai multe persoane, au provocat urmările prevăzute la art. 151

și 152 Cod penal, faptele acestora se încadrează în sensul art.287 alin.(2) Cod penal și

art.151 alin.(2) lit.d) și, respectiv, art. 152 alin.(2) lit.e) Cod penal, fapt neglijat de

către instanța de apel la calificarea acțiunilor lui Strulea Vasile și Sîrbu Sandu;

- instanța de apel a omis din vedere și acel fapt că prin probele cercetate a fost

dovedită și acea legătură de cauzalitate dintre faptele comise de către Strulea Vasile și

Sîrbu Sandu și consecințele survenite la partea vătămată Haisan Alexandru, or,

conform probelor cercetate a fost dovedit că Haisan Alexandru pînă la conflictul cu

Strulea Vasile și Sîrbu Sandu nu a avut careva leziuni corporale, în special în seara în

care s-a derulat fapta infracțională;

- prin probele cercetate s-a dovedit că Haisan Alexandru în acea noapte și în acel

loc nu a avut conflicte cu alte persoane, or el a fost depistat imediat zăcînd la pămînt

după ce a fost agresat de inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu;

- prin probele cercetate s-a dovedit că leziunile medii depistate la Haisan

Alexandru au apărut anume după acel conflict și atac al inculpaților asupra sa;

- însăși Haisan Alexandru a confirmat că a fost atacat de inculpații Strulea Vasile

și Sîrbu Sandu, iar martorul Creul Ion a confirmat că la spital, la scurt timp după

producerea faptei, Haisan Alexandru i-a relatat că mîna i-a fost fracturată anume

urmare a atacului săvîrșit asupra sa de inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu;

- recurentul menționează că în situația în care se constată legătura cauzală între

acțiunile inculpaților și consecințele survenite la partea vătămată Haisan Alexandru,

este inexplicabilă soluția instanței de apel în partea achitării lui Strulea Vasile și Sîrbu

Sandu, mai mult ca atît avînd în vedere motivul invocat în dispunerea achitării lor în

această parte;

- acuzarea consideră că instanța de apel nu și-a motivat plauzibil soluția dispusă,

din ce reiese că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, ceea ce echivalează conform

prevederilor art. 435 Cod de procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din

care considerente decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel.

10.2. avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Sîrbu Sandu, prin care

indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei atacate în privința lui Sîrbu Sandu, recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și pronunțarea

unei decizii de achitare a acestuia.

13

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- unica probă prin care acuzarea își întemeiază poziția de învinuire a lui Sîrbu

Sandu și Strulea Vasile în comiterea acestor infracțiuni constituie Raportul de

expertiză medico-legală nr. 147D din 16.06.2015, anexat la dosar din care rezultă

depistarea pe corpul lui Haisan Alexandru doar a unei singure leziuni corporale sub

formă de fractura claviculei stângi, care putea să fi produsă și de la căderea de la

înălțimea proprie cu lovirea de un corp contondent;

- în ședința de judecată la examinarea în instanța de fond cât și instanța de apel

partea vătămată Haisan Alexandru a declarat că i s-a pricinuit doar această leziune

corporală fiind pe teritoriul stației de alimentare Tirex-Petrol din or. Criuleni în

circumstanțe pe care nu le ține minte. Atât în prima instanță cât și în instanța de apel

partea vătămată Haisan Alexandru a confirmat că nu are nici o pretenție către Sîrbu

Sandu, căci dumnealui nu i-a aplicat nici o lovitură. Ultimul doar i-a smuls balonașul

cu gaze lacrimogene, pe care-1 ținea în mâna dreaptă în timp ce nu era pe teritoriul

stații de alimentare peco sus indicată. La momentul deposedării de balonaș brațul

stâng nu i-a fost fracturat. Pe urmă fiind în stare avansată de ebrietate alcoolică

Haisan Alexandru nu ține minte cum a ajuns la Stația de alimentare Peco și nu

exclude posibilitatea fracturării brațului stâng ca urmare a căderii sale cu lovire de

bordură;

- aceste declarații ale părții vătămate Haisan Alexandru corespund întru totul cu

declarațiile sale date în Plângerea sa de la f.d. 5 din Volumul I, unde acesta nu solicită

tragerea lui Sîrbu Sandu la răspundere pentru incidentul din 19.04.2015 comis în

privința sa, dar cere tragerea lui Vasile Strulea la răspundere pentru cauzarea

leziunilor corporale în privința sa;

- nici înregistrarea video ridicată din computerul de la stația video prin filmare

cu telefonul mobil de către inspectorul de poliție Vitali Urîtu, nu confirmă că Sandu

Sîrbu l-ar fi maltratat pe Haisan Alexandru, căci constituția fizică a persoanei din

imagine este mai înaltă și mai zdravănă decât cea a lui Sîrbu Sandu și respectiv, nu

seamănă deloc cu Sîrbu Sandu. Un lucru cert se confirmă prin aceste înregistrări că o

persoană de statură joasă cade jos lângă o bordură de la stația de alimentare Peco,

ceea ce corespunde de altfel cu raportul de expertiză medico-legală și declarațiilor lui

Haisan Alexandru date în instanța de judecată;

- de asemenea procurorul nu a prezentat nici un act procesual care ar confirma

identitatea persoanelor din imagine, fie a părții vătămate, fie a celeilalte persoane

aflată în apropierea lui;

- celelalte probe cercetate în ședința de judecată deasemenea nu confirmă faptul

aplicării de către Sîrbu Sandu a cărorva lovituri sau acesta să fi avut conflict cu partea

vătămată Haisan Alexandru;

- instanța de apel prin decizia din 15.04.2019 a dat o apreciere neobiectivă

acestor probe și a constatat greșit vinovăția lui Sîrbu Sandu în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Această apreciere a instanței de apel

14

este absolut greșită, căci contravine concluziei Raportului de expertiză medico-legală

sus indicat, din care rezultă că unica leziune corporală depistată pe corpul lui Haisan

Alexandru, putea fi pricinuită ca urmare aplicării unei singure lovituri, sau a căderii

de la înălțimea proprie a corpului cu lovire de un corp contodent. Astfel, nicidecum

nu pot fi acuzate două persoane pentru aplicarea doar a unei singure lovituri;

- instanța de apel nu a dat apreciere discursului verbal al procurorului dat în

instanța de apel, în care acesta a declarat că deși nu se cunoaște identitatea persoanei

indicată în imaginile video anexate la cauză a concluzionat participarea lui Sîrbu

Sandu și Strulea Vasile la comiterea infracțiunilor descrise în rechizitoriu prin faptul

că nu s-au stabilit alte persoane la locul incidentului.

referință, prin care a solicitat inadmisibilitatea acestuia din motiv că este unul pur

declarativ, iar motivele acestuia nu corespund cu norma de drept invocată de către

recurent ca temei de declarare a recursului.

numele inculpatului Sîrbu Sandu.

Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit

consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele motive:

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate.

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare

a recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei.

Din actele dosarului, rezultă că partea dispozitivă a hotărîrii motivate a fost

pronunțată la 15 aprilie 2019 în prezența procurorului, avocatului Brînză Alexei în

numele inculpatului Sîrbu Sandu, avocatului Cecan Igor în numele inculpatului

Strulea Vasile și a inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu (f.d. 88-94, vol. III), din

care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre termenul de atac al deciziei instanței

de apel, comunicînduli-se totodată despre ziua pronunțării deciziei motivate.

Prin urmare, Colegiul atestă că avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului

Sîrbu Sandu, a declarat recurs ordinar împotriva hotărârii instanței de apel la data de

07 august 2019, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei

de intrare a Secției documentare procesuală a cauzelor penale a Curții Supreme de

Justiție (f.d. 139, vol. III).

În prezenta speță, Colegiul penal lărgit constată că, termenul de 30 de zile se

calculează începând cu data de 01 iunie 2019, ultima zi fiind data de 01 iulie 2019, pe

când recurentul, a depus recurs ordinar, la data de 07 august 2019, după expirarea

termenului de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar.

Prevederile alin. (2) și (3) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul

în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

15

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la

calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care

începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea

lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după

expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce

reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal lărgit, conchide că termenul de 30

zile pentru depunerea recursului ordinar de către avocatul Brînză Alexei în numele

inculpatului Sîrbu Sandu, a fost depășit, impunându-se în consecință respingerea ca

inadmisibil a recursului, or acesta este declarat peste termen.

12.1. Referitor la recursul ordinar declarat de procurorul Scutelnic Cătălin.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor

invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care

se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de

probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

16

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de

fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice,

cu suport probator, privitor la vinovăția inculpaților și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către aceștia sau nevinovăția acestora și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit meționează următoarele:

Prin rechizitoriul Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost învinuiți de faptul că la 19

aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare

„Tirex Petrol” S.A., situată în or. Criuleni, strada 31 august, nr. 174, în timpul

programului de lucru a întreprinderii menționate, încălcând grosolan ordinea publică

și manifestând o obrăznicie deosebită, fără nici un motiv, i-au aplicat lui Haisan

Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 147D din 16 iunie 2015,

vătămări corporale medii.

Tot ei, de către organul de urmărire penală au fost învinuiți de faptul că, la 19

aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare

„Tirex Petrol” S.A., situată în or. Criuleni, strada 31 august, nr. 174, în timpul

comiterii acțiunilor huliganice, având scopul vătămării intenționate medii a

integrității corporale, intenționat i-au aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri

cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i potrivit raportului

de expertiză medico-legală nr. 147D din 16 iunie 2015, vătămări corporale medii.

Astfel, acțiunile inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost încadrate de

către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după

semnele calificative: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și

acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

săvârșită de două persoane, și în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - vătămarea

17

intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă

pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată

de dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două persoane, deoarece fapta

inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin sentința primei instanțe din 14 decembrie 2016, Strulea Vasile și Sîrbu

Sandu au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

La fel, prin aceeași sentință Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost achitați de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

pe motiv că fapta incriminată nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel rejudecînd cauza penală în privința inculpaților Strulea Vasile și

Sîrbu Sandu și pronuțînd o hotărîre de condamnare, prin decizia din 15 aprilie 2019 a

dispus achitarea lui Strulea Vasile și Sîrbu Sandu de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii.

La fel, prin decizia menționată Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost recunoscuți

culpabili în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în

baza căruia li s-a stabilit pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 800 u.c.

16000 lei fiecăruia.

Revenind la textul recursului se constată că procurorul critică decizia contestată,

invocând temeiurile de casare prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă decizia

instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra,

invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor

administrate la caz, instanța de apel greșit a apreciat acele probe care vin să

dovedească vinovăția inculpaților în comiterea a infracțiunii prevăzute de art. 152

alin.(2) lit. e) Cod penal și prin urmare incorect a menținut în această parte sentința de

achitare a primei instanțe în privința inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu pe

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, din

motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii,

condamnîndu-i doar pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Or, pe de o parte instanța de apel în descriptivul deciziei sale reține că „…

infracțiunile de huliganism au avut loc în or. Criuleni, str. 31 August, 174, pe

teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol”, în loc public, în prezența altei

persoane care a văzut și a auzit cum inculpații aplicau violența peste diferite părți

18

ale corpului părții vătămate, cauzându-i vătămări corporale medii cu dereglarea

sănătății de lungă durată, acțiuni prin care s-a atentat la regulile sociale și morale

de conviețuire, perturbând ambianța liniștită de conviețuire în societate, de

inviolabilitate a persoanei (f. d. 11, vol. III). Ulterior contradictoriu indică că din

probele cercetate nu s-a constatat că leziunile corporale medii au fost cauzate părții

vătămate de inculpați, partea vătămată alergînd pe teritoriul stației de alimentare a

căzut jos lovindu-se la umăr, ceea ce a și cauzat leziunile corporale medii și anume,

fractura claviculei (f.d. 115, vol. III), însă prin dispozitiv îi achită pe inculpații

Strulea Vasile și Sîrbu Sandu pe capătul de învinuire în baza art.152 alin. (2) lit. e)

Cod penal, pe motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii, fără a specifica care anume elemente constitutive nu conține fapta

inculpaților. Or, evident, instanța de apel recunoaște că într-adevăr inculpații i-au

aplicat părții vătămate multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, ultimul fiind

la pământ, totodată menționează, că vătămarea corporală medie nu a fost cauzată de

către inculpați, dar în rezultatul căderii părții vătămate, lăsând fără apreciere

înregistrările video, declarațiile părții vătămate, în raport cu raportul de expertiză-

medico-legală, n-a motivat de ce anume a constatat, că vătămarea corporală medie a

fost rezultatul căderii părții vătămate, dar nu rezultatul loviturilor de către inculpați,

faptă, care la fel nu se exclude prin raportul de expertiză medico-legală, care n-a fost

apreciat conform prevederilor art.101 Cod procedură penală, în cumul cu alte probe

concludente și pertinente.

Astfel, sunt întemeiate argumentele recurentului, precum că instanța de apel nu a

înlăturat divergențele vădite din înregistrările video vizionate, prin care rezultă că

partea vătămată Haisan Alexandru fugea, a căzut jos, apoi s-a ridicat și a fugit mai

departe, dar inculpații l-au ajuns și l-au lovit cu pumnii și picioarele peste diferite

părți ale corpului – partea vătămată fiind la pământ.

La fel, Colegiul penal lărgit menționează că nu este clară motivarea și soluția

instanței de apel, privind delimitarea violenței constatate pe art.287 Cod penal în timp

ce pe art.152 Cod penal inculpații sunt achitați din motiv că acțiunile nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii, constatând, că nu inculpații au cauzat

vătămări medii, fără a se expune asupra raportului de expertiză medico-legală,

conform căruia la partea vătămată Haisan Alexandru au fost depistate leziuni

corporale sub formă de fractura claviculei stîngi, care a fost produsă cu un corp

contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea

sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie, nu se exclude și

posibilitatea fracturii claviculei stîngi în rezultatul căderii de la înălțime proprie cu

lovirea de un corp contondent (f.d.23, vol.I).

În final, instanța de apel, contradictoriu își motivează soluția prin aceia, că

vătămarea intenționată gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății poate să

reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a

ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută, în temeiul art.145, 151 sau 152

19

Cod penal și art. 354 „Huliganismul nu prea grav” din Codul contravențional. În

cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 145, 151 sau

152 și art. 287 Cod penal, motivând instanța de apel că astfel în caz de condamnare

pe ambele articole ar fi încălcat principiul non bis idem, considerând că acțiunile

inculpaților ar putea fi încadrate în 2 articole „fiind aceeași faptă”, apoi motivând

contradictoriu ajunge la concluzia că nu s-a demonstrat prin nici o probă că inculpații

au comis infracțiunea prevăzută de art. 152 Cod penal și îi achită pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii (f.d.19-20 din decizie, 116-117, vol. III).

Mai mult ca atît a dispus în dispozitiv neclar, achitarea lui Sîrbu Ghenadie,

persoană care nici nu este vizată în cauza dată.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci

când constată că fapta imputată prin rechizitoriu nu întrunește elementele infracțiunii

imputate, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate

în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere

faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei

trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților Strulea Vasile

și Sîrbu Sandu să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de

procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și să constate dacă fapta incriminată întrunește sau nu elementele

infracțiunilor imputate.

Astfel, instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

La fel, instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele administrate în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele

de procedură penală care vizează natura juridică a acestor probe, cât și în raport cu

circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând

motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării.

În baza celor constatate mai sus, Colegiul penal lărgit conchide că erorile

semnalate de procuror și comise de către instanța de apel se confirmă la prezenta

speță.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o decizie care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și

că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

20

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Brînză Alexei

în numele inculpatului Sîrbu Sandu.

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 aprilie 2019, în cauza penală privindu-i pe Strulea Vasile Xxxxx și

Sîrbu Sandu Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei,

în rest, este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Cobzac Elena

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

21