1ra-96/2020 — art. 152 alin. 2 lit. e, 287 alin. 2 lit. b CP

Prima instanță: 17.02.2016 – 14.12.2016;

Instanța de apel: 11.01.2017 – 17.10.2017;

Instanța de recurs ordinar: 18.12.2017 – 13.03.2018;

Instanța de apel: 17.04.2018 – 15.04.2019;

Instanța de recurs ordinar: 12.07.2019 – 21.01.2020. Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 14 decembrie 2016, Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit.e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați. Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, pe motiv că fapta incriminată nu întrunește elementele infracțiunii. 2. De către organul de urmărire penală Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost învinuiți de faptul că la 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în or. Criuleni, strada 31 august, nr.174, în timpul programului de lucru a întreprinderii menționate, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, fără nici un motiv, i- au aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.147D din 16 iunie 2015, vătămări corporale medii. 1 Tot ei, de către organul de urmărire penală au fost învinuiți de faptul că, la 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în or. Criuleni, strada 31 august, nr.174, în timpul comiterii acțiunilor huliganice, având scopul vătămării intenționate medii a integrității corporale, intenționat i-au aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 147D din 16 iunie 2015, vătămări corporale medii. 3. Nefiind de acord cu soluția instanței de fond a declarat apel procurorul, care invocând ilegalitatea sentinței a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care: - Strulea Vasile să fie condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 6 ani închisoare, iar în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare. Stabilirea pedepsei definitive în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal - 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - Sîrbu Sandu să fie condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 3 ani închisoare, iar în baza art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare. Stabilirea pedepsei definitive în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal - 3 ani și 6 luni închisoare. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal dispunerea suspendării executării pedepsei stabilite pe un termen de 3 ani. Încasarea în mod solidar din contul inculpaților în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei medico-legale în mărime de 57 lei. În argumentarea soluției solicitate s-au invocat următoarele: - probele prezentate de acuzare și anume: declarațiile părții vătămate, martorilor Creul I., Ermurache Iu., Terentiev O., Samoil S., Mihailov S., Șișcanu D. precum și înregistrările video au fost greșit apreciate; - instanța urma a aprecia ca fiind veridice declarațiile martorului Samoil S. date în cadrul urmăririi penale, deoarece au fost făcute imediat după eveniment și acesta încă nu a fost influențat să-și schimbe declarațiile; - declarațiile inculpaților care neagă vinovăția sunt combătute de înregistrările video ridicate de la Stația de Alimentare „Tirex Petrol”, din care rezultă că, Strulea V. a alergat înainte și s-a ascuns în tufiș, în urma lui a apărut pe înregistrare partea vătămată, care, în următorul moment a fost deposedat de balonașul cu gaze lacrimogene de Sîrbu S. care l-a îmbrâncit, în urma cărui fapt partea vătămată a căzut jos. După acest moment, din arbuști a ieșit Strulea V. și împreună cu Sîrbu S. s-au apropiat de pătimit, care stătea la pământ și i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele; - instanța a renunțat la probele obiective care indică direct la vinovăția inculpaților și a pus la baza sentinței de achitare doar declarațiile acestora, și a martorului Samoil S., care în cadrul cercetării judecătorești și-a schimbat depozițiile; - este eronată concluzia instanței precum că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece nu a 2 fost periclitată activitatea Stației de alimentare „Tirex Petrol” SA și nici nu au manifestat o obrăznicie deosebită, or partea acuzării a considerat argumentele instanței neîntemeiate, și contrare doctrinei de specialitate; - prima instanță nu a ținut cont de faptul că Strulea V. a încercat să negocieze cu partea vătămată pentru a-l determina pe ultimul să nu-l denunțe la organele de poliție, prin ce neoficial și-a recunoscut vina în comiterea acțiunilor incriminate, fapt confirmat prin declarațiile martorilor Creul I., Ermurache Iu. și Șișcanu D. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017 apelul declarat a fost respins ca nefondat. 5. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, prima instanță justificat a ajuns la concluzia, că în acțiunile inculpaților Strulea V. și Sîrbu S. lipsesc semnele componenței de infracțiune prevăzută la art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, din care considerent corect i-a achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați, or, partea acuzării nu a adus probe certe, concludente și pertinente care ar dovedi că vătămările corporale depistate la partea vătămată au fost cauzate anume prin acțiunile lui Strulea V. și Sîrbu S. În ceea ce privește presupusa violență aplicată, instanța de apel a menționat că, prin ,,violență” în sensul art. 287 Cod penal, se are în vedere violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății sau violența soldată cu leziuni corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă. Referitor la învinuirea adusă lui Strulea V. și Sîrbu S., în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal s-a reținut că, în ipoteza în care acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică sunt însoțite de o violență mai gravă, ele nu pot reprezenta o parte a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, aceste acțiuni urmând a fi percepute distinct. Fiind aplicată o singură dată, violența nu poate fi luată în calcul de două ori la calificare, prima data ca expresie a infracțiunii de vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății și a doua oară ca parte a infracțiunii de huliganism. O asemenea calificare prin concurs lipsește de conținut violența privită ca parte a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal. Totodată s-a reținut că sancționarea dublă pentru aceeași violentă ar înseamna încălcarea principiului de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel a declarat recurs ordinar procurorul, care invocând temeiul de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei contestate cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 13 martie 2018 a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul Călugăreanu Vitalie, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. 3

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat, că argumentele invocate de procuror în recursul declarat își găsesc reflectare în starea reală a lucrurilor statuate în cauză, inclusiv sub aspectul că judecând apelul, instanța de judecată nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și nu s-a pronunțat argumentat asupra tuturor probelor prezentate de partea acuzării, lăsând fără careva apreciere înregistrările video ridicate de la stația de alimentare „Tirex Petrol” ce conține imagini video a incidentului care a avut loc între Haisan A. și inculpați în noaptea de 19.04.2015. Instanța de recurs ordinar a considerat că instanța de apel a tras o concluzie pripită privind respingerea apelului, fără a efectua o verificare multilaterală și obiectivă a probelor prezentate de partea acuzării în sprijinul învinuirii și circumstanțelor de fapt ale cauzei, iar decizia adoptată este motivată insuficient și aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar argumentele acuzatorului de stat referitor la faptul că instanța de apel nu a dat o apreciere tuturor probelor administrate în cauză, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, și-au găsit confirmare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019 a fost admis apelul procurorului în Procuratura r-lui Criuleni, Furtuna Tatiana, casată sentința atacată integral și a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit ordinii stabilite pentru primă instanță prin care: Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost achitați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit.e) Cod penal, pe motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost recunoscuți culpabili în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, în baza căruia li s-a stabilit pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 800 u.c. 16000 lei fiecăruia. 9.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a considerat că instanța de fond la adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel, eronat a ajuns la concluzia că, inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu învinuiți în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, urmează a fi achitați din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Analizând totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și apreciindu- le, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat că, Strulea Vasile, la 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, împreună cu minorul Sîrbu Sandu, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în orașul Criuleni, strada 31 august, nr. 174, în timpul programului de lucru a întreprinderii menționate, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, fără nici un motiv, intenționat i-a aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu 4 pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului. Sîrbu Sandu, la 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, împreună cu Strulea Vasile, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în orașul Criuleni, strada 31 august, nr. 174, în timpul programului de lucru a întreprinderii menționate, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, fără nici un motiv, intenționat i-a aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului. Cu toate că inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu nu au recunoscut vinovăția, instanța de apel a considerat că vina lor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, se probează, cu certitudine, prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Haisan Alexandru, martorului Ermurache Iurie, martorului Samoil Simion, martorului Creul Ion, martorului Gherciu Ilie, martorului Terentiev Oleg, martorului Șișcanu Dumitru, martorului Mihailov Sergiu. De asemenea, vinovăția inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, se confirmă prin următoarele materiale ale cauzei penale: - conținutul plângerii depusă de Haisan Alexandru la 29.04.2015 pe faptul cauzării leziunilor de Strulea Vasile (f.d.8, vol.I); - conținutul comunicării telefonice, conform căreia la 19.04.2015 după ajutor medical s-a adresat Strulea Vasile cu diagnoza iritarea ochilor cu spray lacrimogen (f.d. 9, vol. I); - conținutul comunicării telefonice, conform căreia la 19.04.2015 după ajutor medical s-a adresat Haisan Alexandru cu diagnoza fractura claviculei (f.d. 10, vol. I); - conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 19 aprilie 2015 a fost supus cercetării o porțiune de teren de pe teritoriul Stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A. (f.d. 11-12, vol. I); - conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 19.04.2015 (f.d. 11- 12, vol. I); - conținutul raportului la examinarea medico-legală nr. 90 din 28.04.2015 în baza documentelor medicale prezentate a părții vătămate Haisan Alexandru, au fost depistate: leziuni corporale sub formă de fractura clavicule: stângi, care a fost produsă cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie. Nu se exclude și posibilitatea fracturării claviculei stângi în rezultatul căderii de la înălțime proprie cu lovirea de un corp contondent (f.d. 23, vol. I); - conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 147 D din 16 iunie 2015 prin care se stabilește, că a fost efectuată expertiza medico-legală a părții vătămate Haisan Alexandru a.n. 1984 (f.d 33 , vol. I); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 02 septembrie 2015, între 5 partea vătămată Haisan Alexandru și inculpatul Strulea Vasile prin care fiecare își mențin depozițiile date separat în cadrul urmăririi penale (f. d. 73-74, vol. I); - conținutul procesului-verbal de ridicare din 13.09.2015 în cadrul căruia au fost ridicate de la Gherciu Ilie un balonaș cu spray lacrimogen și un disc „CD-R” cu înregistrări video (f. d. 79, vol. I); - conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 13 septembrie 2015 cu tabelul fotografic prin care se constată că a fost supus examinării un tub - balonaș cu gaz-spray lacrimogen cu inscripția „жгучий перчик”, mijloc de apărare contra câinilor (f. d. 80-81, vol. I); - conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 14 septembrie 2015 prin care a fost cercetat un disc „CD-DVD-R” ce conține imagini video efectuate în noaptea de 19 aprilie 2015 (f. d. 82, vol. I); - conținutul discului „CD-DVD-R” ce conține imagini video efectuate în noaptea de 19 aprilie 2015 (f.d. 83, vol. I); - conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 06.11.2015 cu tabelul fotografic prin care fost cercetat teritoriul Stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A. (f.d.106-110, vol. I). Instanța de apel analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a constatat cu certitudine că inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au comis infracțiunea imputată lor și că acțiunile inculpaților se încadrează în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după semnele calificative: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane. În urma verificării probelor, instanța de apel a concluzionat că, argumentele procurorului cu privire la vinovăția inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, invocate în apelul depus împotriva sentinței de achitare sunt fondate, deoarece instanța de fond a dat o apreciere eronată situației de fapt constatate în cadrul cercetării judecătorești, și eronat a ajuns la concluzia de a-i achita pe Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În acest context, în sentința atacată instanța de fond a respins în totalmente probele acuzării, prin care cu certitudine se confirmă comiterea faptei prejudiciabile prevăzute de legea penală și vinovăția inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, greșit a ajuns la concluzia de achitare pe motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel a reținut că infracțiunile de huliganism au avut loc în or. Criuleni, str. 31 August, 174, pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol”, în loc public, în prezența altei persoane care a văzut și a auzit cum inculpații aplicau violența peste diferite părți ale corpului părții vătămate, cauzându-i vătămări corporale medii cu 6 dereglarea sănătății de lungă durată, acțiuni prin care s-a atentat la regulile sociale și morale de conviețuire, perturbând ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei. În acest sens, instanța de apel a menționat că sunt relevante și prevederile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție „cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism nr. 4 din 19.06.2006”, săvârșirea unei infracțiunii de huliganism art. 287 alin. (1) Cod penal, se consideră dacă aceasta este însoțită de aplicarea violenței, atât psihică, cît și cea fizică în procesul cărora se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății. Instanța de apel a reținut că sentința primei instanțe conține concluzii contradictorii, or, descriind conținutul declarațiilor pății vătămate Haisan Alexandru, instanța a menționat „între timp a observat că este urmărit de Strulea Vasile și două persoane, Sîrbu Sandu și Terentiev Oleg. Între ei s-a iscat un conflict și cineva dintre cei trei i-a aplicat o lovitură cu palma în regiunea stângă a feții. (...) Ulterior, inculpații și Terentiev Oleg l-au atacat și i-au aplicat mai multe lovituri, însă cine anume a aplicat loviturile el nu cunoaște.” (f.d. 50, vol. II), iar în motivarea soluției de achitare, prima instanță a făcut concluzii care nu rezultă din declarațiile pătimitului și anume „...faptul aplicării loviturilor nu a fost confirmat nici de partea vătămată care a declarat că nu cunoaște cine i-a aplicat lovituri și i-a fracturat clavicula stângă” (f.d. 6, vol. II). Instanța de apel a considerat că prima instanță greșit și-a întemeiat sentința de achitare pe declarațiile martorului ocular Samoil Simion care și-a schimbat declarațiile față de cele oferite inițial și le-a luat drept veridice pe cele declarate în cadrul cercetării judecătorești, nu a făcut nici o analiză a declarațiilor acestui martor depuse la diferite etape a procesului penal, nu a elucidat circumstanțele importante și nu a înlăturat divergențele din declarațiile acestuia. Or, fiind audiat în cadrul urmării penale martorul ocular Samoil Simion a declarat că „(...) în timp ce întocmea darea de seamă, a observat pe camera de luat vederi, cum două persoane necunoscute fugeau după o altă persoană. Ulterior a observat cum una din aceste două persoane i-a aplicat celei de-a treia persoane o lovitură. Persoana care a fost lovită, a căzut jos și în acel moment el a ieși afară să îi calmeze” (f.d. 157, vol. I). Potrivit conținutului procesului-verbal de confruntare din 02 septembrie 2015, între partea vătămată Haisan Alexandru și inculpatul Strulea Vasile prin care fiecare își mențin depozițiile date separat în cadrul urmăririi penale, totodată în cadrul confruntării partea vătămată Haisan Alexandru a declarat că „...Strulea Vasile s-a apropiat de el ca să discute și ei s-au întâlnit față în față și au discutat despre acest caz, Strulea Vasile i-a spus ca să nu ajungă la poliție și să hotărască întrebarea între 7 ei, astfel ei a dat acordul ca să-i achite tratamentul și să nu ajungă mai departe” (f.d. 73-74, vol. I). Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului ocular Samoil Simion oferite în instanța de apel și în instanța de fond, care deși susține declarațiile inițiale oferite în cadrul urmăririi penale, declară că nu a văzut ca inculpații să aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului părții vătămate, această versiune prezintă un grad redus de credibilitate, care vin în contradicție cu probele cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, în viziunea instanței de apel acesta a fost determinat să depună în instanță declarații incomplete, contradictorii, favorabile inculpaților în scopul eschivării de la răspunderea penală a acestora. Totodată, instanța de apel a menționat că, declarațiile martorului Samoil Simion oferite la etapa inițială în cadrul urmăririi penale urmează a fi apreciate ca veridice, deoarece au fost făcute imediat după incident, acesta încă nefiind influențat să-și schime declarațiile, care coroborează între ele și cu ansamblul probelor acumulate la materialele cauzei penale și denotă faptul că anume inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, i-au aplicat părții vătămate Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului. Fapt ce este confirmat prin conținutul discului „CD-DVD-R” ce conține imagini video efectuate în noaptea de 19 aprilie 2015 (f.d. 83, vol. I), care fiind cercetat și vizualizat în cadrul ședinței instanței de apel, unde se observă cum o persoană (partea vătămată) care se îndepărtează este ajunsă din urmă întâi de o persoană care o lovește și o doboară la pământ, apoi se apropie o altă persoană și ambii aplică cu picioarele lovituri (aceste persoane fiind inculpații). Mai mult ca atât, din acele înregistrări cercetate se constată că cele petrecute au fost văzute și de martorul Samoil Simion care a ieșit din încăpere și urmărea cele petrecute. În concluzia celor relatate mai sus, instanța de apel a considerat că inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au comis infracțiunea de huliganism, or, prin acțiunile sale au încălcat grosolan ordinea publică și prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșit de două persoane, fapt care duce la necesitatea încadrării juridice a acțiunilor inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel, la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal, a ținut cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului. Cu privire la personalitatea inculpatului Strulea Vasile, instanța de apel a reținut că, acesta se caracterizează pozitiv, este student USEM, anterior nu a fost judecat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. Cu privire la personalitatea inculpatului Sîrbu Sandu, instanța de apel a reținut că, acesta se caracterizează pozitiv, este elev, anterior nu a fost judecat, la evidența 8 medicului narcolog și psihiatru nu se află. S-a stabilit că în privința inculpaților careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost depistate. Conform prevederilor art. 16 Cod penal infracțiunea comisă de inculpați se califică ca infracțiune mai puțin gravă. Ținând cont de comportamentul inculpaților în timpul și după comiterea infracțiunii, care nu au conștientizat graviditatea faptei comise, nu s-au căit de cele comise, dar ținând cont și de personalitatea acestora care anterior nu au fost judecați, la locul de trai se caracterizează pozitiv, unul dintre ei fiind elev, celălalt student, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, instanța de apel a concluzionat că, realizarea scopului pedepsei penale, precum și, corectarea și reeducarea acestora este posibilă fără izolarea acestora de societate, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în limitele sancțiunii articolului incriminat, privarea de libertate în cazul dat este inoportună. De asemenea, prin aceeași sentință inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, au fost achitați pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpați. Instanța de apel a constatat că, inculpatul Strulea Vasile este învinuit prin rechizitoriu că, la data de 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în orașul Criuleni, strada 31 August, nr. 174, împreună cu minorul Sîrbu Sandu, în timpul comiterii acțiunilor huliganice, având scopul vătămării intenționate medii a integrității corporale, intenționat i-au aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de fractura claviculei stângi. Inculpatul Sîrbu Sandu este învinuit prin rechizitoriu că, la data de 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în orașul Criuleni, strada 31 August, nr. 174, împreună cu Strulea Vasile, în timpul comiterii acțiunilor huliganice, având scopul vătămării intenționate medii a integrității corporale, intenționat i-au aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de fractura claviculei stângi. La baza învinuirii inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, fiind puse aceleași probe, cercetate mai sus în prezenta decizie. Instanța de apel a considerat că instanța de fond, în mod eronat a ajuns la concluzia de achitare a inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpați, or, analizând totalitatea probelor, luate în ansamblu, instanța de apel ajunge la concluzia că inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu urmează a fi achitați pe motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. 9 Instanța de apel, analizând aceste probe și apreciindu-le prin prisma prevederilor art. 101 Cod procedură penală, a considerat că, vinovăția lui Strulea Vasile și Sîrbu Sandu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal nu a fost dovedită prin probe suficiente, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu legea procesuală penală, acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. Instanța de apel a menționat că, huliganismul urmează a fi delimitat de alte infracțiuni în dependență de sensul și orientarea intenției făptuitorului, de motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvârșite de el. Insultele, loviturile, cauzarea vătămărilor corporale ușoare, medii, grave și alte acțiuni de acest fel, săvârșite în familie, apartament, în privința rudelor, cunoscuților și provocate de relațiile personale ostile etc, vor fi calificate în baza articolelor Codului penal ce prevăd răspunderea pentru infracțiunile împotriva vieții și sănătății persoanei. Însă, în cazurile în care asemenea acțiuni au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism. Instanța de apel a reținut că, vătămarea intenționată gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută, în temeiul art. 145, 151 sau 152 Cod penal și art. 354 „Huliganismul nu prea grav” din Codul contravențional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 145, 151 sau 152 și art. 287 Cod penal. Or, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen, violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de omor intenționat ori de vătămarea intenționată gravă sau medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face, conform art. 287 și art. 145, 151 sau 152 Cod penal. Astfel, instanța de apel a conchis că, nu s-a demonstrat nici printr-o careva probă că Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două persoane, deoarece fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel a reținut că, o sentință de condamnare privind constatarea vinovăției inculpaților de săvârșirea infracțiunii nu poate fi întemeiată pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. În urma celor relatate mai sus, ținând cont de prevederile art. art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel a concluzionat că, inculpații Strulea 10 Vasile și Sîrbu Sandu, urmează a fi achitați din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 10.1. procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - probele administrate de către acuzare în dovedirea vinovăției lui Strulea Vasile Gheorghe și Sîrbu Sandu Ion sunt: declarațiile părții vătămate Haisan Alexandru, declarațiile martorilor Creul Ion, Ermurachi Iurie, Gherciu Ilie, Samoil Simion, Mihailov Serghei, cît și materialele scrise ale cauzei penale; - acuzarea consideră că probele enunțate în totalitate dovedesc vinovăția ultimilor în comiterea ambelor infracțiuni incriminate, însă aceste probe în mod inexplicabil au fost respinse și lăsate fără apreciere de către instanța de apel, care în baza acelei aprecieri eronate a probelor a făcut o concluzie greșită pe caz; - acuzarea atestă acea poziție ambiguă și dublă a instanței de apel la aprecierea unor și acelorași probe, or, vinovăția inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu atît în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal cît și în comiterea celei prevăzute de art. 152 alin. (2) lit.e ) Cod penal este dovedită prin aceleași probe, or aceste fapte sînt indispensabile una de altă; - la analiza circumstanțelor cauzei și probelor prezentate de acuzarea de stat, instanța de apel greșit a apreciat totalitatea semnelor obiective și subiective ale faptelor comise de către Strulea Vasile și Sîrbu Sandu și neîntemeiat a renunțat la declarațiile date sub jurămînt de către partea vătămată Haisan Alexandru, care cu lux de amănunte a descris acțiunile ambilor inculpați și anume că la 18.04.2015, a fost atacat în loc public pe teritoriul stației de alimentare cu petrol Tirex, de către Strulea Vasile care acționa împreună cu Sîrbu Sandu și care i-au aplicat multiple lovituri pe diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora și-a pierdut cunoștința, iar cînd s-a trezit acuza durere la mîna stîngă, ulterior fiind transportat la spital. Consideră că, clavicula i-a fracturat-o Strulea Vasile, deoarece el a luat asupra sa toate cheltuielile legate de tratamentul medical; - instanța de judecată nu a luat în considerație și a renunțat la declarațiile date sub jurămînt de către martorul Creul Ion și Ermurache Iurie, care au confirmat faptul că inculpații prin intermediul lui, încercau să-1 influențeze pe partea vătămată Haisan Alexandru ca el să nu depună plîngere la poliție în privința lor, iar ei ca recompensă îi vor achita toate cheltuielile pentru tratament; - în continuare analizînd probatoriul, cu toate că martorul Samoil Simion și-a schimbat declarațiile în instanța de judecată, declarațiile acestuia de la faza de urmărire penală au fost date citirii în cadrul examinării judecătorești, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală; este de menționat și 11 faptul că declarațiile martorului Samoil Simion de la faza de urmărire penală urmează a fi apreciate drept veridice, deoarece au fost făcute nu peste mult timp după eveniment și acesta încă nefiind influențat să-și schimbe declarațiile, și care a confirmat că la 19 aprilie 2015 se afla la serviciu la stația peco Tirex, cînd aproximativ la ora 03:00, a observat pe camerele video cum două persoane fugeau după alta. A observat cum unul din cei doi, i-a aplicat lovitură persoanei pe care o fugăreau. Persoana care a fost maltratată de cei doi era la pămînt și respira greu din care motiv a solicitat ambulanța; - inculpatul Strulea Vasile Gheorghe, fiind audiat în instanța de judecată a confirmat faptul că, în noaptea de 19 aprilie 2015, a avut un conflict cu cet. Haisan Alexandru în preajma barului „Cazanova” din or. Criuleni, iar cînd partea vătămată a lovit cu mîna în capota automobilului surorii sale Strulea Doina, el a ieșit din automobil, s-a îndreptat spre Haisan Alexandru și i-a aplicat acestuia o lovitură cu palma în regiunea feței. Atunci ultimul a scos din buzunar un balonaș cu gaze lacrimogene și a pulverizat în direcția lui gazul; - declarațiile inculpaților sînt combătute și prin înregistrările video ridicate de la stația peco „Tirex Petrol”, în cadrul examinării cărora este evident că după ce inculpatul Strulea Vasile a alergat înainte și s-a ascuns în tufiș, în urma lui a apărut pe înregistrare partea vătămată Haisan Alexandru, care, în următorul moment a fost deposedat de balonașul cu gaze lacrimogene de către Sîrbu Sandu, care l-a îmbrîncit, în urma la ce partea vătămată a căzut jos. După acest moment, din arbuști a ieșit Strulea Vasile, care împreună cu Sîrbu Sandu s-au apropiat de partea vătămată, care stătea la pămînt și i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele. Totodată, pe înregistrările video este clar că martorul Samoil Simion vede cele întîmplate, deoarece a ieșit din încăpere și urmărea ce se întîmplă pe teritoriul Stației de Alimentare „Tirex Petrol”; - acuzarea atestă că pe caz este dovedită faptul că: Strulea Vasile și Sîrbu Sandu la 19.04.2015, au intrat în conflict cu partea vătămată, inculpații l-au agresat și fugărit pînă la stația peco Tirex, unde l-au maltratat pînă ultimul a rămas întins la pământ, respirînd greu; - a fost demonstrat tupeul ambilor inculpați, care după ce l-au maltratat pe partea vătămată pînă ultimul și-a pierdut cunoștința, să se apropie de martorul Samoil Simion și să-i comunice că, deja poate chema poliția, plecînd de la fața locului; - inculpații trimiteau diferite persoane la partea vătămată, solicitînd ca ultimul să nu depună plîngere la poliție; - însăși inculpatul Strulea recunoaște că, în acea seara a intrat în conflict cu partea vătămată Haisan Alexandru; - rapoartele de expertiză care demonstrează că, părții vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale medii; la fel, sunt și imaginile video, unde se observă momentul comiterii infracțiunii de către inculpați; - prin urmare, faptul că inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu l-au atacat pe 12 Haisan Alexandru și i-au aplicat mai multe lvoituri este dovedit prin aceste probe sus descrise; - acuzarea, atestă că pe caz, faptele comise de către Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, constituie acel concurs real de infracțiuni în sensul art. 33 alin. (3) Cod penal; - acuzarea atestă că în Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, la pct. 10.6 se recomandă instanțelor de judecată în cazul în care acțiunile huliganice, săvârșite de două sau mai multe persoane, au provocat urmările prevăzute la art. 151 și 152 Cod penal, faptele acestora se încadrează în sensul art.287 alin.(2) Cod penal și art.151 alin.(2) lit.d) și, respectiv, art. 152 alin.(2) lit.e) Cod penal, fapt neglijat de către instanța de apel la calificarea acțiunilor lui Strulea Vasile și Sîrbu Sandu; - instanța de apel a omis din vedere și acel fapt că prin probele cercetate a fost dovedită și acea legătură de cauzalitate dintre faptele comise de către Strulea Vasile și Sîrbu Sandu și consecințele survenite la partea vătămată Haisan Alexandru, or, conform probelor cercetate a fost dovedit că Haisan Alexandru pînă la conflictul cu Strulea Vasile și Sîrbu Sandu nu a avut careva leziuni corporale, în special în seara în care s-a derulat fapta infracțională; - prin probele cercetate s-a dovedit că Haisan Alexandru în acea noapte și în acel loc nu a avut conflicte cu alte persoane, or el a fost depistat imediat zăcînd la pămînt după ce a fost agresat de inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu; - prin probele cercetate s-a dovedit că leziunile medii depistate la Haisan Alexandru au apărut anume după acel conflict și atac al inculpaților asupra sa; - însăși Haisan Alexandru a confirmat că a fost atacat de inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, iar martorul Creul Ion a confirmat că la spital, la scurt timp după producerea faptei, Haisan Alexandru i-a relatat că mîna i-a fost fracturată anume urmare a atacului săvîrșit asupra sa de inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu; - recurentul menționează că în situația în care se constată legătura cauzală între acțiunile inculpaților și consecințele survenite la partea vătămată Haisan Alexandru, este inexplicabilă soluția instanței de apel în partea achitării lui Strulea Vasile și Sîrbu Sandu, mai mult ca atît avînd în vedere motivul invocat în dispunerea achitării lor în această parte; - acuzarea consideră că instanța de apel nu și-a motivat plauzibil soluția dispusă, din ce reiese că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din care considerente decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel. 10.2. avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Sîrbu Sandu, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate în privința lui Sîrbu Sandu, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și pronunțarea unei decizii de achitare a acestuia. 13 În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - unica probă prin care acuzarea își întemeiază poziția de învinuire a lui Sîrbu Sandu și Strulea Vasile în comiterea acestor infracțiuni constituie Raportul de expertiză medico-legală nr. 147D din 16.06.2015, anexat la dosar din care rezultă depistarea pe corpul lui Haisan Alexandru doar a unei singure leziuni corporale sub formă de fractura claviculei stângi, care putea să fi produsă și de la căderea de la înălțimea proprie cu lovirea de un corp contondent; - în ședința de judecată la examinarea în instanța de fond cât și instanța de apel partea vătămată Haisan Alexandru a declarat că i s-a pricinuit doar această leziune corporală fiind pe teritoriul stației de alimentare Tirex-Petrol din or. Criuleni în circumstanțe pe care nu le ține minte. Atât în prima instanță cât și în instanța de apel partea vătămată Haisan Alexandru a confirmat că nu are nici o pretenție către Sîrbu Sandu, căci dumnealui nu i-a aplicat nici o lovitură. Ultimul doar i-a smuls balonașul cu gaze lacrimogene, pe care-1 ținea în mâna dreaptă în timp ce nu era pe teritoriul stații de alimentare peco sus indicată. La momentul deposedării de balonaș brațul stâng nu i-a fost fracturat. Pe urmă fiind în stare avansată de ebrietate alcoolică Haisan Alexandru nu ține minte cum a ajuns la Stația de alimentare Peco și nu exclude posibilitatea fracturării brațului stâng ca urmare a căderii sale cu lovire de bordură; - aceste declarații ale părții vătămate Haisan Alexandru corespund întru totul cu declarațiile sale date în Plângerea sa de la f.d. 5 din Volumul I, unde acesta nu solicită tragerea lui Sîrbu Sandu la răspundere pentru incidentul din 19.04.2015 comis în privința sa, dar cere tragerea lui Vasile Strulea la răspundere pentru cauzarea leziunilor corporale în privința sa; - nici înregistrarea video ridicată din computerul de la stația video prin filmare cu telefonul mobil de către inspectorul de poliție Vitali Urîtu, nu confirmă că Sandu Sîrbu l-ar fi maltratat pe Haisan Alexandru, căci constituția fizică a persoanei din imagine este mai înaltă și mai zdravănă decât cea a lui Sîrbu Sandu și respectiv, nu seamănă deloc cu Sîrbu Sandu. Un lucru cert se confirmă prin aceste înregistrări că o persoană de statură joasă cade jos lângă o bordură de la stația de alimentare Peco, ceea ce corespunde de altfel cu raportul de expertiză medico-legală și declarațiilor lui Haisan Alexandru date în instanța de judecată; - de asemenea procurorul nu a prezentat nici un act procesual care ar confirma identitatea persoanelor din imagine, fie a părții vătămate, fie a celeilalte persoane aflată în apropierea lui; - celelalte probe cercetate în ședința de judecată deasemenea nu confirmă faptul aplicării de către Sîrbu Sandu a cărorva lovituri sau acesta să fi avut conflict cu partea vătămată Haisan Alexandru; - instanța de apel prin decizia din 15.04.2019 a dat o apreciere neobiectivă acestor probe și a constatat greșit vinovăția lui Sîrbu Sandu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Această apreciere a instanței de apel 14 este absolut greșită, căci contravine concluziei Raportului de expertiză medico-legală sus indicat, din care rezultă că unica leziune corporală depistată pe corpul lui Haisan Alexandru, putea fi pricinuită ca urmare aplicării unei singure lovituri, sau a căderii de la înălțimea proprie a corpului cu lovire de un corp contodent. Astfel, nicidecum nu pot fi acuzate două persoane pentru aplicarea doar a unei singure lovituri; - instanța de apel nu a dat apreciere discursului verbal al procurorului dat în instanța de apel, în care acesta a declarat că deși nu se cunoaște identitatea persoanei indicată în imaginile video anexate la cauză a concluzionat participarea lui Sîrbu Sandu și Strulea Vasile la comiterea infracțiunilor descrise în rechizitoriu prin faptul că nu s-au stabilit alte persoane la locul incidentului.

Pe marginea recursului declarat de procuror inculpatul Strulea Vasile a depus referință, prin care a solicitat inadmisibilitatea acestuia din motiv că este unul pur declarativ, iar motivele acestuia nu corespund cu norma de drept invocată de către recurent ca temei de declarare a recursului.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Sîrbu Sandu. Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele motive: Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Din actele dosarului, rezultă că partea dispozitivă a hotărîrii motivate a fost pronunțată la 15 aprilie 2019 în prezența procurorului, avocatului Brînză Alexei în numele inculpatului Sîrbu Sandu, avocatului Cecan Igor în numele inculpatului Strulea Vasile și a inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu (f.d. 88-94, vol. III), din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre termenul de atac al deciziei instanței de apel, comunicînduli-se totodată despre ziua pronunțării deciziei motivate. Prin urmare, Colegiul atestă că avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Sîrbu Sandu, a declarat recurs ordinar împotriva hotărârii instanței de apel la data de 07 august 2019, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei de intrare a Secției documentare procesuală a cauzelor penale a Curții Supreme de Justiție (f.d. 139, vol. III). În prezenta speță, Colegiul penal lărgit constată că, termenul de 30 de zile se calculează începând cu data de 01 iunie 2019, ultima zi fiind data de 01 iulie 2019, pe când recurentul, a depus recurs ordinar, la data de 07 august 2019, după expirarea termenului de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar. Prevederile alin. (2) și (3) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, 15 nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. În conformitate cu prevederile art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Având ca reper cele menționate, Colegiul penal lărgit, conchide că termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar de către avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Sîrbu Sandu, a fost depășit, impunându-se în consecință respingerea ca inadmisibil a recursului, or acesta este declarat peste termen. 12.1. Referitor la recursul ordinar declarat de procurorul Scutelnic Cătălin. Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost 16 individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpaților și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către aceștia sau nevinovăția acestora și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit meționează următoarele: Prin rechizitoriul Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost învinuiți de faptul că la 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în or. Criuleni, strada 31 august, nr. 174, în timpul programului de lucru a întreprinderii menționate, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, fără nici un motiv, i-au aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 147D din 16 iunie 2015, vătămări corporale medii. Tot ei, de către organul de urmărire penală au fost învinuiți de faptul că, la 19 aprilie 2015, aproximativ la ora 03:00, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol” S.A., situată în or. Criuleni, strada 31 august, nr. 174, în timpul comiterii acțiunilor huliganice, având scopul vătămării intenționate medii a integrității corporale, intenționat i-au aplicat lui Haisan Alexandru multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 147D din 16 iunie 2015, vătămări corporale medii. Astfel, acțiunile inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după semnele calificative: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane, și în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - vătămarea 17 intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două persoane, deoarece fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Prin sentința primei instanțe din 14 decembrie 2016, Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați. La fel, prin aceeași sentință Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta incriminată nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel rejudecînd cauza penală în privința inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu și pronuțînd o hotărîre de condamnare, prin decizia din 15 aprilie 2019 a dispus achitarea lui Strulea Vasile și Sîrbu Sandu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. La fel, prin decizia menționată Strulea Vasile și Sîrbu Sandu au fost recunoscuți culpabili în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza căruia li s-a stabilit pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 800 u.c. 16000 lei fiecăruia. Revenind la textul recursului se constată că procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz, instanța de apel greșit a apreciat acele probe care vin să dovedească vinovăția inculpaților în comiterea a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal și prin urmare incorect a menținut în această parte sentința de achitare a primei instanțe în privința inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu pe învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, din motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, condamnîndu-i doar pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Or, pe de o parte instanța de apel în descriptivul deciziei sale reține că „… infracțiunile de huliganism au avut loc în or. Criuleni, str. 31 August, 174, pe teritoriul stației de alimentare „Tirex Petrol”, în loc public, în prezența altei persoane care a văzut și a auzit cum inculpații aplicau violența peste diferite părți 18 ale corpului părții vătămate, cauzându-i vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, acțiuni prin care s-a atentat la regulile sociale și morale de conviețuire, perturbând ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei (f. d. 11, vol. III). Ulterior contradictoriu indică că din probele cercetate nu s-a constatat că leziunile corporale medii au fost cauzate părții vătămate de inculpați, partea vătămată alergînd pe teritoriul stației de alimentare a căzut jos lovindu-se la umăr, ceea ce a și cauzat leziunile corporale medii și anume, fractura claviculei (f.d. 115, vol. III), însă prin dispozitiv îi achită pe inculpații Strulea Vasile și Sîrbu Sandu pe capătul de învinuire în baza art.152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, fără a specifica care anume elemente constitutive nu conține fapta inculpaților. Or, evident, instanța de apel recunoaște că într-adevăr inculpații i-au aplicat părții vătămate multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, ultimul fiind la pământ, totodată menționează, că vătămarea corporală medie nu a fost cauzată de către inculpați, dar în rezultatul căderii părții vătămate, lăsând fără apreciere înregistrările video, declarațiile părții vătămate, în raport cu raportul de expertiză- medico-legală, n-a motivat de ce anume a constatat, că vătămarea corporală medie a fost rezultatul căderii părții vătămate, dar nu rezultatul loviturilor de către inculpați, faptă, care la fel nu se exclude prin raportul de expertiză medico-legală, care n-a fost apreciat conform prevederilor art.101 Cod procedură penală, în cumul cu alte probe concludente și pertinente. Astfel, sunt întemeiate argumentele recurentului, precum că instanța de apel nu a înlăturat divergențele vădite din înregistrările video vizionate, prin care rezultă că partea vătămată Haisan Alexandru fugea, a căzut jos, apoi s-a ridicat și a fugit mai departe, dar inculpații l-au ajuns și l-au lovit cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului – partea vătămată fiind la pământ. La fel, Colegiul penal lărgit menționează că nu este clară motivarea și soluția instanței de apel, privind delimitarea violenței constatate pe art.287 Cod penal în timp ce pe art.152 Cod penal inculpații sunt achitați din motiv că acțiunile nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, constatând, că nu inculpații au cauzat vătămări medii, fără a se expune asupra raportului de expertiză medico-legală, conform căruia la partea vătămată Haisan Alexandru au fost depistate leziuni corporale sub formă de fractura claviculei stîngi, care a fost produsă cu un corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie, nu se exclude și posibilitatea fracturii claviculei stîngi în rezultatul căderii de la înălțime proprie cu lovirea de un corp contondent (f.d.23, vol.I). În final, instanța de apel, contradictoriu își motivează soluția prin aceia, că vătămarea intenționată gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută, în temeiul art.145, 151 sau 152 19 Cod penal și art. 354 „Huliganismul nu prea grav” din Codul contravențional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 145, 151 sau 152 și art. 287 Cod penal, motivând instanța de apel că astfel în caz de condamnare pe ambele articole ar fi încălcat principiul non bis idem, considerând că acțiunile inculpaților ar putea fi încadrate în 2 articole „fiind aceeași faptă”, apoi motivând contradictoriu ajunge la concluzia că nu s-a demonstrat prin nici o probă că inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art. 152 Cod penal și îi achită pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d.19-20 din decizie, 116-117, vol. III). Mai mult ca atît a dispus în dispozitiv neclar, achitarea lui Sîrbu Ghenadie, persoană care nici nu este vizată în cauza dată. În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci când constată că fapta imputată prin rechizitoriu nu întrunește elementele infracțiunii imputate, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților Strulea Vasile și Sîrbu Sandu să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă fapta incriminată întrunește sau nu elementele infracțiunilor imputate. Astfel, instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. La fel, instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele administrate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele de procedură penală care vizează natura juridică a acestor probe, cât și în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării. În baza celor constatate mai sus, Colegiul penal lărgit conchide că erorile semnalate de procuror și comise de către instanța de apel se confirmă la prezenta speță. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o decizie care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 20 Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Sîrbu Sandu. Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019, în cauza penală privindu-i pe Strulea Vasile Xxxxx și Sîrbu Sandu Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei, în rest, este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecători Cobzac Elena Catan Liliana Guzun Ion Boico Victor 21