1reab-5/2020 — art. 58-1b Cod penal RSFSR

Dosarul nr. 1reab-5/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nicolae Craiu

judecând, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de către

Procurorul General Adjunct Roșioru Mircea, prin care solicită casarea sentinței

Tribunalului militar al armatei nr. 53 din 08 august 1944, în cauza penală

privindu-l pe

Taran Condrat XXXXX, născut în XXXXX,

originar din XXXXX.

Asupra recursului în anulare, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

Taran Condrat a fost condamnat în baza art. 58-1„b” Cod penal al RSFSR, la 10

ani privațiune de libertate, cu interdicție în drepturi pe un termen de 3 ani, fără

confiscarea averii.

pentru faptul că în martie 1943, fiind eliberat din plen, aflându-se pe teritoriul

temporar ocupat de armata germano-română, a fost arestat și recrutat, și a dat

consimțământul să activeze în calitate de agent secret în serviciul de

contraspionaj al României cu obligațiunea de a depista persoanele ce dețin

armament, și identificarea persoanelor nemulțumite de regimul de ocupație,

inclusiv despre apariția parașutiștilor.

Prin acțiunile sale, inculpatul Taran Condrat a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 58-1,,b” Cod penal al RSFSR, adică trădare de patrie.

prin care, invocând prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea sentinței, cu încetarea procesului penal în privința lui Taran

Condrat și reabilitarea acestuia.

În susținerea celor menționate, procurorul indică că, probe veridice care ar

demonstra săvârșirea de către Taran Condrat a infracțiunii prevăzute de art.58-1

1

„b” Cod penal al RSFSR, adică de trădare de patrie, în materialele dosarului nu

au fost administrate. Instanța de judecată nu a stabilit că acțiunile inculpatului

erau îndreptate împotriva potențialului militar, independenței statale sau

inviolabilității teritoriale a URSS, așa cum prevede dispoziția art.58-1 „b” Cod

penal al RSFSR.

În egală măsură, instanța de judecată a încălcat în mod flagrant dreptul

inculpatului la apărare, examinând cauza penală în lipsa apărătorului, a cărui

participare în cazul dat era obligatorie.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, recursul

declarat urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (3), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1) Cod

de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare de

către Procurorul General și adjuncții săi în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârile

pronunțate, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și a libertăților

fundamentale ale omului.

Totodată, conform art. 3 din Legea privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, cu modificările

ulterioare, sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și

reintegrate în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele

care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse

represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum și pe

teritoriul altui stat, inclusiv cele care au fost condamnate pentru ,,trădare de

patrie”.

Astfel, condamnarea lui Taran Condrat pentru trădare de patrie, constituie

un viciu fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat

hotărârea pronunțată, deoarece sentința de condamnare în privința acestuia, a

fost pronunțată în lipsa unor probe, precum și în lipsa apărătorului, fiindu-i

încălcat condamnatului dreptul la apărare și la un proces echitabil.

Reieșind din cele constatate și reținând prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit.

b) Cod de procedură penală, instanța de recurs găsește prezente în speță motive

întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească de condamnare a lui Taran

Condrat în baza art. 54-1 ,,b” Cod penal al RSSU, pe motiv că există circumstanțe

2

care exclud tragerea lui la răspundere penală, cu încetarea procesului penal în

baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și reabilitarea acestuia.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare de

pe rol devine pasibil admiterii, cu casarea totală a hotărârii irevocabile contestate,

ca fiind afectată de un viciu fundamental și dispunerea încetării procesului penal,

pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea persoanei la răspundere

penală, cu reabilitarea acesteia.

(1), art. 457 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e:

admite recursul în anulare declarat de către Procurorul General Adjunct,

Roșioru Mircea, casează sentința Tribunalului militar al armatei nr. 53 din 08

august 1944, privind condamnarea lui Taran Condrat XXXXX în baza art. 54-1

,,b” Cod penal al RSSU, cu încetarea procesului penal, pe motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea lui la răspundere penală și dispune reabilitarea

acestuia, în conformitate cu Legea Republicii Moldova din 08 decembrie 1992

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 martie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

3