1reab-5/2020 — art. 58-1b Cod penal RSFSR

Prin sentința Tribunalului militar al armatei nr. 53 din 08 august 1944, Taran Condrat a fost condamnat în baza art. 58-1„b” Cod penal al RSFSR, la 10 ani privațiune de libertate, cu interdicție în drepturi pe un termen de 3 ani, fără confiscarea averii.

Potrivit sentinței, Taran Condrat a fost declarat vinovat și condamnat pentru faptul că în martie 1943, fiind eliberat din plen, aflându-se pe teritoriul temporar ocupat de armata germano-română, a fost arestat și recrutat, și a dat consimțământul să activeze în calitate de agent secret în serviciul de contraspionaj al României cu obligațiunea de a depista persoanele ce dețin armament, și identificarea persoanelor nemulțumite de regimul de ocupație, inclusiv despre apariția parașutiștilor. Prin acțiunile sale, inculpatul Taran Condrat a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 58-1,,b” Cod penal al RSFSR, adică trădare de patrie.

Procurorul General Adjunct Roșioru Mircea, a declarat recurs în anulare, prin care, invocând prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței, cu încetarea procesului penal în privința lui Taran Condrat și reabilitarea acestuia. În susținerea celor menționate, procurorul indică că, probe veridice care ar demonstra săvârșirea de către Taran Condrat a infracțiunii prevăzute de art.58-1 1 „b” Cod penal al RSFSR, adică de trădare de patrie, în materialele dosarului nu au fost administrate. Instanța de judecată nu a stabilit că acțiunile inculpatului erau îndreptate împotriva potențialului militar, independenței statale sau inviolabilității teritoriale a URSS, așa cum prevede dispoziția art.58-1 „b” Cod penal al RSFSR. În egală măsură, instanța de judecată a încălcat în mod flagrant dreptul inculpatului la apărare, examinând cauza penală în lipsa apărătorului, a cărui participare în cazul dat era obligatorie.

Judecând recursul în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (3), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare de către Procurorul General și adjuncții săi în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârile pronunțate, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului. Totodată, conform art. 3 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, cu modificările ulterioare, sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum și pe teritoriul altui stat, inclusiv cele care au fost condamnate pentru ,,trădare de patrie”. Astfel, condamnarea lui Taran Condrat pentru trădare de patrie, constituie un viciu fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, deoarece sentința de condamnare în privința acestuia, a fost pronunțată în lipsa unor probe, precum și în lipsa apărătorului, fiindu-i încălcat condamnatului dreptul la apărare și la un proces echitabil. Reieșind din cele constatate și reținând prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța de recurs găsește prezente în speță motive întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească de condamnare a lui Taran Condrat în baza art. 54-1 ,,b” Cod penal al RSSU, pe motiv că există circumstanțe 2 care exclud tragerea lui la răspundere penală, cu încetarea procesului penal în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și reabilitarea acestuia. Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare de pe rol devine pasibil admiterii, cu casarea totală a hotărârii irevocabile contestate, ca fiind afectată de un viciu fundamental și dispunerea încetării procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea persoanei la răspundere penală, cu reabilitarea acesteia.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b), art. 453 alin. (1), art. 457 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: admite recursul în anulare declarat de către Procurorul General Adjunct, Roșioru Mircea, casează sentința Tribunalului militar al armatei nr. 53 din 08 august 1944, privind condamnarea lui Taran Condrat XXXXX în baza art. 54-1 ,,b” Cod penal al RSSU, cu încetarea procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea lui la răspundere penală și dispune reabilitarea acestuia, în conformitate cu Legea Republicii Moldova din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 martie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Victor Burduh Nicolae Craiu 3