1ra-343/2020 — art. 46, 362-1 alin. 3 lit. a CP

1ra-343/2020 — art. 46, 362-1 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-343/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

Craiu Nicolae

Mardari Dumitru

judecând, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Mămăligă

Igor în numele inculpaților, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului Penal al Curții

de Apel Chișinău din 16 mai 2019, în cauza penală privindu-i pe

MOCANU Tamara XXXXX, născută la XXXXX,

originară din XXXXX și domiciliată în XXXXX;

MOCANU Anatolie XXXXX, născută la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat în XXXXX;

SC „EMINIS SERVICE” SRL, cod fiscal XXXXX,

cu sediul în XXXXX;

SC „DAVID CREDIT” SRL, cod fiscal XXXXX, cu

sediul în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.01.2018 – 18.04.2018,

Instanța de apel:

1) 28.05.2018 – 03.10.2018;

2) 22.03.2019 – 16.05.2019 – rejudecată cauza;

Instanța de recurs:

1) 06.12.2018 – 19.02.2019 dispusă rejudecarea;

2) 04.10.2019 – 28.01.2020.

c o n s t a t ă:

conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală:

- Mocanu A. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 46, 3621 alin. (3) lit.

a) Cod penal la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 920 unități convenționale,

ceea ce constituie 46000 lei;

1

- Mocanu T. a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 46, 3621 alin. (3)

lit. a) Cod penal la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 920 unități convenționale,

ceea ce constituie 46000 lei;

- SC „EMINIS SERVICE” SRL a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3300

unități convenționale, ceea ce constituie 165000 lei;

- SC „DAVID CREDIT” SRL a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 46,

3621 alin. (3) lit. a) Cod penal la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3300 unități

convenționale, ceea ce constituie 165000 lei.

Mijloacele bănești în sumă de 1646 (o mie șase sute patruzeci și șase) dolari SUA,

1410 (o mie patru sute zece) euro, 2136 (două mii o sută treizeci și șase) lei românești și

58365 (cincizeci și opt mii trei sute șaizeci și cinci) lei MDL, ridicate în cadrul percheziției

efectuate la 13.09.2017, la domiciliul cet. Mocanu T. și cet. Mocanu A., domiciliați în

mun. Chișinău, str. Roșiori 78 și mijloacele bănești în sumă de 83042 (optzeci și trei mii

patruzeci și doi) dolari SUA și 13520 (treisprezece mii cinci sute douăzeci) euro ridicați în

cadrul percheziției efectuate la 13.09.2017 în oficiul SRL „David Credit” amplasat pe

adresa XXXXX și 5100 (cinci mii o sută) dolari SUA ridicate din automobilul de marcă

„Mercedes C 220” cu n/î XXXXX, care la moment se păstrează la serviciul Fiscal de Stat

de restituit proprietarilor, la rămânerea definitivă a sentinței.

Actele ridicate de la domiciliu lui Mocanu A., prin ordonanța din 16.10.2017 au fost

transmise la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte a CCTP al INI al IGP.

Corpurile delicte: actele ridicate în cadrul percheziției efectuate la sediul SRL „David

Credit”, amplasat în XXXXX, recunoscute în calitate de corpuri delicte prin ordonanța din

22 decembrie 2017, de restituit proprietarilor la rămânerea definitivă a sentinței.

Totodată, s-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Mocanu A., Mocanu T. și

de la persoanele juridice SC „EMINIS SERVICE” SRL și SC „DAVID CREDIT” SRL

cheltuielile de judecată în mărime de 6300 (șase mii trei sute) lei.

2015 până în prezent, Mocanu T., aflându-se în mun. Chișinău, folosind în activitatea

infracțională SRL „David Credit” și SRL „Emines Sevice”, în cadrul cărora deținea funcția

de administrator, având intenția comiterii infracțiunii de organizare a migrației ilegale pe

teritoriul diferitor țări, a persoanelor ce nu sunt cetățeni sau rezidenți a acestor state,

urmărind realizarea acestei intenții infracționale și scopul obținerii unui profit din această

activitate infracțională, a participat în calitate de coautor în cadrul grupul criminal

organizat creat pentru comiterea infracțiunii menționate (organizarea migrației ilegale),

format din Mocanu A., repartizând rolurile între membrii acestei reuniuni a organizat

migrația ilegală în statul Israel a mai multor cetățeni ai Republicii Moldova.

Astfel, în perioada vizată, Mocanu T. acționând în cadrul grupului criminal organizat,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu membrii acestuia, repartizând rolurile între

membrii grupului criminal, urmărind scopul obținerii profitului, încasând aproximativ câte

7 000 dolari SUA de la fiecare persoană, a întreprins acțiuni în vederea organizării intrării

și șederii ilegale în statul Israel a cetățenilor Republicii Moldova menționați supra, care nu

sunt nici cetățeni, nici rezidenți al acestui stat.

2

Întru realizarea intențiilor infracționale, în perioada anului 2015 până în prezent,

Mocanu T., în baza înțelegerii prealabile cu membrii grupului criminal, s-a întâlnit cu

potențialii migranți, cărora le-a explicat condițiile contractuale și de muncă în statul Israel,

documentele necesare pentru deschiderea vizei de intrare și ședere în statul Israel și

remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000 dolari SUA pentru persoană, care urma a

fi achitată acestora.

În continuare, Mocanu T., prin participație cu Mocanu A., SRL „David Credit” și

SRL „Emines Sevice”, urmărind scopul infracțional, a primit de la mai mulți cetățeni ai

Republicii Moldova, un set de documente, totodată, asumându-și angajamentul de a

perfecta actele obligatorii pentru deschiderea vizei de muncă în statul Israel. În așa mod,

de către Mocanu T., a fost organizată falsificarea certificatelor care atestă absolvirea

cursurilor specializate de îngrijire a bătrânilor, comisiile medicale care atestă starea

sănătății a migranților.

Ulterior, Mocanu T., acționând împreună cu membrii grupului criminal organizat, a

perfectat pe numele migranților câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe

necunoscute, necesare pentru depunerea lor în acest scop la Consulatul Israelului din or.

Kiev, R. Ucraina și a instruit migranții cu privire la circumstanțele care urmau să comunice

în cadrul întrevederea ce urma să aibă loc la Consulat, cu prezentarea informației despre

scopul plecării sale peste hotare.

Continuându-și acțiunile sale criminale, acționând în cadrul grupului criminal

organizat, aflându-se în mun. Chișinău, Republica Moldova, împreună și prin înțelegere

prealabilă cu membrii acestuia, a transmis migranților documentele necesare pentru

depunerea lor la Consulatul Statului Israel din or. Kiev, Republica Ucraina, iar pentru

organizarea ilegală a acestor acțiuni, a primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de

aproximativ 7 000 dolari, de persoană.

Ulterior, Mocanu T., prin participație cu Mocanu A., SRL „David Credit” și SRL

„Emines Sevice”, a organizat transportarea migranților la Consulatul statului Israel din or.

Kiev Ucraina, unde de către ultimii, la indicația membrilor grupului criminal au fost

depuse seturile de acte falsificate, în baza cărora au fost perfectate vize de intrare și ședere,

în temeiul cărora migranții în mod ilegal au intrat pe teritoriul statului Israel.

Astfel, Mocanu T. prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, organizarea migrațiunii ilegale, adică organizarea,

în scopul obținerii, direct, a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a

teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean și nici rezident al acestui stat,

săvârșită față de mai multe persoane, de către mai multe persoane, săvârșită de un grup

criminal organizat.

În continuare, s-a stabilit că începând cu anul 2015 până în prezent, Mocanu A.

aflându-se în mun. Chișinău, folosind în activitatea infracțională SRL „David Credit” și

SRL „Eminis Sevice”, în cadrul căreia deținea funcția de administrator, având intenția

comiterii infracțiunii de organizare a migrației ilegale pe teritoriul diferitor țări a

persoanelor ce nu sunt cetățeni sau rezidenți a acestor state, urmărind realizarea acestei

intenții infracționale și scopul obținerii unui profit din această activitate infracțională, a

participat în calitate de coautor în cadrul grupului criminal organizat creat pentru

3

comiterea infracțiunii menționate (organizarea migrației ilegale), format din Mocanu T. și

persoane juridice menționate supra, repartizând rolurile între membrii acestei reuniuni a

organizat migrația ilegală în statul Israel a mai multor cetățeni ai Republicii Moldova.

Astfel, în perioada vizată, Mocanu A. acționând în cadrul grupului criminal

organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu membrii acestuia, repartizând rolurile

între membrii grupului criminal, urmărind scopul obținerii profitului, încasând aproximativ

câte 7000 dolari SUA de la fiecare persoană, a întreprins acțiuni în vederea organizării

intrării și șederii ilegale în statul Israel a cetățenilor Republicii Moldova menționați supra,

care nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți al acestui stat.

Întru realizarea intențiilor infracționale, în perioada anului 2015 până în prezent,

Mocanu A., în baza înțelegerii prealabile cu membrii grupului criminal, s-a întâlnit cu

potențialii migranți, cărora i-au fost explicate condițiile contractuale și de muncă în statul

Israel, documentele necesare pentru deschiderea vizei de intrare și ședere în statul Israel și

remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000 dolari SUA pentru persoană, care urma a

fi achitată acestora.

În continuare, Mocanu A., prin participație cu Mocanu T., SRL „David Credit” și

SRL „Eminis Sevice”, urmărind scopul infracțional, a primit de la mai mulți cetățeni ai

Republicii Moldova, un set de documente, totodată, asumându-și angajamentul de a

perfecta actele obligatorie pentru deschiderea vizei de muncă în statul Israel. În așa mod,

de către Mocanu A., a fost organizată falsificarea certificatelor care atestă absolvirea

cursurilor specializate de îngrijire a bătrânilor, comisiile medicale care atestă starea

sănătății a migranților.

Ulterior, Mocanu A., acționând împreună cu membrii grupului criminal organizat, a

perfectat pe numele migranților câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe

necunoscute, necesare pentru depunerea lor în acest scop la Consulatul Israelului din or.

Kiev, R. Ucraina, precum și au instruit migranții cu privire la circumstanțele care urma să

comunice în cadrul întrevederea ce urma să aibă loc la Consulat, cu prezentarea

informației despre scopul plecării sale peste hotare.

Continuându-și acțiunile sale criminale, acționând în cadrul grupului criminal

organizat, aflându-se în mun. Chișinău, Republica Moldova, împreună și prin înțelegere

prealabilă cu membrii acestuia, a transmis migranților documentele necesare pentru

depunerea lor la Consulatul Statului Israel din or. Kiev, Republica Ucraina, iar pentru

organizarea ilegală acestor acțiuni, a primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de

aproximativ 7000 dolari, pentru persoana.

Ulterior, Mocanu A., prin participație cu Mocanu T., SRL „David Credit” și SRL

„Eminis Sevice”, a organizat transportarea migranților la Consulatul statului Israel din or.

Kiev Ucraina, unde de către ultimii, la indicația membrilor grupului criminal au fost

depuse seturile de acte falsificate, în baza cărora au fost perfectate vize de intrare și ședere,

în temeiul cărora, migranții în mod ilegal au intrat pe teritoriul statului Israel.

Astfel, Mocanu A. prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, organizarea migrațiunii ilegale, adică organizarea,

în scopul obținerii, direct, a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a

teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean și nici rezident al acestui stat,

4

săvârșită față de mai multe persoane, de către mai multe persoane, săvârșită de un grup

criminal organizat.

În continuare, instanța de judecată a constatat că, începând cu anul 2015 până în

prezent, Societatea Comercială „Eminis Service” SRL, desfășurând activitatea în

XXXXX, având intenția comiterii infracțiunii de organizare a migrației ilegale pe teritoriul

diferitor țări a persoanelor ce nu sunt cetățeni sau rezidenți a acestor state, urmărind

realizarea acestei intenții infracționale și scopul obținerii unui profit din această activitate

infracțională, a participat în calitate de coautor în cadrul grupul criminal organizat creat

pentru comiterea infracțiunii menționate (organizarea migrației ilegale), format din

Mocanu T. și Mocanu A. și SC „David Credit” SRL, repartizând rolurile între membrii

acestei reuniuni a organizat migrația ilegală în statul Israel a mai multor cetățeni ai

Republicii Moldova.

Astfel, în perioada vizată, „Eminis Service” SRL acționând în cadrul grupului

criminal organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu membrii acestuia, repartizând

rolurile între membrii grupului criminal, urmărind scopul obținerii profitului, încasând

aproximativ câte 7 000 dolari SUA de la fiecare persoană, a întreprins acțiuni în vederea

organizării intrării și șederii ilegale în statul Israel a cetățenilor Republicii Moldova

menționați supra, care nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți al acestui stat.

Întru realizarea intențiilor infracționale, în perioada anului 2015 până în prezent,

„Eminis Service” SRL, în baza înțelegerii prealabile cu membrii grupului criminal, s-a

întâlnit cu potențialii migrații, cărora i-au fost explicate condițiile contractuale și de muncă

în statul Israel, documentele necesare pentru deschiderea vizei de intrare și ședere în statul

Israel și remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000 dolari SUA pentru persoană, care

urma a fi achitată acestora.

În continuare, „Eminis Service” SRL, prin participație cu Mocanu T., Mocanu A. și

SRL „David Credit”, urmărind scopul infracțional, a primit de la mai mulți cetățeni ai

Republicii Moldova, un set de documente, totodată, asumându-și angajamentul de a

perfecta actele obligatorie pentru deschiderea vizei de muncă în statul Israel. În așa mod,

de către membrii grupului, a fost organizată falsificarea certificatelor care atestă absolvirea

cursurilor specializate de îngrijire a bătrânilor, comisiile medicale care atestă starea

sănătății a migranților.

Ulterior, de către membrii grupului criminal organizat a fost organizat pe numele

migranților câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe necunoscute, necesare

pentru depunerea lor în acest scop la Consulatul Israelului din or. Kiev, R. Ucraina,

precum și au instruit migrații cu privire la circumstanțele care urma să comunice în cadrul

întrevederea ce urma să aibă loc la Consulat, cu prezentarea informației despre scopul

plecării sale peste hotare.

Continuându-și acțiunile sale criminale, acționând în cadrul grupului criminal

organizat, aflându-se în mun. Chișinău, Republica Moldova, împreună și prin înțelegere

prealabilă cu membrii acestuia, a transmis migranților documentele necesare pentru

depunerea lor la Consulatul Statului Israel din or. Kiev, Republica Ucraina, iar pentru

organizarea ilegală acestor acțiuni, a primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de

aproximativ 7 000 dolari, pentru persoana.

5

Ulterior, SRL „Eminis Service”, prin participație cu Mocanu T., Mocanu A. și SRL

„David Credit”, a organizat transportarea migranților la Consulatul statului Israel din or.

Kiev Ucraina, unde de către ultimii, la indicația membrilor grupului criminal au fost

depuse seturile de acte falsificate, în baza cărora au fost perfectate vize de intrare și ședere,

în temeiul cărora, migrații în mod ilegal au intrat pe teritoriul Statului Israel.

Astfel, SRL „Eminis Service” prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, organizarea migrațiunii ilegale, adică

organizarea, în scopul obținerii, direct, a unui folos financiar, a intrării, șederii și

tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean și nici

rezident al acestui stat, săvârșită față de mai multe persoane, de către mai multe persoane,

săvârșită de un grup criminal organizat.

Totodată, s-a constatat că începând cu anul 2015 până în prezent, Societatea

Comercială „David Credit” SRL, cod fiscal 1012600033129, desfășurând activitatea în

XXXXX, având intenția comiterii infracțiunii de organizare a migrației ilegale pe teritoriul

diferitor țări a persoanelor ce nu sunt cetățeni sau rezidenți a acestor state, urmărind

realizarea acestei intenții infracționale și scopul obținerii unui profit din această activitate

infracțională, a participat în calitate de coautor în cadrul grupul criminal organizat creat

pentru comiterea infracțiunii menționate (organizarea migrației ilegale), fondat din

Mocanu T. și Mocanu A. și SC „Eminis Service” SRL, repartizând rolurile între membrii

acestei reuniuni a organizat migrația ilegală în statul Israel a mai multor cetățeni ai

Republicii Moldova.

Astfel, în perioada vizată, „David Credit” SRL, acționând în cadrul grupului criminal

organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu membrii acestuia, repartizând rolurile

între membrii grupului criminal, urmărind scopul obținerii profitului, încasând aproximativ

câte 7 000 dolari SUA de la fiecare persoană, a întreprins acțiuni în vederea organizării

intrării și șederii ilegale în statul Israel a cetățenilor Republicii Moldova menționați supra,

care nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți al acestui stat.

Întru realizarea intențiilor infracționale, în perioada anului 2015 până în prezent,

«David Credit» SRL, în baza înțelegerii prealabile cu membrii grupului criminal, s-a

întâlnit cu potențialii migrații, cărora i-au fost explicate condițiile contractuale și de muncă

în statul Israel, documentele necesare pentru deschiderea vizei de intrare și ședere în statul

Israel și remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7 000 dolari SUA pentru persoană, care

urma a fi achitată acestora.

În continuare, „David Credit” SRL, prin participație cu Mocanu T., Mocanu A. și

SRL „Eminis Service”, urmărind scopul infracțional, a primit de la mai mulți cetățeni ai

Republicii Moldova, un set de documente, totodată, asumându-și angajamentul de a

perfecta actele obligatorie pentru deschiderea vizei de muncă în statul Israel. în așa mod,

de către membrii grupului, a fost organizată falsificarea certificatelor care atestă absolvirea

cursurilor specializate de îngrijire a bătrânilor, comisiile medicale care atestă starea

sănătății a migranților.

Ulterior, de către membrii grupului criminal organizat a fost organizat pe numele

migranților câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe necunoscute, necesare

pentru depunerea lor în acest scop la Consulatul Israelului din or. Kiev, R. Ucraina,

6

precum și au instruit migrații cu privire la circumstanțele care urma să comunice în cadrul

întrevederea ce urma să aibă loc la Consulat, cu prezentarea informației despre scopul

plecării sale peste hotare.

Continuându-și acțiunile sale criminale, acționând în cadrul grupului criminal

organizat, aflându-se în mun. Chișinău, Republica Moldova, împreună și prin înțelegere

prealabilă cu membrii acestuia, a transmis migranților documentele necesare pentru

depunerea lor la Consulatul Statului Israel din or. Kiev, Republica Ucraina, iar pentru

organizarea ilegală acestor acțiuni, a primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de

aproximativ 7 000 dolari, pentru persoana.

Ulterior, SRL „David Credit”, prin participație cu Mocanu T., Mocanu A. și SRL

„Eminis Service”, a organizat transportarea migranților la Consulatul statului Israel din or.

Kiev, Ucraina, unde de către ultimii, la indicația membrilor grupului criminal au fost

depuse seturile de acte falsificate, în baza cărora au fost perfectate vize de intrare și ședere,

în temeiul cărora, migrații în mod ilegal au intrat pe teritoriul Statului Israel.

Având ca bază factologică cele expuse, prima instanță a conchis în partea descriptivă

a sentinței asupra încadrării juridice a acțiunilor inculpaților în baza art. 46, 3621 alin. (3)

lit. a) Cod penal, organizarea migrațiunii ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii,

direct, a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat,

a persoanei care nu este nici cetățean și nici rezident al acestui stat, săvârșită față de mai

multe persoane, de către mai multe persoane, săvârșită de un grup criminal organizat.

de art. 402-403 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel de către procuror, care a

solicitat casarea parțială a acesteia și emiterea unei noi hotărâri, prin care să se aplice față

de inculpați, pe lângă pedeapsa de bază, pedeapsa complementară obligatorie sub forma

privării de dreptul de exercitare a activității legate de prestarea serviciilor în domeniul

angajării în câmpul muncii, peste hotarele Republicii Moldova, pe un termen de 5 ani,

totodată mijloacele bănești ridicate în cadrul perchezițiilor pe cauza penală nominalizată,

recunoscute în calitate de corpuri delicte, care, după expertizarea acestora, au fost

transmise spre păstrare Serviciului Fiscal de Stat, de încasat în beneficiul statului, în

valoare totală de: 89.788 dolari SUA, 14.860 euro, 58.365 lei MDL și 2.136 lei RON.

Bunurile ridicate și anexate la materialele cauzei penale - documentele de constituire a

persoanelor juridice, ștampilele, licențele, toate contractele și dosarele de împrumut între

persoane fizice și SRL „David Credit”, actele depuse de persoanele fizice către SRL

„David Credit”, în scopul contractării creditelor, recipisele de recepționare a actelor și

certificatele de rambursare a împrumuturilor, certificatele de proprietate, titlurile de

autentificare, certificatele de moștenire, certificatele cadastrale, contractele de vânzare -

cumpărare a bunurilor imobile, pașapoarte ale bunurilor imobile, recunoscute și examinate

în baza ordonanței din 16.10.2017 și a ordonanței din 04.12.2017 și 22.12.2017 - de

restituit proprietarilor, după ce sentința va intra în vigoare.

Bunurile, recunoscute în calitate de corpuri delicte: Laptop de model Toshiba Satelite

c660/l TM, telefon mobil de model HTC, iphone de model 6+, planșeta de model ASUS

K001, de culoare negru-albastru, telefon mobil de model Nokia , cartelele SIM Orange,

telefon mobil de model FLY de culoare albă, purtătorul de informație de model

7

TRANSENT Store Get A XXXXX, de culoare negru - violet, purtătorul de informație de

culoare violet cu inscripția FLASP, procesor de culoare negru-roșu - de confiscat în

beneficiul statului, ca fiind bunuri utilizate în procesul comiterii infracțiunii; foițele,

notițele, agendele, carnetele, mapele cu însemnări și notițe, ridicate în cadrul perchezițiilor

și atașate la materialele cauzei penale - de păstrat la materialele cauzei.

În motivarea cerințelor din apel, procurorul a invocat următoarele:

- sentința este parțial ilegală și prea blândă în partea stabilirii pedepsei, or instanța a

neglijat sancțiunea prevăzută la art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal și nu a aplicat pedeapsa

complementară obligatorie inculpaților;

- infracțiunea imputată acestora, pe lângă pedeapsa de bază, include pedeapsa

complementară obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate, pe un termen de la 3 la 5 ani, sau cu lichidarea persoanei

juridice;

- infracțiunea dată a fost comisă de către inculpați premeditat, în scopul obținerii unui

profit material substanțial;

- instanța urmează să dispună confiscarea în proprietatea statului a mijloacelor

bănești și a bunurilor rezultate din comiterea infracțiunilor (mijloacele bănești ridicate în

cadrul perchezițiilor) cât și a bunurilor utilizate la comiterea infracțiunii (laptop de model

Toshiba Satelite c660/l TM, telefon mobil de model HTC, IPHONE de model 6+, Planșeta

de model ASUS K001, de culoare negru-albastru, telefon mobil, de modelul NOKIA,

cartelele SIM Orange, telefon mobil de model FLY de culoare albă, purtătorul de

informație de model TRANSENT Store Get A XXXXX, de culoare negru - violet,

purtătorul de informație de culoare violet cu inscripția HASP, procesor de culoare negru-

roșu) - dar contrar prevederilor expuse supra, instanța a dispus prin sentință restituirea în

beneficiul proprietarilor a tuturor mijloacelor bănești și a bunurilor ridicate în cadrul

perchezițiilor efectuate la etapa urmăririi penale.

Potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la unele chestiuni ce

vizează individualizarea pedepsei penale, cu referire la rigorile art. 78 alin. (2) Cod penal,

în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea

infracțiunii, pedeapsa complementară care nu este obligatorie (,,cu sau fără”) prevăzută de

lege pentru infracțiunea săvârșită poate fi înlăturată. Pedeapsa complementară obligatorie

poate fi înlăturată numai în condițiile art. 79 alin. (1) Cod penal. În situația dată, nici de

către organul de urmărire penală, cu atât mai mult de către instanța de judecată nu a fost

identificată nici o circumstanță excepțională care ar micșora esențial gravitatea faptei, care

i-ar permite instanței să nu aplice pedeapsa complimentară obligatorie, chiar dacă

inculpații și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate. Instanța, în sentința

emisă, la pagina 13, alineatul 5 de sus, de fapt a și menționat acest aspect, însă ulterior, în

text, a pus la baza atenuării pedepsei aplicate. În rezultatul activității infracționale, de către

inculpați a fost obținut un venit infracțional de proporții.

Potrivit prevederilor pct. 6 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție privind

practica aplicării de către instanțele de judecată a dispozițiilor legale referitoare la

confiscarea averii, bunuri rezultate din infracțiune constituie orice avantaj economic

obținut în urma săvârșirii infracțiunilor penale. Avantajul economic poate consta într-un

8

bun de orice natură, corporal sau incorporal, mobil sau imobil, precum și acte juridice sau

documente care atestă un titlu sau un drept asupra unui bun. În situația data, bunurile

ridicate în cadrul perchezițiilor reprezintă bunuri rezultate din infracțiune. Or, în cazul în

care această infracțiune continuă nu ar fi avut loc, nu ar fi fost posibilă realizarea tuturor

veniturilor menționate.

În consecință, potrivit rigorilor art. 106 Cod penal, de către acuzare a fost solicitată și

confiscarea în proprietatea statului a mijloacelor bănești și a bunurilor atât rezultate din

comiterea infracțiunilor (mijloacele bănești ridicate în cadrul perchezițiilor), cât și a

bunurilor utilizate la comiterea infracțiunii (Laptop de model Toshiba Satelite c660/l TM,

Telefon mobil de model HTC, IPhone de model 6+ Planșeta de model ASUS K001, de

culoare negru-albastru, telefon mobil, de modelul NOKIA , cartelele SIM orange, telefon

mobil de model FLY de culoare albă, purtătorul de informație de model TRANSENT

Store Get A XXXXX, de culoare negru violet, purtătorul de informație de culoare violet cu

inscripția HASP, procesor de culoare negru-roșu). Contrar prevederilor expuse supra,

instanța de judecată a dispus prin sentință restituirea proprietarilor a tuturor mijloacelor

bănești și a bunurilor ridicate în cadrul perchezițiilor efectuate la etapa urmăririi penale.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat și menținută sentința.

corect că, Mocanu A., Mocanu T., SC „Eminis Service” SRL și SC „David Credit” SRL,

sunt vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal.

În ceea ce privește cererea de apel declarată de către partea acuzării, instanța de apel a

considerat neîntemeiat argumentul apelantului precum că, instanța de fond a stabilit o

pedeapsă prea blândă în privința inculpaților pentru faptele infracționale comise de aceștia.

Sancțiunea stabilită pentru comiterea infracțiunii expuse în art. 46, 3621 alin. (3) lit.

a) Cod penal prevede amendă în mărime de la 1150 la 1350 unități convenționale sau

închisoare de la 5 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridică se

pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a desfășura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

Circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, în privința

inculpaților sunt considerate contribuirea activă la descoperirea infracțiunii și căința

sinceră. La materialele dosarului nu sunt probe care să ateste că inculpații ar fi fost anterior

condamnați. Circumstanțe ce agravează răspunderea penală în privința acestora nu au fost

stabilite, nici temeiuri de liberare de răspundere penală. Astfel, ca urmare a aplicării

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și a reducerii cu 1/4 din limitele

pedepselor prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, limitele pedepsei cu

amendă aplicabile în prezenta cauză pentru persoane fizice sunt de la 863 unități

convenționale (1/4 din 1150) la 1013 unități convenționale (1/4 din 1350), iar pentru

persoanele juridice - de la 3000 unități convenționale (1/4 din 4000) la 4500 unități

convenționale (1/4 din 6000).

La caz, au fost reținute doar circumstanțe atenuante - contribuirea activă la

descoperirea infracțiunii și căința activă, din materialele dosarului s-a stabilit că, inculpații

9

Mocanu A. și Mocanu T. au la întreținere 2 copii minori. În ceea ce privește SC „Eminis

Service” SRL și SC „David Credit” SRL, la materialele dosarului nu sunt probe care să

ateste că acestea anterior ar fi fost atrase la răspundere penală. Totodată, s-a stabilit că, pe

parcursul anilor 2015-2017, acestea au achitat la buget impozite în sumă totală de peste

900000 lei.

Prin urmare, reieșind din cele constatate supra și anume că, inculpații nu au comis

anterior nici o infracțiune, și-au recunoscut integral vina, cauza fiind examinată în ordinea

stabilită de art. 3641 Cod de procedură penală, ținând cont de prevalarea circumstanțelor

atenuante și lipsa celor agravante, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

comise, reieșind din noile limite de pedeapsă stabilite conform prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, ținând cont de prevederile art. 78 alin. (2) Cod penal, care

reglementează mecanismul influenței circumstanțelor atenuante și agravante asupra

pedepsei penale, instanța de apel a considerat că, prima instanță a conchis corect că, scopul

educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința inculpaților poate

fi atins prin aplicarea unei pedepse penale sub formă de amendă, fără privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate sau lichidarea persoanei

juridice.

Instanța de apel a considerat că prima instanță a conchis corect că, partea acuzării nu

a prezentat dovezi care să demonstreze că, mijloacele bănești ridicate în cadrul

perchezițiilor menționate au fost dobândite pe cale criminală, procurorul nu a prezentat

probe care ar demonstra că, mijloacele financiare recunoscute în calitate de corpuri delicte

în prezenta cauză penală au fost utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni,

rezultă din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, că au fost

date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor, sunt

deținute contrar dispozițiilor legale, sunt convertite sau transformate, parțial sau integral,

din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri.

În afară de aceasta, prin încheierile Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a stabilit

că, mijloacele bănești ridicate în cadrul perchezițiilor nu au fost dobândite pe cale

infracțională.

Instanța de apel a mai reținut că, pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și

în ședințele instanței de apel, acuzarea nu și-a motivat solicitarea de transmitere a

mijloacelor bănești în beneficiul statului și nu a făcut trimitere la vreo dispoziție legală pe

care și-a întemeiat pretenția respectivă.

Prin urmare, reieșind din cele menționate supra, în viziunea instanței de apel, prima

instanță a conchis corect că, mijloacele bănești în sumă de 1.646 dolari SUA, 1.410 Euro,

2.136 de lei românești și 58.365 lei mld, ridicate în cadrul percheziției efectuate la

13.09.2017, la domiciliul lui Mocanu T. și Mocanu A. și mijloacele bănești în sumă de

83.042 de dolari SUA și 13.520 euro ridicate în cadrul percheziției efectuate la 13.09.2017

în oficiul SRL „David Credit” și 5.100 dolari SUA, ridicate din automobilul de model

„Mercedes C 220” cu n/î XXXXX, care la moment se păstrează la Serviciul Fiscal de Stat

- urmează a fi restituite proprietarilor la rămânerea definitivă a sentinței.

În ceea ce privește actele ridicate de la domiciliul lui Mocanu A., care prin ordonanța

din 16.10.2017 au fost transmise la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte a

10

CCTP al INI al IGP, instanța de apel a menționat că prima instanță a conchis corect că,

acestea urmează a fi restituite proprietarilor la rămânerea definitivă a sentinței or, în cadrul

urmăririi penale, acestea nu au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte.

Cu referire la actele ridicate în cadrul percheziției efectuate la sediul SRL „David

Credit” și recunoscute în calitate de corpuri delicte prin ordonanța din 22.12.2017, prima

instanță a conchis corect că, și acestea urmează a fi restituite proprietarilor la rămânerea

definitivă a sentinței or, reieșind din prevederile art. 158 Cod de procedură penală,

corpurile delicte sunt recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune

că ele au servit la săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale

sau au constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și bani sau alte valori ori obiecte și

documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infracțiunii, constatarea

circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea învinuirii ori

atenuarea răspunderii penale.

declarat recursul ordinar procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea ce ține de

individualizarea pedepsei, cu remiterea cauzei spre o nouă rejudecare, în instanța de apel,

în alt complet de judecată. Procurorul a adus următoarele argumente în susținerea cererii:

- la stabilirea pedepsei inculpaților, pentru infracțiunea comisă, ambele instanțe de

judecată nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. 78 alin. (2) Cod penal, ajungând

incorect la concluzia înlăturării pedepsei complementare, sub forma privării de dreptul de

exercitare a activității legate de prestarea serviciilor în domeniul angajării în câmpul

muncii peste hotarele R. Moldova, or inculpații nu au dat dovadă de o conduită

profesională, dar dimpotrivă întreaga capacitate profesională a fost focalizată în scopul

obținerii unui profit material substanțial în mod ilegal;

- în opinia procurorului unica metodă de reeducare și corijare, este condamnarea

inculpaților, atât la pedeapsă principală, cât și prin stabilirea pedepsei complimentare, or

argumentele invocate la adoptarea soluției prin care instanțele s-au mizat pe circumstanțe

ce reies din personalitatea inculpaților, precum nu s-au aflat în conflict cu legea și prezența

copiilor minori, nu pot substitui rezonanța infracțiunii și impactul acesteia asupra

societății;

- potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la unele chestiuni ce

vizează individualizarea pedepsei penale, cu referire la prevederile art. 78 alin. (2) Cod

penal, în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea

infracțiunii, pedeapsa complimentară care nu este obligatorie (cu sau fără) prevăzută de

lege pentru infracțiunea săvârșită poate fi înlăturată. Pedeapsa complimentară obligatorie

poate fi înlăturată numai în condițiile art. 79 alin. (1) Cod penal;

- la caz, deși ambele instanțe de judecată au statuat asupra oportunității înlăturării

pedepsei complimentare obligatorii, nu au identificat nici o circumstanță excepțională care

ar permite înlăturarea acesteia;

- este lipsită de suport juridic și soluția instanței privind neaplicarea confiscării

speciale, or potrivit prevederilor pct. 6 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție,

privind practica aplicării de către instanțele de judecată a dispozițiilor legale referitoare la

11

confiscarea averii, bunuri rezultate din infracțiune constituie, orice avantaj economic

obținut în urma săvârșirii infracțiunilor penale;

- confiscarea specială este o măsură de siguranță de drept penal cu caracter

patrimonial, care constă în trecerea în patrimoniul statului a unor bunuri sau valori care au

servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat din săvârșirea acesteia, ori sunt deținute

contrar legii;

- în cazul de față, reieșind din gradul de implicare a făptașilor în acțiunile de

organizare a migrațiunii ilegale, prin modul în care a fost concepută activitatea

infracțională, se deduce că, mijloacele financiare (ridicate în cadrul perchezițiilor, în

valoare de 89.788 dolari SUA, 14.860 Euro și 58.365 lei MD si 2.136 lei RON) și bunurile

rezultate din comiterea infracțiunilor, cât și bunurile utilizate în comiterea infracțiunii

(laptop de model Toshiba Satelite c660/l TM, telefon mobil de model HTC, iphone de

model 6+, planșeta de model ASUS K001, de culoare negru-albastru, telefon mobil, de

modelul NOKIA , cartelele SIM Orange, telefon mobil de model FLY de culoare albă,

purtătorul de informație de model Transent Store Get A XXXXX, de culoare negru -

violet, purtătorul de informație de culoare violet cu inscripția HASP, procesor de culoare

negru-roșu) – urmează a fi confiscate în beneficiul statului, ca fiind bunuri utilizate la

comiterea infracțiunii și rezultate din activitatea criminală.

avocatul Mămăligă I., acționând în interesele inculpaților, a depus referință privitor la

opinia asupra recursului declarat de procuror menționând că urmează a fi dispusă

inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat, deoarece înăsprirea

nefondată a pedepsei va avea un caracter invers decât scopul stabilit de legislație.

Aplicarea în privința inculpaților a pedepsei complementare sub formă de privarea de

dreptul de prestare a serviciilor în domeniul angajării în câmpul muncii, se va răsfrânge

negativ nu numai asupra familiei Mocanu, dar și a angajaților SC „Eminis Service” SRL,

precum și asupra bugetului de stat care va fi lipsit de impozitele achitate de companie.

Consideră lipsită de careva suport legal și solicitarea acuzatorului de stat privind aplicarea

confiscării speciale asupra mijloacelor bănești ridicate în cadrul perchezițiilor efectuate la

data de 13.09.2017.

februarie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror cu casarea parțială a

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, în latura

penală, în partea individualizării pedepsei, privind neaplicarea pedepsei complementare în

privința persoanelor juridice SC „Eminis Service” SRL și SC „David Credit” SRL, și în

partea hotărârii cu privire la corpurile delicte și neaplicarea confiscării speciale, cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale deciziei atacate au fost menținute.

Decizia nefiind susceptibilă contestării pe căile ordinare de atac, în partea în care a fost

dispusă rejudecarea cauzei, în rest devenind irevocabilă.

12

declarat de partea acuzării, instanța de recurs a evidențiat următoarele aspecte de fapt și de

drept.

Prima instanță i-a recunoscut vinovați și i-a condamnat în baza art. 46, 3621 alin. (3)

lit. a) Cod penal, pe: Mocanu T. și Mocanu A., la amendă în mărime de câte 920 unități

convenționale, ceea ce constituie suma de 46.000 lei, fiecare; SC „Eminis Service” SRL

și SC „David Credit” SRL, la amendă în mărime de câte 3300 unități convenționale, ceea

ce constituie suma de 165.000 lei, fiecare. Mijloacele bănești în sumă de 1.646 de dolari

SUA, 1.410 euro, 2.136 de lei românești și 58.365 lei MDL, ridicate în cadrul percheziției

efectuate la data de 13.09.2017, la domiciliul lui Mocanu Tamara și Mocanu Anatolie și

mijloacele bănești în sumă de 83.042 de dolari SUA și 13.520 de euro, ridicate în cadrul

percheziției efectuate la data de 13.09.2017, în oficiul SC ,,David Credit” SRL, și 5.100 de

dolari SUA, ridicate din automobilul de model „Mercedes C 220” cu n/î XXXXX, care la

moment se păstrează la Serviciul Fiscal de Stat, s-a dispus a fi restituite proprietarilor la

rămânerea definitivă a sentinței. Actele ridicate de la domiciliul lui Mocanu A., situat în

mun. Chișinău, str. Roșiori 78, care prin ordonanța 16.10.2017 au fost transmise la păstrare

în camera de păstrare a corpurilor delicte a CCTP al INI al IGP. Corpurile delicte: actele

ridicate în cadrul percheziției efectuate la sediul SRL „David Credit”, recunoscute în

calitate de corpuri delicte prin ordonanța din 22.12.2017, s-a dispus a fi restituite

proprietarilor la rămânerea definitivă a sentinței.

Procurorul, în ordine de apel, a criticat sentința prin prisma faptului înlăturării

pedepsei complimentare obligatorii și neaplicării confiscării speciale.

Însă, instanța de apel a respins ca nefondat apelul declarat și a menținut sentința, iar

asupra argumentului procurorului privind aplicarea pedepsei complementare, a indicat

doar că „... reieșind din cele constatate supra, și anume că, inculpații nu au comis anterior

nici o infracțiune, și-au recunoscut integral vina, cauza fiind examinată în ordinea

stabilită de art. 3641 Cod de procedură penală, ținând cont de prevalarea circumstanțelor

atenuante și lipsa celor agravante, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

comise, reieșind din noile limite de pedeapsă stabilite conform prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală,… ținând cont de prevederile art. 78 alin. (2) Cod penal, care

reglementează mecanismul influenței circumstanțelor atenuante și agravante asupra

pedepsei penale, Colegiul penal consideră că, prima instanță a conchis corect că, scopul

educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința inculpaților

poate fi atins prin aplicarea unei pedepse penale sub formă de amendă, fără privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate sau lichidarea

persoanei juridice.”

Concluziile instanței de apel cu privire la neaplicarea pedepsei complementare în

privința persoanelor juridice menționându-se că „scopul educativ și preventiv al pedepsei

aplicate în cauza penală dată în privința inculpaților poate fi atins prin aplicarea unei

pedepse penale sub formă de amendă, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita o anumită activitate”, nu sunt pe deplin argumentate din punct de vedere

legal, astfel această instanță nu a dezbătut și nu s-a pronunțat asupra unuia din cele mai

13

esențiale motive invocate de procuror în ordine de apel, neexaminând cauza sub toate

aspectele.

În opinia Colegiului anume argumentul enunțat mai sus a constituit fondul apelului

asupra căruia instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea

procurorului, acest motiv ar putea răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta

temeinicia acestei hotărâri.

Totodată, s-a reținut că, la soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa

complementară în privința persoanelor juridice instanța de apel nu a ținut cont de faptul că

art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 1150 la

1350 de unități convenționale sau cu închisoare de la 5 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani,

iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, sau cu lichidarea

persoanei juridice. Astfel, din dispoziția normei menționate reiese că, pentru persoana

juridică este obligatorie aplicarea pedepsei complementare „cu privarea de dreptul de a

desfășura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.”

Pe când în speță instanța de apel a dispus neaplicarea pedepsei complementare

persoanelor juridice, indicând că în cauză prevalează circumstanțe atenuante și lipsesc

circumstanțe agravante, fără a lua în considerație că prezența exclusivă a circumstanțelor

atenuante, duce la posibilitatea neaplicării pedepsei complementare opționale, iar

pedeapsa complementară obligatorie, poate fi înlăturată numai în condițiile art. 79 alin. (1)

Cod penal, circumstanță care în cauză nu a fost identificată. La fel, instanța a respins

solicitarea procurorului privind aplicarea pedepsei complementare și în privința

inculpaților Mocanu T. și Mocanu A., deoarece art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, prevede

aplicarea pedepsei complementare numai în cazul aplicării pedepsei principale sub formă

de închisoare, însă în cazul aplicării pedepsei sub formă de amendă, pedeapsa

complementară nu este necesară.

Cu referire la corpurile delicte, instanța de apel a menționat că „partea acuzării nu a

prezentat dovezi care să demonstreze incontestabil că, mijloacele bănești ridicate în

cadrul perchezițiilor menționate au fost dobândite pe cale criminală, procurorul nu a

prezentat probe care ar demonstra că, mijloacele financiare recunoscute în calitate de

corpuri delicte în prezenta cauză penală au fost utilizate sau destinate pentru săvârșirea

unei infracțiuni, rezultă din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor

bunuri; că, au fost date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l

răsplăti pe infractor, sunt deținute contrar dispozițiilor legale, sunt convertite sau

transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de

la aceste bunuri.”

În accepțiunea instanței de recurs, la soluționarea chestiunii cu privire la corpurile

delicte, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că:

- art. 106 Cod penal, prevede că confiscarea specială constă în trecerea, forțată și

gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste

bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea

acestora. Sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate

14

sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice

venituri din valorificarea acestor bunuri;

- în speță inculpații au fost recunoscuți vinovați pentru faptul că începând cu anul

2015 până în prezent, participând în cadrul grupului criminal organizat, au organizat

intrarea pe teritoriul statului Israel, a mai multor persoane, perfectând pe numele migraților

câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe necunoscute, iar pentru

organizarea ilegală a acestor acțiuni, au primit de la ultimii remunerația ilicită în sumă de

7.000 dolari, pentru persoană;

- prin ordonanțele de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din

04 octombrie 2017, 04.12.2017 (f.d.170-175 v. I, f.d.46-55 v. II), au fost recunoscute drept

corpuri delicte mijloacele bănești în sumă de 1.646 de dolari SUA, 1.410 Euro, 2.136 de

lei românești și 58.365 lei MDL, ridicate în cadrul percheziției efectuate la data de

13.09.2017, la domiciliul lui Mocanu Tamara și Mocanu Anatolie, domiciliați în mun.

Chișinău, str. Roșiori 78 și mijloacele bănești în sumă de 83.042 de dolari SUA și 13.520

de euro, ridicate în cadrul percheziției efectuate la data de 13.09.2017, în oficiul SC

,,David Credit” SRL, amplasat pe adresa XXXXX și 5.100 de dolari SUA, ridicate din

automobilul de model „Mercedes C 220” cu n/î XXXXX;

- prin procesul-verbal de percheziție din 13.09.2017 la domiciliul lui Mocanu Tamara

și Mocanu Anatolie, au fost ridicate (Laptop de model Toshiba Satelite c660/l TM, telefon

mobil de model HTC, iphone de model 6+, planșeta de model ASUS K001, de culoare

negru-albastru, telefon mobil, de modelul NOKIA, cartelele SIM Orange, telefon mobil de

model FLY de culoare albă, purtătorul de informație de model TRANSENT Store Get A

XXXXX, de culoare negru - violet, purtătorul de informație de culoare violet cu inscripția

HASP, procesor de culoare negru-roșu).

Prin urmare, pripit a fost dispus restituirea corpurilor delicte proprietarilor, fără a

verifica dacă o parte din bunurile menționate au fost utilizate la săvârșirea infracțiunii, iar

altă parte au rezultat din săvârșirea acesteia, în raport cu fapta comisă de inculpați, care din

anul 2015 au organizat migrația ilegală a multor persoane, iar pentru fiecare persoană

primeau suma de 7000 dolari (reieșind din documentele și dosarele personale ridicate prin

procesele – verbale de percheziție) și condițiile în care a fost săvârșită infracțiunea (în

cadrul acestei activități întocmeau pe numele migraților câte un pachet de documente

falsificate), fiind un grup criminal organizat, care au avut o activitate infracțională, pe o

perioadă îndelungată.

din 16 mai 2019 apelul procurorului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, în partea

neaplicării pedepsei complementare în privința persoanelor juridice SC „Eminis Service”

SRL și SC „David Credit” SRL, în partea hotărârii cu privire la corpurile delicte și în

partea neaplicării confiscării speciale, cu pronunțarea unei noi hotărâri în aceste părți, după

cum urmează:

- persoana juridică SC „Eminis Service” SRL recunoscută vinovată în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal și pedepsită, prin aplicarea

prevederilor articolului 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, cu amendă în mărime de

3300 (trei mii trei sute) unități convenționale, ce constituie 165000 (una sută șaizeci și

15

cinci mii) lei, se pedepsește complimentar cu privarea de dreptul de a desfășura activitate

în domeniul migrației legale pe termen de 3 (trei) ani;

- persoana juridică SC „David Credit” SRL, recunoscută vinovată în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal și pedepsită, prin aplicarea

prevederilor articolului 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, cu amendă în mărime de

3300 (trei mii trei sute) unități convenționale, ceea ce constituie 165000 (una sută șaizeci și

cinci mii) lei, se pedepsește complimentar cu privarea de dreptul de a desfășura activitate

în domeniul migrației legale pe termen de 3 (trei) ani;

- sunt supuse confiscării speciale bunurile: mijloacele bănești în valoare totală de

1646 (o mie șase sute patruzeci și șase) dolari SUA, 1410 (mie patru sute zece) euro, 2136

(două mii o sută treizeci și șase) lei românești și 58365 (cincizeci și opt mii trei sute șaizeci

și cinci) lei moldovenești, ridicate la percheziția din 13 septembrie 2017 efectuată la

domiciliul inculpaților Mocanu T. și Mocanu A., situat în mun. Chișinău, str. Roșiori nr.

78; mijloacele bănești în valoare totală de 83042 (optzeci și trei mii patruzeci și doi) dolari

SUA și 13520 (treisprezece mii cinci sute douăzeci) euro ridicate la percheziția din 13

septembrie 2017 efectuată la oficiul SRL ,,David Credit” situat în XXXXX și 5100 (cinci

mii o sută) dolari SUA ridicate din automobilul de modelul „Mercedes C 220” cu n/î

XXXXX, care se păstrează la Serviciul Fiscal de Stat.

Celelalte dispoziții ale sentinței atacate au fost menținute.

considerente. Cu privire la motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează aplicarea

pedepsei complimentare persoanelor juridice – privarea de dreptul de a desfășura activități

legate de prestarea serviciilor în domeniul angajării în câmpul muncii peste hotarele

Republicii Moldova, se apreciază ca fiind fondate.

La soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa penală aplicată persoanelor juridice

s-a constatat că primă instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 65 și 75

din Codul penal.

Prima instanță incorect a soluționat chestiunea privind aplicarea pedepsei

complementare prevăzută în sancțiunea art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, or, potrivit

normei vizate, la aplicarea pedepsei principale – amenda, aplicarea pedepsei

complementare privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau cu lichidarea

persoanei juridice – este obligatorie.

Prezența exclusivă a circumstanțelor atenuante, duce la posibilitatea neaplicării

pedepsei complementare opționale, iar pedeapsa complementară obligatorie, poate fi

înlăturată numai în condițiile art. 79 alin. (1) Cod penal, circumstanță care în prezenta

cauză nu a fost identificată.

În atare situație, potrivit legii, se impune de a interveni în partea respectivă a sentinței

atacate și de a aplica persoanelor juridice pedeapsa complimentară - privarea de dreptul de

a desfășura o anumită activitate cu fixarea termenului corespunzător.

Cu privire la confiscarea specială a bunurilor utilizate la săvârșirea infracțiunii și

soluționarea chestiunii legate de corpurile delicte, prima instanță nu a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 98 și 106 Cod penal.

16

În speță, inculpații au fost recunoscuți vinovați pentru faptul că, începând cu anul

2015 până în prezent, participând în cadrul grupului criminal organizat, au organizat

intrarea pe teritoriul statului Israel, a mai multor persoane, perfectând pe numele migraților

câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe necunoscute, iar pentru

organizarea ilegală a acestor acțiuni, au primit de la ultimii remunerația ilicită în sumă de

7.000 dolari, pentru persoană;

Totodată, prin ordonanțele de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 4 octombrie 2017, 4 decembrie 2017 (vol. I, f. d. 170-175, vol. II, f. d. 46-55),

au fost recunoscute drept corpuri delicte mijloacele bănești în sumă de 1 646 (una mie lase

sute patru zeci și șase) de dolari SUA, 1 410 (una mie patru sute zece) Euro, 2 136 (două

mii una sute trei zeci și șase) lei românești și 58 365 (cinci zeci și opt trei sute șase zeci și

cinci) lei MDL, ridicate în cadrul percheziției efectuate la data de 13 septembrie 2017, la

domiciliul lui Mocanu T. și Mocanu A., domiciliați în mun. Chișinău, str. Roșiori 78, și

mijloacele bănești în sumă de 83 042 (opt zeci și trei mii patru zeci și doi) dolari SUA și

13 520 (trei spre zece mii cinci sute două zeci) euro, ridicate în cadrul percheziției

efectuate la data de 13 septembrie 2017, în oficiul SC „David Credit” SRL, amplasat pe

adresa XXXXX și 5 100 (cinci mii una sute) dolari SUA, ridicate din automobilul de

model „Mercedes C 220” cu numărul de înmatriculare XXXXX.

În atare situație, prima instanță incorect a dispus restituirea corpurilor delicte

proprietarilor, fără a verifica dacă o parte din bunurile menționate au fost utilizate la

săvârșirea infracțiunii, iar altă parte au rezultat din săvârșirea acesteia, în raport cu fapta

comisă de aceștia, care din anul 2015 au organizat migrația ilegală a multor persoane, iar

pentru fiecare persoană primeau suma de 7000 dolari (reieșind din documentele și dosarele

personale ridicate prin procesele - verbale de percheziție) și condițiile în care a fost

săvârșită infracțiunea (în cadrul acestei activități întocmeau pe numele migraților câte un

pachet de documente falsificate), fiind un grup criminal organizat, care au avut o activitate

infracțională, pe o perioadă îndelungată.

declară recurs ordinar, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel din 16 mai 2019,

cu menținerea sentinței.

În primul rând, recurentul atenționează asupra faptului că, instanța de apel nu a luat

în calcul prevederile art. 202 Cod procedură penală, potrivit cărora organul de urmărire

penală din oficiu sau instanța de judecată, la cererea părților, poate lua în cursul procesului

penal măsuri asigurătorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, pentru

eventuala confiscare specială a bunurilor, precum și pentru garantarea executării pedepsei

amenzii, care constau în sechestrarea bunurilor mobile și imobile în conformitate cu art.

203-210 Cod procedură penală. În cazul în care organul de urmărire penală deținea careva

probe care dovedeau faptul că sursele financiare ridicate în cadrul perchezițiilor efectuate

la 13 09.2017 au fost dobândite pe cale infracțională și în privința lor poate fi aplicată

confiscarea specială, atunci erau obligați de a întreprinde măsuri în vederea sechestrării lor

în conformitate cu art. 203-205 Cod procedură penală.

În fapt, la faza urmăririi penale, organul de urmărire penală a înaintat către

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, două demersuri prin care a solicitat sechestrarea a

17

89788 dolari SUA, 14860 euro, 58365 lei MDL și 2136 lei RON. Prin încheierea instanței

din 30.10.2017 și respectiv din 27.11.2017 s-au respins demersurile înaintate din motivul

lipsei probelor ce ar dovedi dobândirea lor ilicită. Deci, prin încheierile instanței s-a stabilit

că mijloacele bănești ridicate în cadrul perchezițiilor din 13.09.2017 nu au fost dobândite

pe cale infracțională.

De asemenea, în opinia recurentului Curtea de Apel a dat o apreciere incorectă

circumstanțelor cazului și a adoptat o hotărâre ilegală în privința corpurilor delicte atașate

la cauza penală. Drept corp delict, conform art. 158 alin. (l) Cod procedură penală, sunt

recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit la

săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale sau au constituit

obiectul acestor acțiuni, precum și bani sau alte valori ori obiecte și documente care pot

servi ca mijloace pentru descoperirea infracțiunii, constatarea circumstanțelor,

identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea învinuirii ori atenuarea

răspunderii penale.

În speță, instanța de fond a reținut că, în cadrul examinării cazului, procurorul nu a

prezentat careva probe, care ar determina că mijloacele financiare recunoscute în calitate

de corp delict au fost utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni, rezultă din

infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, sunt date pentru a

determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-1 răsplăti pe infractor, sunt deținute

contrar dispozițiilor legale, sunt convertite sau transformate, parțial sau integral, din

bunurile rezultate din infracțiune sau din veniturile de la aceste bunuri, constituie obiectul

infracțiunii de spălare de bani sau de finanțare a terorismului și nu a făcut nici o trimitere

la vreo dispoziție legală pe care și-a întemeia pretenția respectivă. Din considerentele

expuse instanța a concluzionat privind imposibilitatea aplicării prevederilor art. 106 Cod

penal în cazul respectiv.

Mai mult, în conformitate cu art. 46 din Constituția Republicii Moldova și art. 1 al

Protocolului nr. 1 a Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

fundamentale, averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se

prezumă. Decizia instanței de a supune confiscării sursele financiare, fără a ține cont de

prevederile sus citate în lipsa totală a probelor ce confirmă caracterul ilicit a mijloacelor

bănești este ilegală. La primirea deciziei privind confiscarea surselor bănești, Colegiul

penal sa bazat doar pe presupuneri, fără a invoca careva motive de fapt și de drept în

susținerea deciziei adoptate.

Nu a ținut cont instanța și de faptul că, prin încheierile Judecătoriei Chișinău sediul

Centru din 30.10.2017 și respectiv din 27.11.2017 s-au respins demersurile înaintate de

către procuror privind aplicarea sechestrului asupra mijloacelor bănești ridicate de le

învinuiți în cadrul perchezițiilor. Hotărârile respective nu au fost atacate de către organul

de urmărire penală prin intermediul căilor de atac prevăzute de legislația în vigoare ele

căpătând autoritate de lucru judecat. În asemenea circumstanțe apărarea consideră că prin

decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a încălcat principiul securității

raporturilor juridice, principiu prevăzut de art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

18

Totodată, apărătorul a consemnat că, la individualizarea pedepsei, în decizia din 16

mai 2019 nu s-a ținut cont de prevederile art. 7 și 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează răspunderea, de lipsa circumstanțelor agravante, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, de condițiile de viață a acestuia și nu în ultimul

rând că inculpații și-au recunoscut vina, solicitând examinarea cauzei în baza probelor

cercetate la urmărirea penală conform prevederilor art. 3641 Cod penal. Prima instanță, la

individualizarea și stabilirea pedepsei, a luat în considerare lipsa în materialele cauzei

penale a acțiunii civile precum și lipsa plângerilor din partea persoanelor fizice sau juridice

privind cauzarea prejudiciului material sau de altă natură în urma acțiunilor învinuiților.

Mai mult, s-a luat în considerare de către instanță și faptul că, pe tot parcursul activității

inculpaților în domeniul respectiv, în adresa organelor abilitate din Republica Moldova n-

au parvenit de la organele de resort din Statul Israel careva reclamații ce s-ar referi la

activitatea inculpaților și care ar știrbi din prestigiul Republicii Moldova.

În drept, recurentul își întemeiază cererea pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de avocat

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca vădit neîntemeiat, decizia

instanței de apel fiind legală și întemeiată.

la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele expuse în continuare.

Potrivit celor consemnate în dispoziția art. 434 Cod de procedură penală, judecând

recursurile declarate împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul Penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și

urmează să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora.

Deci, rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac, constă în înlăturarea erorilor

admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar

controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile stipulate în art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, când eroarea admisă poate fi corectată de instanța de

recurs la această etapă a procedurilor.

În concret, Colegiul Penal lărgit conchide asupra admiterii recursului ordinar declarat

de avocatul Mămăligă Igor în numele inculpaților, persoanelor fizice Mocanu A., Mocanu

T. și a persoanelor juridice SC „Eminis Service” SRL și SC „David Credit” SRL cu

casarea parțială a deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2019 și a

sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 18 aprilie 2018, în partea dispunerii

confiscării speciale a bunurilor în temeiul art. 106 Cod penal, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit căreia se supun confiscării speciale:

suma de 7000 (șapte mii) dolari SUA, ridicată în cadrul percheziției din 13 septembrie

2017, efectuată la oficiul SRL „David Credit”, cu sediul în XXXXX, iar restul bunurilor și

19

anume: mijloacele bănești în sumă de 1646 (o mie șase sute patruzeci și șase) dolari SUA;

1410 (o mie patru sute zece) euro, 2136 (două mii o sută treizeci și șase) lei românești și

58365 (cincizeci și opt mii trei sute șaizeci și cinci) lei MDL, ridicate în cadrul percheziției

efectuate la 13 septembrie 2017, la domiciliul inculpaților Mocanu T. și Mocanu A., situat

în mun. Chișinău str. Roșiori 78 și mijloacele bănești în sumă de 76042 (șaptezeci și șase

mii patruzeci și doi) dolari SUA și 13520 (treisprezece mii cinci sute douăzeci) euro

ridicați în cadrul percheziției efectuate la 13 septembrie 2017 în oficiul SRL „David

Credit” amplasat pe adresa XXXXX și 5100 (cinci mii o sută) dolari SUA ridicați din

automobilul de marcă „Mercedes C 220” cu n/î XXXXX, care la moment se păstrează la

serviciul Fiscal de Stat, urmează de restituit proprietarilor.

În rest, celelalte dispoziții ale hotărârilor menționate supra se vor menține.

Pentru a demonstra argumentativ justețea unei atare soluții, Colegiul se va referi

prioritar la aspectele defectuoase în partea soluționării de către instanțele de fond a

chestiunii legate de confiscarea bunurilor inculpaților, care a constituit temeiul nemijlocit

al casării deciziei recurate, după care va releva considerentele ce au condiționat menținerea

soluției Curții de Apel Chișinău în partea stabilirii pedepsei complementare persoanelor

juridice SC „Eminis Service” SRL și SC „David Credit” SRL, condamnate în baza art. 46,

3621 alin. (3) lit. a) Cod penal.

14.1. Analizând motivele fixate în recurs, Colegiul Penal lărgit constată că recurentul

este îndreptățit să afirme că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția în partea dispunerii confiscării speciale a contravalorii bunurilor folosite la

comiterea sau rezultate din comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a)

Cod penal de către cei patru inculpați, astfel instanța de apel eșuând să formuleze un

minim necesar de motivare privitor la dispunerea unei atare măsuri.

Colegiul Penal lărgit, verificând criticele recurentului, în raport cu actele cauzei,

constată că instanța, judecând apelul, nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând o soluție pripită și vădit nemotivată în partea dispunerii confiscării

speciale, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală. Din actul contestat este evident că decizia Curții de Apel Chișinău nu

cuprinde relevarea considerentelor, precum și a temeiurilor de fapt și de drept, care au

fundamentat concluzia despre necesitatea aplicării confiscării speciale asupra mijloacelor

bănești în sumă totală de: 1646 (o mie șase sute patruzeci și șase) dolari SUA; 1410 (o mie

patru sute zece) euro, 2136 (două mii o sută treizeci și șase) lei românești și 58365

(cincizeci și opt mii trei sute șaizeci și cinci) lei MDL, ridicate în cadrul percheziției

efectuate la 13 septembrie 2017, la domiciliul inculpaților Mocanu T. și Mocanu A., situat

în mun. Chișinău str. Roșiori 78 și mijloacele bănești în sumă de 83042 (optzeci și trei mii

patruzeci și doi) dolari SUA și 13520 (treisprezece mii cinci sute douăzeci) euro ridicați în

cadrul percheziției efectuate la 13 septembrie 2017 în oficiul SRL „David Credit” amplasat

pe adresa XXXXX și 5100 (cinci mii o sută) dolari SUA ridicați din automobilul de marcă

„Mercedes C 220” cu n/î XXXXX.

În principiu, lipsa unei motivări adecvate cerințelor legii într-o hotărâre

judecătorească afectează grav respectarea garanțiilor procedurale a părților la un proces

echitabil. În același timp se precizează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea face

20

parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a

conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului

penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

În speță, după cum s-a relevat deja, instanța de apel, rejudecând cauza, nu a expus în

textul deciziei adoptate la 16 mai 2019, un minim necesar de argumentare pentru a

confirma legalitatea și necesitatea dispunerii confiscării speciale a bunurilor inculpaților

într-un cuantum bănesc atât de semnificativ. Tot aici, este important de a remarca și faptul

că, deși instanța de recurs, anterior, prin decizia de remitere la rejudecare a fixat în

motivare că unul din temeiurile casării deciziei instanței de apel din 3 octombrie 2018 s-a

referit la faptul că: „ ... pripit a fost dispus restituirea corpurilor delicte proprietarilor,

fără a verifica dacă o parte din bunurile menționate au fost utilizate la săvârșirea

infracțiunii, iar altă parte au rezultat din săvârșirea acesteia, în raport cu fapta comisă de

inculpați, care din anul 2015 au organizat migrația ilegală a multor persoane, iar pentru

fiecare persoană primeau suma de 7000 dolari (reieșind din documentele și dosarele

personale ridicate prin procesele – verbale de percheziție) și condițiile în care a fost

săvârșită infracțiunea (în cadrul acestei activități întocmeau pe numele migranților câte

un pachet de documente falsificate), fiind un grup criminal organizat, care au avut o

activitate infracțională, pe o perioadă îndelungată”, totuși, nici interpretarea textuală, nici

cea funcțională a celor recomandate de Curte nu ne permite să statuăm că aceasta s-ar fi

insinuat că măsura confiscării urmează a fi aplicată în mod obligatoriu în această speță.

Mai degrabă, din considerentele expuse supra, se poate de conchis că Curtea

Supremă de Justiție i-a sugerat instanței de apel ca, rejudecând cauza, să determine dacă

caracterul ilicit de proveniență a bunurilor, a căror confiscare se cere, se dovedește

indubitabil prin careva acte confirmative. Or, în sensul alin. (3) al art. 46 din Constituție,

principiul constituțional al prezumției dobândirii licite a averii instituie o protecție generală

ce se aplică tuturor persoanelor, în egală măsură și în același volum. În același context,

merită atenție faptul că art. 54 din Constituție, urmează a fi interpretat în coroborare cu

articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, în sensul în care impune exigența

ca orice ingerință în dreptul de proprietate să aibă o bază legală, suficient de accesibilă,

clară și previzibilă. Proprietatea este unul dintre domeniile referitor la care Curtea

Europeană a statuat aplicabilitatea art. 6 din Convenția Europeană, adică garanțiile

instituite de această normă sunt incidente și pentru cauza noastră. În speță, instanța de apel,

prin motivarea formulată și pusă la baza confiscării mijloacelor bănești ce aparțineau

inculpaților, indubitabil că a admis o ingerință neproporțională în dreptul acestora la

proprietate.

Așadar, subiectul disputat în această cauză la etapa judecării prezentului recurs se

referă la modalitatea de aplicare de către instanța de apel a prevederilor art. 106 Cod penal

– confiscarea specială a bunurilor infracționale și legalitatea aplicării acestei măsuri. Inter

alia, limitele în care s-a încadrat instanța de apel la acest subiect pot fi rezumate la

următoarele: „18.2. În speță, inculpații au fost recunoscuți vinovați pentru faptul că,

începând cu anul 2015 până în prezent, participând în cadrul grupului criminal organizat,

au organizat intrarea pe teritoriul statului Israel a mai multor persoane, perfectând pe

21

numele migraților câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe necunoscute,

iar pentru organizarea ilegală a acestor acțiuni, au primit de la ultimii remunerația ilicită

în sumă de 7.000 dolari, pentru persoană.

Totodată, prin ordonanțele de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la

cauza penală din 4 octombrie 2017, 4 decembrie 2017 (vol. I, f. d. 170-175, vol. II, f. d.

46-55), au fost recunoscute drept corpuri delicte mijloacele bănești în sumă de 1646 (una

mie lase sute patru zeci și șase) de dolari SUA, 1410 (una mie patru sute zece) Euro, 2136

(două mii una sute trei zeci și șase) lei românești și 58365 (cinci zeci și opt trei sute șase

zeci și cinci) lei MDL, ridicate în cadrul percheziției efectuate la data de 13 septembrie

2017, la domiciliul lui Mocanu T. și Mocanu A., domiciliați în mun. Chișinău, str. Roșiori

78, și mijloacele bănești în sumă de 83042 (opt zeci și trei mii patru zeci și doi) dolari

SUA și 13520 (trei spre zece mii cinci sute două zeci) euro, ridicate în cadrul percheziției

efectuate la data de 13 septembrie 2017, în oficiul SC „David Credit” SRL, amplasat pe

adresa XXXXX și 5100 (cinci mii una sute) dolari SUA, ridicate din automobilul de model

„Mercedes C 220” cu numărul de înmatriculare XXXXX.”

După care a urmat concluzia că: „18.3. În atare situație, prima instanță incorect a

dispus restituirea corpurilor delicte proprietarilor, fără a verifica dacă o parte din

bunurile menționate au fost utilizate la săvârșirea infracțiunii, iar altă parte au rezultat

din săvârșirea acesteia, în raport cu fapta comisă de inculpați, care din anul 2015 au

organizat migrația ilegală a multor persoane, iar pentru fiecare persoană primeau suma

de 7000 dolari (reieșind din documentele și dosarele personale ridicate prin procesele-

verbale de percheziție) și condițiile în care a fost săvârșită infracțiunea (în cadrul acestei

activități întocmeau pe numele migraților câte un pachet de documente falsificate), fiind

un grup criminal organizat, care au avut o activitate infracțională, pe o perioadă

îndelungată.”

În pct. 18 din decizia contestată, instanța de apel, mai mult decât concis,

concluzionează că este oportun de a aplica în cauză confiscarea specială a bunurilor

utilizate sau destinate pentru săvârșirea infracțiunii rezultate din infracțiune, precum și a

oricăror venituri din valorificarea acestora, depistate și ridicate de la inculpați. În opinia

Colegiului, este inacceptabil faptul că, instanța de apel, în partea confiscării, nu a coroborat

cu actele cauzei măsura aplicată față de inculpați și nu a analizat legalitatea și

proporționalitatea unei atare penalități, în raport cu învinuirea adusă acestora.

Deși din interpretarea dispoziției art. 106 alin. (l) – (2) din Codul penal, la prima

facie, se pare că legiuitorul a instituit o normă imperativă ce l-ar obliga pe magistratul care

judecă cauza să se pronunțe mereu pentru confiscarea obiectelor utilizate sau destinate

pentru săvârșirea unei infracțiuni, totuși o astfel de interpretare și aplicare a normei vizate

este inadmisibilă și vine în contradicție cu statuările Curții Europene, practica judiciară

națională și recomandările în această materie formulate de Plenul Curții Supreme de

Justiție.

Pornind de la statuările Curții Europene în abordarea subiectului legat de confiscare,

fie aceasta specială sau extinsă, urmează de evidențiat următoarele aspecte, cu titlul de

principiu, care rezidă din jurisprudența sa. Și anume, Curtea a constatat în numeroase

cauze că era legitim ca autoritățile interne competente să emită decizii de confiscare pe

22

baza preponderenței probelor care sugerau că veniturile legale ale părților adverse nu erau

suficiente pentru a achiziționa bunurile în cauză (a se vedea, de exemplu, cauza Gogitidze

și alții vs. Georgia, hotărârea din 12 mai 2015, pct. 107). Într-adevăr, în cazul în care o

decizie de confiscare a fost rezultatul procedurii legate de produse provenind din

infracțiuni grave, Curtea nu a solicitat probarea „dincolo de orice îndoială rezonabilă” a

originii ilicite a bunurilor în cadrul unor astfel de proceduri. În schimb, probarea pe baza

balanței probabilităților sau a probabilității ridicate a unei origini ilicite, coroborată cu

incapacitatea de a proba contrariul, s-a constatat a fi suficientă în sensul criteriului

proporționalității, în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1.

Autorităților interne li s-a acordat marjă de apreciere discreționară, în temeiul

Convenției, pentru a aplica măsuri de confiscare nu numai persoanelor direct acuzate de

infracțiuni, ci și membrilor familiilor acestora și altor rude apropiate care au fost

prezumate a deține și administra bunuri „obținute ilicit” în mod neoficial în numele

persoanelor suspectate de săvârșirea infracțiunilor, sau care nu au obținut statutul bona fide

necesar (a se vedea, printre multe alte altele, Arcuri și alții împotriva Italiei (dec.), nr.

52024/99, CEDO 2001-VII; Webb împotriva Regatului Unit (dec.), nr. 56054/00, 10

februarie 2004; Morabito și alții împotriva Italiei (dec.), 58572/00, 7 iunie 2005; și

Saccoccia împotriva Austriei, nr. 69917/01, pct. 87 - 91, 18 decembrie 2008; a se

compara, de asemenea, cu cauza mai recentă Silickienė împotriva Lituaniei, nr. 20496/02,

10 aprilie 2012, pct. 60-70).

Abordarea constantă a Curții în cauzele care implicau confiscarea bunurilor

considerate de instanțele naționale a fi fost obținute ilegal și atunci când confiscarea avea

ca scop prevenirea utilizării acestor bunuri în detrimentul comunității a fost acea că

confiscarea constituie un control al folosinței bunurilor în sensul celui de-al doilea paragraf

al art. 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea S.C. Fiercolect Impex S.R.L. împotriva României,

nr. 26429/07, pct. 57, 13 decembrie 2016; și Silickienė, citată anterior, pct. 62). Această

dispoziție conferă statului dreptul de a adopta „legile pe care le consideră necesare pentru

a controla folosința bunurilor conform interesului general” (a se vedea Arcuri și alții,

decizie citată anterior).

Totuși, Curtea a statuat în repetate rânduri că o ingerință în dreptul de proprietate

trebuie să fie prevăzut de lege și să urmărească unul sau mai multe scopuri legitime.

În plus, trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopurile urmărite. Cu alte cuvinte, trebuie să se stabilească, în fiecare caz în

parte, dacă a fost păstrat un echilibru între cerințele interesului general și interesele

persoanelor în cauză (a se vedea Silickienė, citată anterior, pct. 63).

Inter alia, pe aceiași linie de considerente, se menționează că Comisia de la Veneția,

în Avizul intermediar formulat pentru Bulgaria, la proiectul de lege privind confiscarea în

favoarea statului a bunurilor obținute ilegal, adoptat în cadrul celei de a 82-a sesiune

plenară (Veneția, 12-13 martie 2010), a menționat că: „Este important ca legiuitorul să

precizeze nivelul probelor care trebuie respectat de către autorități, pentru a obține

confiscarea bunurilor, în scopul de a evita ca această confiscare să fie echivalentă unei

ingerințe nejustificate față de interesat, a dreptului său la folosirea bunurilor sau atingerii

la procesul echitabil sau a dreptului său la egalitate de tratament. Această precizare este,

23

de altfel, sursă de uniformizare, asigură securitatea și previzibilitatea juridică, fiind o

garanție că dispozițiile care reglementează procedura confiscării emană de la corpul

legislativ, și nu de la puterea judiciară, ceea ce, în mod particular, este indispensabil în

statele unde justiția este mai puțin obișnuită cu proceduri de confiscare și amenințată de

corupție.”

În hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție privind practica judiciară în

cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților vamale și

contravențiile vamale, nr. 5 din 24 decembrie 2010, cu modificările ei ulterioare, a fost

evidențiat faptul că, instanța, la aplicarea concomitentă (sublinierea ne aparține) a

pedepsei penale și a confiscării obiectelor contrabandei, transmiterii bunurilor, forțat și

gratuit, a obiectelor, uneltelor menționate ale contrabandei în proprietatea statului, va ține

cont de necesitatea unor penalități proporționale.

La trecerea forțată a corpurilor delicte în proprietatea statului, instanța de judecată

urmează să verifice această situație prin prisma principiilor rezultate din jurisprudența

Curții Europene: 1) dacă o așa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege; 2)

dacă urmărește un scop legitim; 3) este necesară într-o societate democratică și 4) dacă

este proporțională cu circumstanțele cauzei, cerințele generale ale societății, coroborate cu

cerințele de a proteja drepturile de proprietate.

Din considerentele arătate, se opinează că, pentru interpretarea și aplicarea confiscării

speciale, prin prisma aprecierii „justului echilibru” între gravitatea faptei săvârșite,

personalitatea făptuitorului, sancțiunea ce urmează a fi aplicată și ingerința asupra

proprietății persoanei culpabile, urmează a se ține seama de principiul proporționalității.

În această ordine de ideii, abordându-l de la general la particular, principiul

proporționalității, consacrat expres la art. 54 alin. (4) din Constituție, presupune că orice

restrângere trebuie stabilită și aplicată numai în scopul pentru care a fost prevăzută și în

limitele strict necesare, în funcție de situația care o justifică. Dacă nu există dispoziții

legale care să determine limitele proporționalității, problema se soluționează pornind de la

situațiile și circumstanțele concrete (de fapt), care trebuie verificate și apreciate de către

autoritatea (instanța), în fața căreia se invocă neproporționalitatea.

Astfel, deși prevederile art. 106 din Codul penal nu determină expres limitele

proporționalității confiscării speciale a bunurilor, aceasta nu înseamnă că acest procedeu,

pe larg utilizat la judecarea cauzelor privind confiscarea de către Înaltul For de la

Strasbourg și oglindit în hotărârile și deciziile sale, nu trebuie folosit de către judecătorii

autohtoni, atunci când au a se pronunța asupra confiscării bunurilor, fie ele objectum

sceleris, instrumentum sceleris sau productum sceleris, odată ce potrivit art. 7 alin. (8) din

Codul de procedură penală, hotărârile definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului

sunt obligatorii pentru organele de urmărire penală, procurori și instanțele de judecată.

Recomandări similare de interpretare și aplicare a instituției confiscării speciale a

bunurilor infracționale, se regăsesc și în practica judiciară a Curții Supreme de Justiție,

atenționându-se asupra faptului că, de fiecare dată, instanțele de fond, aplicând acest

mecanism de sancționare, urmează să țină cont de necesitatea instituirii unor penalități

proporționale și să verifice această situație, anume prin prisma „triplului test”, constant

24

emanat din jurisprudența CtEDO, care presupune trei condiții asumate corelativ pentru a

justifica și argumenta o restricție adusă: a) limitarea este prevăzută de lege; b) protejează

un interes legitim; c) să fie necesară într-o societate democratică. Așadar, principiul

proporționalității, în accepțiunea sa clasică, presupune că oricare decizie sau măsură

adoptată de organele abilitate, urmează să se bazeze pe o justă și echitabilă evaluare a

faptelor și echilibrare adecvată a intereselor implicate, precum și pe o selectare coerentă a

mijloacelor și mecanismelor, care urmează a fi utilizate, în vederea atingerii unui scop

predefinit.

Obiectivele consemnate supra pot fi atinse doar prin motivarea corespunzătoare a

soluției de aplicare a confiscării speciale, ceea ce în cauza dată nu a fost realizat. Or,

formalismul de care a uzat instanța de apel în expunerea argumentelor în favoarea

confiscării bunurilor (mijloacelor bănești) ce aparțineau inculpaților, nu poate atinge

pragul minim necesar de motivare în acest sens.

Colegiul Penal lărgit fiind consecvent în raționamente, relevă că simpla faptă de

încălcare a legislației nu este destulă pentru aplicarea măsurii de confiscare, fiind necesar

de stabilit, dacă măsura confiscării nu este vădit disproporțională față de natura și

gravitatea faptei, raportat cu bunurile supuse confiscării (a se vedea cauza Bendenoun vs.

Franța din 24.02.1994).

Și cel mai important, dacă cuantificat, bunurile supuse confiscării, reprezintă

contravaloarea prejudiciului cauzat prin infracțiune.

Din actele cauzei, se desprind mai multe considerente neluate în seamă de instanța de

apel, ceea ce a dus la aplicarea arbitrară a măsurii confiscării asupra tuturor bunurilor ce

aparțin inculpaților și care au fost ridicate de la aceștia în cadrul măsurilor procesuale

efectuate la etapa urmării penale.

Prioritar, Colegiul ține să evidențieze faptul că această cauză a fost judecată în

procedura simplificată, reglementată de art. 3641 Cod de procedură penală, potrivit căreia

judecata se face în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar dacă

inculpatul recunoaște faptele așa cum acestea sunt menționate în rechizitoriul. Potrivit alin.

(1) din aceiași normă procesuală, recunoașterea celor săvârșite de inculpat vizează

totalitatea faptelor reținute în sarcina acestuia, inclusiv prejudiciul consemnat de procuror

în rechizitoriu, ca fiind cauzat prin comiterea infracțiunii imputate. Din actele cauzei se

reține că, fiind verificată legalitatea admiterii procedurii simplificate, de către instanța de

apel, în primul set al procedurilor, aceasta a fost recunoscută ca legală, ceea ce presupune

că nu a fost afectată de careva vicii de procedură.

Ulterior, soluția instanței de apel, fiind verificată de instanța de recurs, potrivit

deciziei Colegiului Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2019, a fost

admis recursul ordinar declarat de procuror cu casarea parțială a deciziei Colegiului Penal

al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, în latura penală, în partea

individualizării pedepsei, privind neaplicarea pedepsei complementare în privința

persoanelor juridice SC „Eminis Service” SRL și SC „David Credit” SRL, și în partea

hotărârii cu privire la corpurile delicte și neaplicarea confiscării speciale, cu dispunerea

rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată. Celelalte dispoziții ale deciziei atacate au fost menținute. Decizia nefiind

25

susceptibilă contestării pe căile ordinare de atac, în partea în care a fost dispusă rejudecarea

cauzei, în rest devenind irevocabilă.

Prin urmare, în partea constatării vinovăției inculpaților în baza art. 3621 alin. (3) lit. a)

Cod penal pentru faptele imputabile acestora prin rechizitoriu, soluția este deja devenită

irevocabilă, nefiind pasibilă modificărilor.

În esență, potrivit bazei factologice reținute de prima instanța în sarcina inculpaților,

aceștia au fost recunoscuți vinovați pentru faptul că, începând cu anul 2015 până în

prezent, activând în cadrul unui grup criminal organizat, având intenția comiterii

infracțiunii de organizare a migrației ilegale a mai multor persoane, urmărind realizarea

acestei intenții infracționale și scopul obținerii unui profit din această activitate,

repartizând rolurile între membrii acestei reuniuni au organizat migrația ilegală în statul

Israel a mai multor cetățeni ai Republicii Moldova. Astfel, în perioada vizată, membrii

grupului, încasând aproximativ câte 7000 dolari SUA de la fiecare persoană, au

întreprins acțiuni în vederea organizării intrării și șederii ilegale în statul Israel a

cetățenilor Republicii Moldova menționați supra, care nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți

ai acestui stat. Întru realizarea intențiilor infracționale, în perioada anului 2015 până în

prezent, membrii grupului criminal s-au întâlnit cu potențialii migranți, cărora le-a explicat

condițiile contractuale și de muncă în statul Israel, documentele necesare pentru

deschiderea vizei de intrare și ședere și remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000

dolari SUA pentru persoană, care urma a fi achitată acestora. Continuându-și acțiunile

criminale, acționând în cadrul grupului criminal organizat, aflându-se în mun. Chișinău,

Republica Moldova, împreună și prin înțelegere prealabilă cu membrii acestuia, au

transmis migranților documentele necesare pentru depunerea lor la Consulatul Statului

Israel din or. Kiev, Republica Ucraina, iar pentru organizarea ilegală a acestor acțiuni, au

primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000 dolari, de

persoană.

De fapt, se pretinde că inculpații au încasat suma de 7000 dolari SUA de la fiecare

persoană ce a fost „ajutată” de aceștia să emigreze în statul Israel, neavând asupra lor

actele necesare pentru deplasare în acest stat în mod legal. Totodată, în descrierea faptei

infracționale, procurorul, în rechizitoriu, nu a sumat prejudiciul cauzat pentru comiterea

infracțiunii de migrație ilegală imputabilă celor patru co-inculpați: Mocanu A., Mocanu T.,

SC „Eminis Service” SRL și SC „David Credit” SRL și nici nu a arătat care sunt acele

persoane ce au beneficiat de serviciile acestora pentru a se deplasa ilegal pe teritoriul

statului Israel.

Din aceste considerente, nu este clar cum instanța de apel a determinat faptul că,

toate mijloacele bănești și bunurile ridicate în cadrul perchezițiilor de la inculpați,

constituie bunuri obținute în cadrul activității infracționale, care urmează a fi trecute în

contul statului.

Din situația de fapt descrisă, Colegiul Penal lărgit observă că „bunurile” în cauză,

confiscate printr-o hotărâre judecătorească, au o valoare care depășește considerabil suma

de 7000 dolari SUA, amintită în repetate rânduri în actul de învinuire și cel de sesizare a

instanței. Per a contrario, nu există nici un indiciu în desfășurarea acestor proceduri care

26

să sugereze că mijloacele financiare confiscate, ad integrum, constituie indubitabil

„bunuri”, obținute din activitatea ilegală desfășurată de inculpați.

Or, dispoziția art. 106 alin. (21) Cod penal, prevede expres că dacă bunurile rezultate

din infracțiuni și veniturile de la aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobândite

legal, se confiscă acea partea din bunuri sau contravaloarea acestora care corespunde

valorii bunurilor rezultate din infracțiuni și a veniturilor de la aceste bunuri.

În opinia Colegiului, măsura confiscării a fost aplicată de instanța de apel pe baza

unei probabilități ridicate că „bunurile” în cauză să fi avut o origine ilicită, versiune

necoroborată cu baza factologică reținută de instanțe.

În sfârșit, instanța de recurs nu poate ignora circumstanțele specifice subsecvente

cauzei, care au determinat Curtea de Apel Chișinău să adopte această măsură asiguratorie

împotriva inculpaților, în special, ținând seama de activitatea infracțională desfășurată de

Mocanu A., Mocanu T., SC „Eminis Service” SRL și SC „David Credit” SRL, pe o

perioadă relativ îndelungată de timp, de aceea se conchide că procedura în prezenta cauză

nu poate fi considerată integral ca arbitrară.

Având în vedere marja largă de apreciere a sumei prejudiciului, pe care a insinuat-o

procurorul în rechizitoriu, prin utilizarea unor sintagme ca: mai multor cetățeni ai

Republicii Moldova, încasând aproximativ câte 7000 dolari SUA de la fiecare

persoană, menționați supra, au primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de

aproximativ 7000 dolari, de persoană, Colegiul Penal lărgit consideră rezonabil și

proporțional de a dispune confiscarea specială a 7000 (șapte mii) dolari SUA, ridicați în

cadrul percheziției din 13 septembrie 2017, efectuată la oficiul SRL „David Credit”, cu

sediul în XXXXX, iar restul bunurilor și anume: mijloacele bănești în sumă de 1646 (o

mie șase sute patruzeci și șase) dolari SUA; 1410 (o mie patru sute zece) euro, 2136 (două

mii o sută treizeci și șase) lei românești și 58365 (cincizeci și opt mii trei sute șaizeci și

cinci) lei MDL, ridicate în cadrul percheziției efectuate la 13 septembrie 2017, la

domiciliul inculpaților Mocanu T. și Mocanu A., situat în mun. Chișinău str. Roșiori 78 și

mijloacele bănești în sumă de 76042 (șaptezeci și șase mii patruzeci și doi) dolari SUA și

13520 (treisprezece mii cinci sute douăzeci) euro ridicați în cadrul percheziției efectuate la

13 septembrie 2017 în oficiul SRL „David Credit” amplasat pe adresa XXXXX și 5100

(cinci mii o sută) dolari SUA ridicați din automobilul de marcă „Mercedes C 220” cu n/î

XXXXX, care la moment se păstrează la serviciul Fiscal de Stat, urmează de restituit

proprietarilor.

În rezumat la cele expuse, Colegiul concluzionează că prin confiscarea sumei de

7000 (șapte mii) dolari SUA, în baza art. 106 Cod penal, ingerința în dreptul inculpaților la

respectarea bunurilor lor nu a este disproporționată în raport cu scopul legitim urmărit de

remediere a drepturilor fundamentale a acestora afectate prin soluția instanței de apel.

14.2. Cu privire la criticele recurentului ce vizează neproporționalitatea pedepsei

complementare aplicate persoanelor juridice SC „Eminis Service” SRL și SC „David

Credit” SRL, prin decizia instanței de apel din 16 mai 2019, Colegiul le apreciază ca fiind

vădit nefondate, având la bază aceleași raționamente, expuse în descriptivul deciziei

anterioare a Curții Supreme de Justiție, care în mare parte au și condiționat casarea soluției

instanței de apel în primul set al procedurilor.

27

Prin urmare, speței îi sunt aplicabile principiile de individualizare a pedepsei descrise

anterior de instanța de recurs, care a atras atenția asupra faptului că, sancțiunea de la art.

3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, prevede pedeapsa pentru persoana juridică sub formă de

amendă, cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau lichidarea persoanei

juridice. Adică, din structura logico-juridică a sancțiunii prevăzute pentru comiterea

infracțiunii de organizare a migrație ilegale, rezultă că, pentru persoana juridică, este

obligatorie aplicarea pedepsei complementare „cu privarea de dreptul de a desfășura o

anumită activitate sau lichidarea persoanei juridice”, aceasta neținând de aprecierea

discreționară a instanței, după cum insinuează recurentul.

Instanța de apel, în decizia adoptată la 3 octombrie 2018, prin care a menținut

sentința privind neaplicarea pedepsei complementare față de persoanele juridice, eronat a

indicat că, pedeapsa complementară față de persoanele juridice nu se aplică, deoarece în

cauză prevalează circumstanțe atenuante și lipsesc circumstanțe agravante, fără a lua în

considerație că prezența exclusivă a circumstanțelor atenuante, duce la posibilitatea

neaplicării pedepsei complementare opționale, iar pedeapsa complementară obligatorie,

poate fi înlăturată numai în condițiile art. 79 alin. (1) Cod penal, adică a circumstanțelor

excepționale, care în cauză nu au fost identificate.

Drept urmare, rejudecând cauza, prin decizia instanței de apel din 16 mai 2019,

corect s-a statuat că:

- persoana juridică SC „Eminis Service” SRL, recunoscută vinovată în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal și pedepsită, prin aplicarea

prevederilor articolului 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de

3300 (trei mii trei sute) unități convenționale, ceea ce constituie 165000 (una sută șaizeci și

cinci mii) lei, se pedepsește complimentar cu privarea de dreptul de a desfășura activitate

în domeniul migrației legale pe termenul de 3 (trei) ani;

- persoana juridică SC „David Credit” SRL, recunoscută vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal și pedepsită, prin aplicarea

prevederilor articolului 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de

3300 (trei mii trei sute) unități convenționale, ceea ce constituie 165000 (una sută șaizeci și

cinci mii) lei, se pedepsește complimentar cu privarea de dreptul de a desfășura activitate

în domeniul migrației legale pe termen de 3 (trei) ani.

Colegiul consideră că o atare modalitate de individualizare a pedepsei corespunde

exigenților legii penale, iar pedeapsa complementară aplicată persoanelor juridice este

legală și echitabilă, raportând-o la scopul urmărit de legislator în art. 61 Cod penal, care îi

va descuraja de a comite pe viitor alte fapte infracționale similare.

Pe cale de consecință, instanța de recurs reiterează că motivarea pe care instanța de

apel a formulat-o în partea stabilirii pedepsei pentru cele două persoane juridice, o acceptă

și pentru a evita repetări inutile o însușește, fapt ce vine în corespundere și cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, a indicat că

art. 6 §1 din Convenție deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument în parte, cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

28

supuse atenției sale, fapt ce determină inutilitatea expunerii lor repetate în prezenta decizie.

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Mămăligă Igor în numele inculpaților

Mocanu Anatolie, Mocanu Tamara și persoanele juridice SC „Eminis Service” SRL și SC

„David Credit” SRL, casează parțial decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău

din 16 mai 2019 și sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 18 aprilie 2018, în

partea dispunerii confiscării speciale a bunurilor în temeiul art. 106 Cod penal, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, după cum urmează:

Se supune confiscării speciale suma de 7000 (șapte mii) dolari SUA, ridicată în

cadrul percheziției din 13 septembrie 2017, efectuată la oficiul SRL „David Credit”, cu

sediul în XXXXX.

Restul bunurilor: mijloacele bănești în sumă de 1646 (o mie șase sute patruzeci și

șase) dolari SUA; 1410 (o mie patru sute zece) euro, 2136 (două mii o sută treizeci și șase)

lei românești și 58365 (cincizeci și opt mii trei sute șaizeci și cinci) lei MDL, ridicate în

cadrul percheziției efectuate la 13 septembrie 2017, la domiciliul inculpaților Mocanu

Tamara XXXXX și Mocanu Anatolie XXXXX, situat în mun. Chișinău str. Roșiori 78 și

mijloacele bănești în sumă de 76042 (șaptezeci și șase mii patruzeci și doi) dolari SUA și

13520 (treisprezece mii cinci sute douăzeci) euro ridicați în cadrul percheziției efectuate la

13 septembrie 2017 în oficiul SRL „David Credit” amplasat pe adresa XXXXX și 5100

(cinci mii o sută) dolari SUA ridicați din automobilul de marcă „Mercedes C 220” cu n/î

XXXXX, care la moment se păstrează la serviciul Fiscal de Stat, urmează de restituit

proprietarilor.

În rest, celelalte dispoziții ale hotărârilor se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 februarie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

Judecător Craiu Nicolae

Judecător Mardari Dumitru

29