1ra-195/2020 — art. 264 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-195/2020 — art. 264 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-195/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
15 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Alexei Croitor în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019, în cauza penală, în
privința lui
Cușnir Ion Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
locuitor al s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 12.11.2018 până la 20.03.2019;
Instanța de apel de la 22.04.2019 până la 12.06.2019;
Instanța de recurs de la 09.08.2019 până la 15.01.2020.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 20 martie 2019, Ion
Cușnir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin.
(2) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de
procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 160 ore de muncă
neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe un termen de 3 ani.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către Ecaterina Gondobescu
prin care s-a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul Ecaterinei Gondobescu 2
992,41 lei cu titlu de prejudiciu material, 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 3 000
lei pentru cheltuielile de asistență juridică. În rest, pretențiile din acțiunea civilă, au
fost respinse ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Ion
Cușnir la 03.08.2018, aproximativ la ora 01:30 min., deținând dreptul de a conduce
mijloace de transport, aflându-se în stare de ebrietate produsă de alcool, cu
concentrația alcoolului în aerul expirat de 1,23 mg/litru, conducând autoturismul de
model „Mitsubishi Galant" n/î xxxxx, încălcând prevederile pct. 10 alin. (1) lit. a), b)
1
al Regulamentului Circulației Rutiere care stipulează că ,,persoana care conduce un
vehicul trebuie să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic și medical, să posede cunoștințe
și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de
a conduce în siguranță vehiculul pe drum", și pct. 14 lit a) al aceluiași Regulament
conform căruia ,,conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de
ebrietate, sub influența drogurilor sau a altor substanțe contraindicate, sub influența
preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau
într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”, pe traseul
R-20 km 39+500 metri, în apropiere de s. Cinișeuți, r-nul Rezina, nu s-a isprăvit cu
conducerea autoturismului și a ieșit pe contrasens, tamponându-se frontal cu
automobilul de model ,,Renault Scenic" cu n/î xxxxx, condus de șoferul Ecaterina
Gondobescu, care se deplasa regulamentar din sens opus, astfel, fiind comis un
accident rutier în rezultatul căruia pasagerului automobilului de model ,,Mitsubishi
Galant" n/î xxxxx, Ion Godoroja i-a fost cauzată vătămare medie sub formă de
fractură a osului ulnar drept, iar pasagerului aceluiași automobil Maria Cernalev și
șoferului automobilului de model ,,Renault Scenic" cu n/î xxxxx, le-au fost cauzate
leziuni corporale ușoare.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ion Cușnir a săvârșit infracțiunea
prevăzută la art. 264 alin. (2) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației
rutiere și de exploatare a unităților de transport de către persoana care conduce mijlocul de
transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea medie a integrității corporale și a
sănătății, acțiune săvârșită în stare de ebrietate.
Împotriva sentinței a declarat apel partea vătămată Ecaterina Gondobescu
prin care a solicitat casarea sentinței și adoptarea unei noi decizii prin care acțiunea
civilă să fie admisă integral, prin care să fie dispusă încasarea de la inculpat în
beneficiul acesteia prejudiciul material în sumă de 9 906,17 lei, și a prejudiciului
moral in mărime de 15 000 lei.
În motivarea apelului, partea vătămată a invocat că, instanța nu a luat în
considerație că are la întreținere un copil mic și șocul emoțional în urma accidentului
a afectat-o psihologic foarte grav.
Prejudiciul material pe care real l-a suportat în mărime de 3 000 lei, constă în
cheltuieli de transport, atât a subsemnatei, cât și a avocatului. Cheltuielile de
transport au fost necesare pentru 7 vizite (Chișinău-Rezina), la procuratură Rezina,
la organul de urmărire penală, participarea la două ședințe de judecată, participarea
la evaluarea automobilului de către experți. Prejudiciul material legat de procurarea
medicamentelor în mărime de 1 045,17, lei sunt confirmate prin anexarea la
materialele dosarului a bonurilor de plată încă în procesul de urmărire penală, însă
2
instanța de judecată a decis încasarea numai a 724 lei, prejudiciu pentru tratament
fără a fi motivat.
Conform recomandărilor Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind
cuantumul onorarilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a
cheltuielilor de asistență juridică, diapazonul rezonabil și recomandabil pentru
mărimea tarifelor orare ale avocaților din Republica Moldova este între 50 și 150
euro/oră, deși avocații sunt absolut liberi să-și stabilească tarifele orare și în afara
diapazonului menționat. Stabilirea unor tarife orare mai mari de 150 euro/oră sau
mai mici de 50 euro/oră va depinde exclusiv de înțelegerea părților. Astfel, lucrul
avocatului în această cauză a constituit mai mult de 7 ore, ceea ce de facto s-a cheltuit
mai mult decât se recomandă, însă instanța nu a luat în considerație acest lucru
micșorând suma de la 5 000 lei la 3 000 lei, fără a explica în urma cărui fapt s-a ajuns
la această concluzie, or expresia „reale, necesare și rezonabile” nu este o explicație
suficientă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019,
apelul declarat de către partea vătămată a fost admis, casată sentința parțial în partea
laturii civile și pronunțată o nouă hotărâre în această parte potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, și anume:
Se încasează de la Ion Cușnir în beneficiul lui Ecaterina Gondobescu cheltuielile
suportate pentru asistența juridică în sumă de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral
10 000 lei, și 2 992, 41 lei cu titlu de prejudiciu material.
În rest sentința a fost menținut.
4.1. În motivarea deciziei instanța de apel constatat că, instanța de fond a
analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a stabilit
vinovăția inculpatului Ion Cușnir de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.
(2) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: încălcarea regulilor de securitate a
circulației rutiere și de exploata unităților de transport de către persoana care conduce
mijlocul de transport, încălcare ce a cc din imprudență vătămarea medie a integrității
corporale și a sănătății, acțiune săvârșită în stai ebrietate.
Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția
inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite
de către acesta încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator
administrat.
Astfel, sentința în cauză a fost criticată de partea vătămată doar în latura civilă,
iar ce ține de încadrarea juridică și vinovăție, sentința nu a fost contestată.
3
În acest sens, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a emis o sentință
arbitrară, or, având la dispoziție o suma exactă solicitată de către partea civilă 5
000,00 lei cheltuieli de asistență juridică, prejudiciu moral 15 000 lei și prejudiciului
material în sumă de 76 691 lei cauzat prin infracțiunea săvârșită de către inculpat,
fără careva temeiuri legale, nu a soluționat acțiunea civilă.
Instanța de apel a statuat că, prima instanță nu și-a motivat soluția suficient în
vederea admiterii parțiale a pretenției privind încasarea prejudiciului material,
moral și a cheltuielilor judiciare.
În ceea ce privește pretenția înaintată de către partea vătămată Ecaterina
Gondobescu, privind încasarea prejudiciului material în sumă de 76 691 lei, instanța
de apel o consideră parțial întemeiată și care urmează a fi admisă în parte, or, în urma
accidentului rutier, părții vătămate i-a fost cauzat prejudiciu material în sumă de 2
992 lei, dintre care 749,91 cheltuieli pentru medicamente (f.d. 86), 742,50 lei pentru
raportul de evaluare a automobilului (f.d. 86), iar în privința cheltuielilor de
transport, instanța de apel va reduce aceste cheltuieli la suma de 1 500 lei (f.d. 86,
134-136), deoarece suma de 3 000 lei, nu a fost confirmată prin probe pertinente și
concludente, în ce privește suma de 66 785,17 lei potrivit raportului de evaluare
nr.09/0818A, urmează a fi achitat de către asigurator, care potrivit art. 3 și 4 al Legii
nr. 414-XVI din 22.12.2006, cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă
pentru pagube produse de autovehicule, obiect al asigurării obligatorii de
răspundere civilă auto îl constituie răspunderea civilă a proprietarului și/sau
utilizatorului de autovehicul pentru orice pagubă sau vătămare corporală produsă
prin accident de autovehicul în limitele teritoriale de acoperire ale asigurării.
Persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate sau utilizare
autovehicule supuse înmatriculării pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligate să
se asigure pentru cazuri de răspundere civilă auto ca urmare a prejudiciilor cauzate
prin accident de autovehicul produs în limitele teritoriale de acoperire ale asigurării.
Conform art. 15 alin. (1) al Legii, asigurătorul acordă despăgubiri dacă
prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul.
După cum s-a stabilit în ședința de judecată, ambele autovehicule implicate în
accidentul rutier, au fost asigurate pentru cazuri de răspundere civilă auto. Partea
vătămată a indicat că, s-a adresat către asigurător pentru a-i fi achitată despăgubirea
de asigurare. Prin urmare, instanța de fond corect a reținut că, prejudiciul cauzat
părții vătămate prin deteriorarea mijlocului său de transport, în sumă de 66 785,17
lei, potrivit raportului de evaluare nr. 09/0818A, urmează a fi achitat de către
asigurător, care ulterior, în baza art. 29 lit. b) a Legii, are dreptul de a se adresa către
Ion Cușnir cu o acțiune în regres, luând în considerație faptul că accidentul a fost
4
produs în stare de ebrietate. Astfel, această pretenție instanța a respins-o ca fiind
neîntemeiată.
Cu referire la prejudiciul moral în mărime de 15 000 lei, solicitat de către partea
vătămată instanța de apel a stabilit că, această pretenție este parțial întemeiată, or,
suma de 15 000 lei, este exagerată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de
persoana inculpatului.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în
care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte
ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri
prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana
responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.
Potrivit art. 1423 alin. (1) al Codul civil, mărimea compensației pentru
prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul
și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de
vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și
de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.
În ședința judiciară s-a stabilit cu certitudine că, partea vătămată Ecaterina
Gondobescu, a avut de suportat și un prejudiciu de natură morală. Estimarea daunei
morale suportate de către ultima se probează prin faptul că, ea a avut de suportat
prejudicii cauzate personalității afective, categorie în care intră suferințele de
categorie psihică, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare.
Prin urmare, cerințele părții vătămate în partea încasării prejudiciului moral în
sumă de 15 000,00 lei, sunt exagerate. Astfel, instanța de apel a conchis că, suma în
mărime de 10 000,00 lei este echitabilă și în corespundere cu circumstanțele comiterii
de către inculpatul Ion Cușnir a acțiunilor ilegale îndreptate împotriva Ecaterinei
Gondobescu. În acest sens, instanța de apel a reținut că, la aprecierea cuantumului
prejudiciului moral urmează a se ține cont de, caracterul și gravitatea suferințelor
fizice cauzate persoanei vătămate, gradul vinovăției autorului prejudiciului,
personalitatea inculpatului.
În ceea ce privește pretenția înaintată de partea vătămată Ecaterina
Gondobescu, de încasare a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 le-a
admis, din următoarele considerente.
La determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată,
pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și
dificultatea problemelor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei;
timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistența,
faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra
5
în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele
cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea
avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma
despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.
Astfel, luând în considerație și analizând aportul avocatului la soluționarea
speței, timpul și munca depusă de avocat, justificarea și ponderea mijloacelor de
apărare utilizate în cauză și complexitatea cauzei, instanța de apel a dispus încasarea
sumei în mărime de 5 000 lei din contul lui Ion Cușnir, în calitate de cheltuieli de
asistență juridică prestate de avocatul Tamara Plămădeală, care i-a acordat asistență
juridică părții civile pe parcursul examinării prezentei cauze penale, sumă justificată
prin bonul de plată a serviciilor de asistență juridică din 29 octombrie 2018 în baza
contractului nr. 039 din 11 octombrie 2018 (f.d. 63, 137).
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar în temeiurile art. 427
alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală de către avocatul Alexei Croitor în numele
inculpatului, prin care solicitată casarea decizie, cu menținerea sentinței.
În motivarea celor solicitate, recurentul susține că, instanța de apel a pronunțat
o decizie nemotivată, or, partea vătămată nu a prezentat probe întru susținerea
cerințelor cu privire la prejudiciului moral.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
baza materialelor din dosar, și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,
prin care a solicitat inadmisibilitatea recursului, Colegiul penal conchide asupra
inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate
corespunzător de către recurent.
Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat,
atunci când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt
subsecvente circumstanțelor cauzei, sau când argumentele formulate de recurent
sunt nefondate.
La caz, reieșind din criticele expuse de partea apărării se constată că, în esență,
aceasta nu este de acord cu faptul că instanța de apel a admis solicitarea părții
vătămate privind încasarea sumei de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
În același timp, instanța de recurs constată că, partea apărării este de acord cu
starea de fapt stabilită de instanțele inferioare, precum și cu încadrarea juridică a
acțiunilor reținute în sarcina inculpatului Ion Cușnir, respectiv în această parte
instanța de recurs nu se va expune.
6
Verificând actele cauzei, în raport cu criticele punctate în cererea de recurs,
Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea apelului instanța a examinat cauza
sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este
argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța
dată.
La fel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de apel și-a motivat decizia în
conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și
aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus la adoptarea soluției expuse
în pct. 4 din prezenta decizie, iar alte temeiuri de casare a deciziei instanței de apel,
Colegiul penal nu a stabilit.
Respectiv, având în vedere esența încălcării invocate de către apărătorul
inculpatului, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 23 alin. (2) Cod de
procedură penală, victima unei fapte, care constituie componență de infracțiune, este
în drept să ceară, în condițiile legii procesual-penale, pornirea unei cauze penale, să
participe la procesul penal în calitate de parte vătămată și să-i fie reparat prejudiciul
cauzat prin infracțiune. Exercitarea acțiunii civile depinde de voința părții vătămate,
care consideră că a suferit un prejudiciu în urma infracțiunii comise de inculpat.
Art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că acțiunea civilă în procesul
penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost
cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației
profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală
sau în legătură cu săvârșirea acesteia.
În cazul în care partea vătămată a fost recunoscută ca parte civilă și a înaintat
acțiunea civilă, aceasta este soluționată de instanță în ordinea prevăzută de art. 225
Cod de procedură penală.
Prin urmare, Colegiul penal se raliază constatărilor din decizia instanței de apel
și susține că corect instanța, având la bază prevederile din art. 219 alin. (2) pct. 1), 4)
Cod de procedură penală, a menționat că persoanele fizice și juridice cărora le-a fost
cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o
acțiune civilă privitor la despăgubire prin restituirea în natură a obiectelor sau a
contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de
legea penală, precum și repararea prejudiciului moral.
Totodată, este important de a specifica că soluția adoptată în partea
prejudiciului produs prin infracțiune este motivată, și în acest sens Colegiul penal
mai menționează că potrivit art. 1398 alin.(1) Cod civil, cel care acționează față de
altul ilicit cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile
prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.
7
În acțiunea civilă, partea vătămată a menționat expres că în urma acțiunilor
infracționale săvârșite de către inculpat a avut de suportat și un prejudiciu de natură
morală, iar estimarea acestui prejudiciu este 15 000 lei.
Însă, instanța de apel la estimarea cuantumului prejudiciului moral a ținut cont
de prejudiciile cauzate personalității afective, categoria în care intră suferințele
psihice, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare.
Astfel, Colegiul penal susține că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că,
prejudiciul moral în sumă de 15 000 lei, solicitat de către partea vătămată este
exagerată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana inculpatului, indicând
că suma de 10 000 lei, ca fiind echitabilă și în corespundere cu legislația națională și
europeană.
De asemenea, instanța de recurs ordinar remarcă că, aprecierea prejudiciului
moral se face de către instanța de judecată care ia în calcul criteriile specificate în
prevederile art. 1423 Cod civil și se ia obligatoriu în considerație principiul general
al echității.
Colegiul penal reamintește că, sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi
pusă pe seama reclamantului și se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-
se în considerație argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se pretenții
excesive și vădit exagerate.
Reieșind din cele consemnate mai sus, se conchide că instanța de apel nu a comis
erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent, hotărârea contestată
fiind bazată pe motive clare și legale pe care se întemeiază soluția în latura civilă, iar
din aceste considerente Colegiul penal constată că recursul ordinar urmează a fi
declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Alexei Croitor în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 12 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Cușnir Ion Xxxxx, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 februarie 2020.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
8