1re-27/2020 — art. 473/2 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 473/2 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-27/2020 — art. 473/2 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1re-27/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 ianuarie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență Președinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului în anulare împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău din 21 martie 2019, deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019 și încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău din 10 octombrie 2019, declarat de condamnatul Perșacov Vladimir XXXXX, Penitenciarul nr. 9-Pruncul. Termenul de examinare, instanța de fond: 30.01.2019 – 21.03.2019, instanța de recurs ordinar: 13.04.2019 – 05.06.2019, instanța de fond: 19.07.2019 – 10.10.2019, instanța de recurs în anulare: 23.12.2019 – 22.01.2020.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal, C O N S T A T Ă :
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 21 martie 2019, s-a dispus: „Se declară inadmisibilă cererea condamnatului Perșacov Vladimir împotriva administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu se încadrează în prevederile art. 4732 alin. (5) CPP”. Instanța a statuat că în circumstanțele în care condamnatul s-a deținut în Penitenciarul nr. 13-Chișinău în perioada 25.05.2012-07.04.2016, plângerea acestuia declarată la 29.01.2019 nu se încadrează în prevederile art. 4732 alin. (5) Cod de procedură penală, fiind depusă peste termenului de 6 luni, prevăzut de lege. 1
Condamnatul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei încheieri și depunerea rejudecării cauzei în instanța de fond. Recurentul a invocat că încheierea este ilegală și neîntemeiată, fiind dată o interpretare eronată normelor legale.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019, recursul a fost admis, casată încheierea atacată și pronunțată o nouă hotărâre, prin care cererea condamnatului a fost respinsă ca nefondată. Instanța de recurs a reținut că prima instanță a interpretat eronat termenul de depunere a cererii respective în raport cu situațiile care au existat până la intrarea în vigoare a normei invocate.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 21 martie 2019, s-a dispus: „Se încetează procesul de examinare a plângerii condamnatului Perșacov Vladimir împotriva administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului”. Instanța a statuat că obiectul cererii a fost examinat de instanța de recurs, fiind adoptată decizia din 05.06.2019.
În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.
La 05 decembrie 2019, condamnatul a declarat recurs în anulare, solicitând casarea încheierilor adoptate și depunerea rejudecării cauzei în instanța de fond. Recurentul a indicat că hotărârile contestate sunt ilegale, neîntemeiate și nemotivate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, apărătorul poate declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. 2 Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1. - 4. din decizie). Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Însă, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, nefiind în genere, utilizată calea de atac apelul, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate (pct. 4. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Perșacov Vladimir XXXXX, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din 21 martie 2019, deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019 și încheierii Judecătoriei Chișinău din 10 octombrie 2019, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 3
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.