1re-27/2020 — art. 473/2 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 473/2 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-27/2020 — art. 473/2 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1re-27/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
22 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului în anulare împotriva încheierii judecătorului de instrucție al
Judecătoriei Chișinău din 21 martie 2019, deciziei Colegiului Penal al Curții de
Apel Chișinău din 05 iunie 2019 și încheierii judecătorului de instrucție al
Judecătoriei Chișinău din 10 octombrie 2019, declarat de condamnatul
Perșacov Vladimir XXXXX,
Penitenciarul nr. 9-Pruncul.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 30.01.2019 – 21.03.2019,
instanța de recurs
ordinar: 13.04.2019 – 05.06.2019,
instanța de fond: 19.07.2019 – 10.10.2019,
instanța de recurs
în anulare: 23.12.2019 – 22.01.2020.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal,
C O N S T A T Ă :
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 21 martie 2019, s-a dispus: „Se
declară inadmisibilă cererea condamnatului Perșacov Vladimir împotriva
administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile de detenție care,
conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează
drepturile garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
a libertăților fundamentale, deoarece nu se încadrează în prevederile art. 4732
alin. (5) CPP”.
Instanța a statuat că în circumstanțele în care condamnatul s-a deținut în
Penitenciarul nr. 13-Chișinău în perioada 25.05.2012-07.04.2016, plângerea
acestuia declarată la 29.01.2019 nu se încadrează în prevederile art. 4732 alin. (5)
Cod de procedură penală, fiind depusă peste termenului de 6 luni, prevăzut de
lege.
1
Condamnatul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei încheieri
și depunerea rejudecării cauzei în instanța de fond.
Recurentul a invocat că încheierea este ilegală și neîntemeiată, fiind dată o
interpretare eronată normelor legale.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie
2019, recursul a fost admis, casată încheierea atacată și pronunțată o nouă hotărâre,
prin care cererea condamnatului a fost respinsă ca nefondată.
Instanța de recurs a reținut că prima instanță a interpretat eronat termenul de
depunere a cererii respective în raport cu situațiile care au existat până la intrarea
în vigoare a normei invocate.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 21 martie 2019, s-a dispus: „Se
încetează procesul de examinare a plângerii condamnatului Perșacov Vladimir
împotriva administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile de
detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
afectează drepturile garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului”.
Instanța a statuat că obiectul cererii a fost examinat de instanța de recurs,
fiind adoptată decizia din 05.06.2019.
În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au
devenit irevocabile.
La 05 decembrie 2019, condamnatul a declarat recurs în anulare,
solicitând casarea încheierilor adoptate și depunerea rejudecării cauzei în instanța
de fond.
Recurentul a indicat că hotărârile contestate sunt ilegale, neîntemeiate și
nemotivate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, apărătorul poate declara
la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești
irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de
procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în
anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în
cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat
hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea
instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul
sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii
sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii
sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este
în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească.
Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi
atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată
cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau
de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
2
Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri
judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept
de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare.
Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind
declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost
soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1. - 4. din decizie).
Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5)
Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de
recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data
pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă
hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea
persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care
a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în
apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele
recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate.
Însă, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a
pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței,
numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea
judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a
declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat
decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și
argumentele admiterii sau respingerii apelului, nefiind în genere, utilizată calea de
atac apelul, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii
atacate (pct. 4. din decizie).
Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că
acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430.
Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în
anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3)
Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Perșacov
Vladimir XXXXX, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din 21 martie 2019,
deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019 și încheierii
Judecătoriei Chișinău din 10 octombrie 2019, pe motiv că nu îndeplinește cerințele
de conținut.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
3