ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.01.2020

1ra-1661/2019 — art. 201-1 al. 1 lit. a CP

HOTĂRÂRE
17.01.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201-1 al. 1 lit. a CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 2, 4, 6, 10, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1661/2019 — art. 201-1 al. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1661/2019

16 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru și Ghervas Maria,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Rohac Ion în numele părții vătămate Kalinovskaia Inna, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2019, în cauza

penală în privința lui

Proțiuc Alexandr Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx, Xxxxx, Xxxxx, domiciliat în

mun. Xxxxx, str. Xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 15.06.2018 până la 21.12.2018;

Instanța de apel de la 21.11.2018 până la 17.04.2019;

Instanța de recurs de la 15.07.2019 până la 16.12.2019.

a c o n s t a t a t :

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod

penal și în baza acestei legi i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (doi) ani.

În temeiul alin. (2) și (4) al art. 84 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepselor s-a stabilit prin

sentința respectivă și prin sentința Judecătoriei Bălți din 15.06.2016, lui Proțiuc

Alexandr pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu

privarea de dreptul a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

În temeiul alin. (3) al art. 72 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită conform

prezentei sentințe de către Proțiuc Alexandr urmează a fi executată în penitenciar de

tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Proțiuc Alexandr s-a

suspendat condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

1

Solicitarea procurorului privind încasarea din contul lui Proțiuc Alexandr în

contul statului a cheltuielilor judiciare, s-a respins ca neîntemeiată.

Cauza s-a examinat în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.

Alexandr, locuind împreună cu concubina sa Kalinovskaia Inna pe str. Xxxxx xxx din

mun. Xxxxx, manifestând brutalitate ieșită din comun, vădită lipsă de stimă și respect

față de ea, profitându-se de faptul că ultima este neputincioasă față de el fizic și

psihologic, în permanență o înjosește, numind-o cu cuvinte necenzurate, prin iscarea

de certuri neîntemeiate, aplicarea loviturilor, continua să-i cauzeze suferințe fizice și

psihice, care au condus la umilire, frică, înjosire, incapacitate de apărare împotriva

violenței, la sentimente de frustrare și alte consecințe cu caracter similar, manifestând

lipsa totală de respect față de prevederile legale și valorile familiare, iar la data de

21.04.2017 la ora 23:00, aflându-se pe adresa menționată, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, a inițiat o ceartă, apoi i-a aplicat lui Kalinovskaia Inna câteva lovituri cu

pumnii în regiunea capului, și anume în tâmple. Ulterior, la data de 22.04.2017,

dimineața, în jurul orelor 08:00, după ce s-a trezit, Proțiuc Alexandr i-a cerut

concubinei sale să-i dea bani pentru procurarea băuturilor alcoolice. Când aceasta a

refuzat, Proțiuc Alexandr i-a aplicat câteva lovituri cu pumnii în regiunea feții, și

anume în buza și obrazul stâng, cauzându-i lui Kalinovskaia Inna, conform raportului

de expertiză judiciară nr. 178D din 29.05.2017, vătămări ușoare.

Acțiunile lui Proțiuc Alexandr au fost calificate conform prevederilor art. 2011

alin. (1) lit. a) Cod penal.

Oxana Muntean, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul Proțiuc Alexandr să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, și să-i fie numită o pedeapsă, cu

aplicarea art. 84 alin. (2); art. 85 alin. (1) Cod penal, sub formă de 2 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Executarea pedepsei urmează a fi dispusă în penitenciar de tip semiînchis. A aplica în

privința inculpatului măsura preventivă sub formă de arest preventiv pe un termen

de 30 zile, luându-l pe inculpat sub strajă din sala de judecată. A încasa de la inculpat

cheltuielile de judecată - efectuarea expertizei, în sumă de 640 lei.

3.1. În argumentarea cererii de apel, acuzatorul de stat a indicat că sentința

emisă este apreciată ca una ilegală și pasibilă casării.

Pedeapsa aplicată inculpatului nu-și va atinge scopul, iar instanța de judecată

neîntemeiat a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare, cu aplicarea art. 90 CP,

2

aceasta fiind o pedeapsă prea blândă în raport cu infracțiunea săvârșită și

personalitatea inculpatului și anume că inculpatul anterior a fost condamnat pentru

infracțiune analogică în anul 2016, fiindu-i aplicată o pedeapsă nonprivativă de

libertate, însă concluziile de rigoare nu le-a făcut, continuîndu-și activitatea

infracțională, comițând o infracțiune tot contra familiei. Acest fapt s-a apreciat ca fiind

o pedeapsă vădit neproporțională celor comise de către inculpat și urmările produse,

cu abatere de la criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75

CP, din care rezultă, că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni

i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a Codului Penal și

în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului Penal, iar la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influiența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa își va atinge scopul doar prin aplicarea în privința inculpatului a unei

pedepse mai severe sub formă de închisoare.

De asemenea, la emiterea sentinței instanța de judecată a aplicat eronat

prevederile art. 84 alin. (2) și alin. (4) Cod penal.

În cadrul efectuării urmăririi penale pe caz, s-a constatat că pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară au fost suportate cheltuieli în sumă de 640 lei.

Astfel, apelantul a menționat că cheltuielile de judecată suportate de către stat

în cauza penală de învinuire a lui Proțiuc Alexandr urmează a fi încasate din contul

acestuia, însă instanța de judecată neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor de

judecată, ignorând solicitarea acuzatorului de stat.

declarat de către procuror a fost admis, sentința casată parțial, în latura pedepsei,

rejudecată cauza și pronunțată o hotărâre nouă în această parte potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Lui Proțiuc Alexandr Mihail recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penal, i s-a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2

(doi) ani.

În baza art. 84 alin. (2) și art. 85 alin. (1) Cod penal prin cumul parțial al

pedepselor aplicate și cumularea sentințelor, lui Proțiuc Alexandr Mihail i s-a stabilit

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

3

În temeiul art. 72 alin. (3) Cod penal pedeapsa aplicată s-a dispus a fi executată

în penitenciar de tip semiînchis.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a reținut că, judecând cauza penală,

instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând

o încadrare juridică justă a acțiunilor lui Proțiuc Alexandr în baza art. 2011 alin. (1) lit.

a) Cod penal, totodată corect a apreciat măsura de pedeapsă aplicată inculpatului sub

formă de închisoare.

Necătând la faptul, că instanța de fond corect a calificat acțiunile inculpatului,

sentința în cauză ă a fost casată în latura pedepsei.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv

la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

La acest capitol, instanța de apel a menționat, că suspendarea executării

pedepsei sub formă de închisoare stabilite lui Proțiuc Alexandr, nu poate fi susținută

de instanța de apel, deoarece această suspendare contravine criteriilor de

individualizare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, precum și criteriilor

generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal.

Instanța de fond în sentința adoptată a stabilit, că infracțiunea comisă de Proțiuc

Alexandr face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Circumstanțe atenuante s-a stabilit căința sinceră. Circumstanțe agravante s-a

stabilit starea de ebrietate alcoolică. Ca urma acestor circumstanțe instanța a ajuns la

conluzia de a aplica în privința acestuia prevederile art. 90 Cod penal.

Instanța de apel nu a putut susține această poziție aleasă de prima instanță,

deoarece inculpatul anterior a fost condamnat pentru infracțiune analogică în anul

2016, fiindu-i aplicată o pedeapsă nonprivativă de libertate, însă concluziile de rigoare

nu le-a făcut, continuându-și activitatea infracțională, comițând din nou o infracțiune

intenționată contra familiei.

Instanța de apel a reiterat că reieșind din circumstanțele cazului și ținând cont

de scopul pedepsei penale, reeducarea și corectarea inculpatului este posibilă doar

prin executarea reală a pedepsei sub formă de închisoare.

4

Instanța de apel a remarcat faptul că, prezenta cauză a fost examinată în

procedură simplificată, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Proțiuc

Alexandr beneficiind de o reducere cu 1/3 din termenul de pedeapsă.

Instanța de apel a considerat că inculpatul nu a conștientizat pericolul acțiunilor

sale infracționale, iar căința inculpatului poartă un caracter formal.

Referitor la termenul de pedeapsă aplicată lui Proțiuc Alexandr, instanța a

considerat-o una legală și întemeiată care urmează a fi păstrată.

Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat solicitată în cererea de apel și

susținută în ședința instanței de apel cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în

valoare de 640 lei pentru efectuarea expertizei judiciare de încasat de la inculpatul

Proțiuc Alexandr în beneficiul statului, instanța de apel a respins-o ca neîntemeiată.

Ion în numele părții vătămate care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6) și 12)

Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri de

achitare în privința lui Proțiuc Al.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că, acesta urmează a fi respins din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de către titularii acestuia.

În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul

invocă temeiuri pentru recurs stipulate art.427 alin.(1) pct. 2), 12) Cod de procedură

penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța

nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. art. 30, 31 și 33

Cod de procedură penală și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Recurentul nu a indicat contrar cărei legi a fost compusă instanța sau care

prevederi au fost încălcate la compunerea sau schimbarea instanței, ori

incompatibilitatea judecătoriului și în care normă urmau a fi încadrate acțiunile

5

inculpatului. Poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul recurentului

prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul contradictorialității în

condițiile egalității armelor.

În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în

fapt și în drept, care l-ar justifica.

Conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii.

La fel, Colegiul penal reține că recurentul își exprimă dezacordul cu decizia

instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut la pct. 4) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit cărora judecata avut loc fără participarea procurorului și a

inculpatului, și anume ședința de judecată din 15 mai 2019 a avut loc în lipsa

procurorului și a inculpatului.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

constată că acest temei nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății.

Or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 17 aprilie 2019,

dispozitivul deciziei a fost pronunțat în prezența procurorului, inculpatului și

avocatului acestuia, Rohac Ion, aceștia fiind înștiințați despre data pronunțării deciziei

motivate pentru data de 15 mai 2019 (f.d. 185-186, vol. I)

La 15 mai 2019, a fost pronunțată hotărârea motivată în prezența procurorului,

avocatului inculpatului, Rohac Ion și a părții vătămate, fapt confirmat de procesul-

verbal al ședinței de judecată (f.d. 194, vol. I).

Astfel, Colegiul reiterează că, pronunțarea deciziei motivate, la data de 15 mai

2019, a avut loc în prezența procurorului, iar inculpatul fiind înștiințat despre data

pronunțării deciziei motivate, din motive necunoscute instanței de judecată, nu s-a

prezentat.

Referitor la temeiul invocat de apărător în fața instanței de recurs, prin prisma

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că,

această normă procesuală, de fapt, stipulează 5 cazuri de casare, după cum urmează:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- dispozitivul hotărârii este expus neclar;

- instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Însă, reieșind din conținutul recursului declarat nu se atestă și nici nu se

întrevede o careva argumentare sub aspectul prezenței vreunui temei pentru recurs

6

din cele prevăzute la norma procesuală enunțată mai sus. Respectiv, invocarea normei

menționate ca temei pentru recurs, Colegiul penal o apreciază ca fiind una formală și

nemotivată, ceea ce este inadmisibil la declararea recursului ordinar.

Cu toate că, autorul recursului nu a indicat și nu a motivat care din cazurile

prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală a fost admis ca eroare

de drept la judecarea cauzei în ordine de apel, analizând hotărârea contestată a

instanței de apel, Colegiul consideră că, în prezenta speță instanța ierarhic inferioară

și-a motivat decizia în concordanță cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel aceasta cuprinzând temeiurile de fapt și de drept ce au dus,

la admiterea apelului declarat de către procuror în prezenta cauză, fiind motivată just

adoptarea unei asemenea soluții. Prin urmare, instanța de recurs conchide că, temeiul

pentru recurs invocat de recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță.

Totodată, instanța de recurs atestă că prin criticile expuse în textul recursului,

autorul semnalează și temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală și anume s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului nu și-a găsit

confirmarea nici temeiul pentru recurs semnalat de către recurent și prevăzut la pct.

10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece instanța de

apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor

art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei

inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia, ținând cont și

de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Față de considerentele relatate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, nu

există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat și potrivit legii, se

impune respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Rohac Ion

în numele părții vătămate Kalinovskaia Inna, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Proțiuc Alexandr

Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă,

7

Pronunțată integral la 17 ianuarie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-10-29
0,96
1ra-1881/2019 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1881/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 9 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componenţă: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilita
CSJ 2019-07-18
0,95
1ra-1106/2019 — art. 264 al. 3 lit. a, f CP
Dosarul nr. 1ra-1106/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 26 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisi
CSJ 2019-04-03
0,95
1ra-462/2019 — art. 264/1 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-462/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componenţă: preşedinte: Diaconu Iurie judecători: Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilitat
CSJ 2019-06-05
0,95
1ra-961/2019 — art. 264 al. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-961/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 05 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisib
CSJ 2020-01-10
0,95
1ra-2130/2019 — art. 264-1 alin. 4 Cp
Dosarul nr. 1ra-2130/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 11 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în cam
Sursă