1ra-2228/19 — art. 236 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Basarabeasca din 11 aprilie 2018, Camincean Gheorghe, acuzat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. A fost respinsă acțiunea civilă în sumă de 1 100 lei înaintată de partea vătămată Tarlev Dmitri.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că Camincean Gheorghe, a fost învinuit de către procuror privind faptul că, la data de 28 ianuarie 2017, în jurul orelor 18:00, din scopuri cupidante, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, intenționat, deținând lei moldovenești falși și având intenția folosirii acestora pentru efectuarea plăților, în urma procurării a 10 litri de vin de la cet. Tarlev Dmitri, la domiciliul acestuia amplasat în XXXXX, i-a transmis cet. Tarlev Dmitri pentru efectuarea plăților o bancnotă falsă cu nominalul de 200 lei MD. Astfel se învinuiește că, prin acțiunile sale, Camincean Gheorghe a pus în circulație lei moldovenești falși în 1 calitate de mijloace bănești pentru bunurile achiziționate, în timp ce știa că banii sunt falși. Acțiunile inculpatului Camincean Gheorghe au fost încadrate în baza art. 236 al. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor emise de Banca Națională a Moldovei), false, utilizate pentru efectuarea plăților.

Sentința, menționată, a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Camincean Gheorghe să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A aplica prevederile art. 90 Cod penal, cu liberarea inculpatului de pedeapsă penală prin condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei pe termen de probă de 2 ani. Potrivit prevederilor art. 229 Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ce constituie 390 lei pentru efectuare Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1- R-911 din 15.02.2017 să fie încasate de la inculpat. A admite acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Tarlev Dmitri privind restituirea daunei materiale. În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat că, depozițiile inculpatului urmează să fie apreciate critic, deoarece contravin cu majoritatea probelor din dosar, urmărind scopul eschivării de răspundere. Mai mult că atât, în ședința de judecată Camincean Gheorghe a dat declarații care sunt în contradicție cu declarațiile depuse în cursul urmăririi penale, în legătură cu ce conform prevederilor art. 368 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală au fost date citirii declarațiile lui Camincean Gheorghe, date în calitate de învinuit în urma confruntării cu martorului Baban Alexandru, în urma cărora el a recunoscut faptul că a fost în ospeție la sora sa în Basarabeasca în luna ianuarie 2017. A mai indicat că, în pofida faptului că, inculpatul nu și-a cunoscut vina, culpa acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită de cumulul de probe pertinente și concludente, administrate legal în cursul cercetării judecătorești, și anume. În partea descriptivă a sentinței instanța a indicat că apreciază critic declarațiile părții vătămate Tarlev Dumitru din considerentul că bancnota falsă a fost descoperită în rezultatul punerii în circulație de însuși partea vătămată și întru evitarea răspunderii penale personale, dânsul ar putea da declarații neveridice, însă această concluzie a instanței este neîntemeiată, deoarece Tarlev Dmitri nu a fost bănuit de organele de drept că el cu bună știință a vrut să pună în circulație bani falși, mai mult ca atât partea vătămată nu a avut careva motive pentru a da declarații neveridice în privința inculpatului. Vinovăția inculpatului se confirmă și prin declarațiile martorului Tarlev Raisa, iar instanța nu s-a expus din ce motiv nu a luat la baza emiterii sentinței declarațiile acesteia. Camincean Gheorghe intenționat a dat declarații false precum că în luna ianuarie 2017 nu a fost în or. Basarabeasca și nu a cumpărat vin de la Tarlev Dmitri, declarații ce 2 au fost combătute prin declarațiile părții vătămate și martorilor Baban Alexandru și Tarlev Raisa. Faptul că la 28.01.2017 Camincean Gheorghe a știut că pentru procurarea vinului a predat cet. Tarlev Dmitri bani falși, se confirmă și prin declarațiile părții vătămate, care a indicat că la 29.01.2017 când seara iarăși a venit Camincean Gheorghe și el i-a spus că pentru procurarea vinului i-a dat bani falși, iar dânsul nu a negat acest fapt și a luat de la Tarlev Dmitri înapoi o bancnotă cu nominalul de 200 lei, care tot avea semne de falsificare și care înainte de această zi i-a dat lui Tarlev Dmitri împreună cu bancnota falsă. Procesele-verbale cu privire la contravenție din 10.04.2017 conform cărora cet. Camincean Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 105 Cod Contravențional, de asemenea confirmă faptul că acesta, profitând de vârsta înaintată a victimei, cu scopuri cupidante, intenționat a predat cet. Tarlev Dmitri bani falși pentru procurarea vinului. Instanța de judecată nemotivat nu a luat în calcul ca probe procesele-verbale nominalizate, deoarece Camincean Gheorghe în cadrul audierii lui în instanța de judecată, a confirmat că procurorul în ziua înaintării învinuirii (12.04.2017) în prezența avocatului, i-a explicat atât esența proceselor-verbale cu privire la contravenție din 10.04.2017 și dreptul lui de a le ataca, cât și faptul că acestea pot fi ca probe pe cauza penală nominalizată. Inculpatul nu a contestat procesele-verbale cu privire la contravenție din 10.04.2017, astfel ele sunt definitive, și din acest motiv a considerat că instanța nemotivat nu le-a admis și le-a exclus ca probe.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 noiembrie 2018, a fost respins apelul declarat de procuror, fiind menținută fără modificări sentința instanței de fond.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a concluzionat asupra faptului că organul de urmărire penală, nu a prezentat instanței de judecată probe concludente în vederea confirmării faptului punerii în circulație de către Camincean Gheorghe a bancnotelor false cu nominalul de 200 lei. Cu privire la materialul probant ce a fost cercetat în cadrul ședințelor instanței de apel la demersul acuzatorului de stat, Colegiul judiciar ca și instanța de fond a considerat că, acestea urmează a fi apreciate în calitate de probă ce confirmă comiterea unei infracțiuni, însă aceste probe nu demonstrează că anume Camincean Gheorghe a comis infracțiunea descrisă. Subsecvent, Colegiul judiciar nu a reținut ca fiind întemeiate argumentele acuzatorului de stat în partea în care s-a menționat că anume Camincean Gheorghe a dat bancnota falsă cet. Tarlev Dmitri pentru procurarea vinului, fapt confirmat atât prin declarațiile ultimului, cât și prin declarațiile martorilor Tarlev Raisa și Bușila Nicolae, argumentul respectiv fiind combătut prin declarațiile martorului Bușila Nicolae date în instanța de apel, care a afirmat că nu a întrebat de unde soții Tarlev au acești bani falși. Cât privește declarațiile martorului Tarlev Raisa, cărora le-a fost dat citire de către partea acuzării în instanța de apel, Colegiul a ținut să indice asupra neconcordanței 3 acestora cu declarațiile date de martorul Bușila Nicolae care a susținut că banii i-a întins casieriței Tarlev Raisa, dar aceasta declară că soțul ei Tarlev Dmitri a scos la magazin 200 de lei, care s-au dovedit a fi ulterior falși. Totodată, Colegiul judiciar a mai stabilit că, potrivit raportului de constatare tehnico-științific cu nr. 34/12/1-R-911 din data de 15.02.2017, bancnote cu nominalul 200 lei cu asemenea semne de falsificare anterior la examinare au mai parvenit din: IP Briceni - R/C 1692-2 din 06.02.2015; IP Bălți - R/C 1777 din 18.02.2015; DP mun. Chișinău - R/C 1790 din 25.02.2015, R/C 4223 din 21.04.2015, R/C 6987 din 31.07.2015; IP Buiucani - R/C 398 din 08.02.2016. Bancnotă cu nominalul de 200 lei XXXXX este inclusă în colecția banilor falși a DTCEJ Centru a CTCEJ al IGP al MAI. Ca rezultat, instanța de apel a constatat că, contrar prevederilor art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală nu a întreprins toate măsurile pentru a stabili totalitatea circumstanțelor ce pot avea coerentă cu cazul dat, nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice, care în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor - ar dovedi cu certitudine că Camincean Gheorghe a comis infracțiunea incriminată lui. În continuare, instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate argumentele acuzatorului de stat precum că, totalitatea probelor anexate la materialele cauzei dovedesc în mod incontestabil vinovăția lui Camincean Gheorghe, deoarece marea majoritate a acestora și anume: declarațiile martorului Bușila Nicolae, informația telefonică din data de 29 ianuarie 2017, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29 ianuarie 2017 cu planșa fotografică, raportul de constatare tehnico-științifică cu nr. 34/12/1-R-911 din 15 februarie 2017, nu dovedesc în mod expres că anume Camincean Gheorghe a comis infracțiunea prevăzută de art. 236 alin. (1) Cod penal. În urma celor relatate, instanța de apel a conchis asupra faptului că instanța de fond corect s-a expus și asupra respingerii acțiunii civile înaintate de partea vătămată Tarlev Dmitri în sumă de 1 100 lei. Tot astfel, au fost respinse și solicitările procurorului cu privire la achitarea expertizei tehnico-științifice judiciare în sumă de 390 lei pe care le-a solicitat a fi încasate din contul lui Camincean Gheorghe.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către acuzatorul de stat, care indicând la temeiul de casare a deciziei pct. 6 art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că, instanța de judecată unilateral și subiectiv a dat apreciere declarațiilor părții vătămate și a martorilor. Reieșind din declarațiile părții vătămate Tarlev Dumitru și a martorului Tarlev Raisa, se confirmă faptul că cu o zi înainte de ziua când a fost depistată bancnota falsă, la dânșii a fost inculpatul care a procurat vin și s-a achitat cu o bancnota de 200 lei, iar ulterior, anume cu aceiași bancnotă au dorit să achite pentru produse procurate în magazinul „Linella”, unde și a fot depistat că bancnota dată are semne de falsificare. Însă, instanța de apel a trecut peste aceste argumente, care trebuiau să fie apreciate în coroborare și nu fiecare 4 separat, lăsând fără vreo expunere logică și motivare asupra lor. Instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat în mod corespunzător declarațiile făcute de către partea vătămată Tarlev Dmitri și martorul Tarlev Raisa, care au menționat că în zilele indicate în afară de Camincean Gheorghe nimeni nu a procurat vin de la dânsul și nimeni nu i-a transmis careva bani. Totodată, a relatat procurorul că, instanța de apel nici nu s-a expus asupra faptului că partea vătămată Tarlev Dmitri a menționat că, inculpatul a mai venit la dânsul a doua zi după cele întâmplate și aflând despre faptul, că a fost descoperit că bancnota transmisă de către dânsul este falsă, i-a cerut lui Tarlev Dmitri să nu-l denunțe la poliție și s-a achitat cu dânsul pentru datoria în grivne și dolari. Respectiv, concluzia făcută de către instanța de apel despre nevinovăția inculpatului este una neîntemeiată, fără efectuarea analizei și aprecierii corespunzătore a tuturor probelor prezentate.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02 aprilie 2019, s-a admis recursul ordinar declarat de către procuror, s-a casat total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 noiembrie 2018, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul.

Analizând conținutul deciziei recurate, instanța de recurs, a considerat că instanța de apel, cercetând probele prezentate de acuzare, nu le-a dat apreciere în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate versiunea și probele apărării, fără a fi supuse analizei minuțioase în coroborare cu celelalte probe existente și administrate. Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului, Colegiul lărgit a atestat că, instanța de apel a dat o apreciere superficială probelor și argumentelor procurorului din apel, și anume: - declarațiilor părții vătămate Tarlev Dmitrii și martorului Tarlev Raisa care au menționat că, seară înainte de ziua când a fost depistată bancnotă falsă, la partea vătămată Tarlev Dmitri a procurat vin numai inculpatul Camincean Gheorghe care și s-a achitat cu bancnota cu nominalul de 200 lei. Când l-a întrebat unde trăiește, Camincean Gheorghe a arătat la casa vecinei Nina pe care a numit-o soră. Ulterior, inculpatul a mai venit la dânsul a doua zi după cele întâmplate și aflând despre faptul, că a fost descoperit că bancnotă transmisă de către dânsul este falsă i-a cerut lui Tarlev Dmitri să nu-l denunțe la poliție și s-a achitat cu dânsul pentru datoria în grivne și dolari; - procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 12.04.2017, conform căruia cet. Tarlev Dmitri l-a recunoscut pe cet. Camincean Gheorghe ca fiind persoana care i-a transmis banii falsificați; - proceselor-verbale cu privire la contravenție din 10.04.2017 conform cărora cet. Camincean Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 105 Cod contravențional, din care rezultă, că anume inculpatul, profitând de vârsta înaintată a victimei, cu scopuri cupidante, intenționat a predat lui Tarlev Dmitri bani falși pentru procurarea vinului. Instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele procurorului privind netemeinicia concluziei primei instanțe de neacceptare ca probe a proceselor-verbale nominalizate, 5 deoarece Camincean Gheorghe în cadrul audierii lui în instanța de judecată a confirmat, că procurorul în ziua înaintării învinuirii, 12.04.2017, în prezența avocatului lui, i-a explicat atât esența proceselor-verbale cu privire la contravenție din 10.04.2017 și dreptul lui de a le ataca, cât și faptul că acestea pot fi ca probe pe cauza penală nominalizată, însă inculpatul nu le-a atacat, ele fiind definitive, și din acest motiv a considerat că instanța nemotivat nu le-a admis și le-a exclus ca probe. Totodată, instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor inculpatului, care a menționat că în luna ianuarie 2017, nu a fost în XXXXX și nu a cumpărat vin de la Tarlev Dmitri, în raport cu cele date la urmărirea penală în cadrul confruntării cu martorul Babin Alexandru, în urma cărora el a recunoscut faptul că a fost în ospeție la sora sa în Basarabeasca în luna ianuarie 2017. Or, fiind audiat, martorul Baban Alexandru a confirmat că la 28 ianuarie 2017, cumnatul Camincean Gheorghe a venit în ospeție la Basarabeasca, a stat atunci trei zile. Cât timp a stat la ei a mai consumat băuturi alcoolice și anume vin. Vinul l-a procurat de la vecinul Tarlev Dumitru din str. Grădinilor. Instanța de apel nu a argumentat soluția respingerii declarațiilor părții vătămate și a martorului Tarlev Raisa, care au fost consecutive, neschimbate pe tot parcursul procesului penal, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru darea mărturiilor false, acceptând poziția apărării, instanța nu a motivat divergențele dintre declarațiile inculpatului și cele constatate, astfel nefiind examinat fondul cauzei. La fel, Colegiul penal a reținut că aceste raționamente au fost invocate de către procuror și în instanța de apel, însă aceste motive au rămas fără răspuns, argumente ce constituie fondul apelului și asupra căruia instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea procurorului, aceste motive ar putea răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri. Rezumând cele menționate, instanța de recurs a constatat, că soluția achitării lui Camincean Gheorghe a reieșit din respingerea majorității probelor administrate pe caz fără o motivație legală, or deși la materialele cauzei sunt prezente un șir de probe, instanța fără a le aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, le-a respins nemotivat. Ca urmare, Colegiul a reținut că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia referitor la menținerea hotărârii de achitare a lui Camincean Gheorghe privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, prin ce a admis o eroare de fapt și anume discordanța între cele reținute de instanțele de fond și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o susține. Mai mult, deși procurorul nefiind de acord cu concluzia primei instanțe, în apel a adus un șir de argumente, printre care și faptul că nu s-a dat apreciere tuturor probelor administrate la caz, ce în cumul confirmă în opinia lui, vinovăția inculpatului conform învinuirii înaintate, totuși instanța de apel nu le-a supus unei analize desfășurate și minuțioase. Reieșind din faptul că, la momentul examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, în 6 Curtea de Apel Comrat activau 5 judecători, dintre care 3 au participat la examinarea cauzei date, Colegiul a constatat imposibilitatea formării unui nou complet de judecată, și a conchis că pentru judecarea rapidă, obiectivă și imparțială a cauzei penale este necesară strămutarea în altă instanță egală în grad și anume Curtea de Apel Cahul.

Prin decizia Colegiul judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 iulie 2019, s-a respins, ca nefondat apelul declarat de către procuror și s-a menținut sentința instanței de fond, prin care Camincean Gheorghe a fost achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

Colegiul judiciar, analizând și apreciind probele administrate, raportându-le la criticile invocate de apelant, a acceptat poziția instanței de fond, care a emis o sentință de achitare a lui Camincean Gheorghe, dat fiind că fapta nu a fost comisă de acesta, ca fiind una corectă și argumentată. Colegiul judiciar a reținut că, Camincean Gheorghe prin ordonanța ofițerului de urmărire penală al SUP al IP Basarabeasca din 04 aprilie 2017 a fost pus sus sub învinuire de faptul, că la data de 28 ianuarie 2017, în jurul orelor 18:00, în urma procurării a 10 litri de vin de la cet. Tarlev Dmitri, la domiciliul acestuia, amplasat în XXXXX, i-a transmis cet. Tarlev Dmitri pentru efectuarea plăților o bancnotă falsă cu nominalul de 200 lei MD. Astfel, a fost învinuit că, prin acțiunile sale cet. Camincean Gheorghe Valerii a pus în circulație lei moldovenești falși în calitate de mijloace bănești pentru bunurile achiziționate, în timp ce știa că banii sunt falși. Instanța a constatat, că probele administrate la dosar nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (l) Cod penal - punerea în circulație a banilor falși. Colegiul judiciar a constatat că, din probele administrate este evident că lipsește latura subiectivă și subiectul infracțiunii prevăzut de art. 236 alin. (1) Cod penal, or inculpatul nu poate fi subiect al infracțiunii, nefiind demonstrat de acuzare că anume acesta a pus în circulație bancnotele de 200 lei - un element al infracțiunii expres prevăzut de art. 236 alin. (1) Cod penal. Totodată, lipsește și latura subiectivă a infracțiunii, deoarece nu s-a constatat cu certitidine că cu bancnotele false s-a achitat pentru vinul procurat de la Tarlev Dmitri anume de inculpatul Camincean Gheorghe, iar acuzarea nu a dovedit prin probe acest fapt, precum și scopul punerii lor în circulație. Potrivit declarațiilor martorilor acuzării, în ședința de judecată s-a stabilit, că matrorul Bușila Nicolai a declarat „...atunci când persoanele se achitau pentru marfa procurată, la un moment casierița s-a adresat către el, pentru a studia o bancnotă care i- a fost transmisă de soția lui Tarlev. La examinarea bancnotei el a observat că, bancnota are semne de falsificare, a ținut bancnota în mîna stingă în vederea camerelor de luat vederi, iar cu cealaltă mînă a telefonat la poliție, conform instrucțiunii... Ulterior a vizionat înregistrările video și a văzut că, doamna avea mai multe bancnote în portmoneu și nu cunoaște de ce anume bancnota falsă d-ei a transmis-o pentru achitarea produselor...domnul din spate a propus să achite produsele cu altă bancnotă...” Martorul Tarlev Raisa a declarat că „...bancnota eu nu am ținut-o în mână, ...pensia am primit-o 7 cu bancnote cu valoarea de 100 și 200 lei,... eu m-am achitat cu bancnote de 200 și 100 lei, care se aflau la mine în portmoneu, ... la magazin soțul i-a propus ca, să achite el produsele și a scos bancnota de 200 lei, care a transmis-o casieriței, ultima depistând că bancnota este falsă, după care poliția a ridicat bancnota falsă de la soțul ei...” La analiza complexă și multiaspectuală, prin coroborarea probelor prezentate de procuror, Colegiul judiciar a ajuns la concluzia, că ele confirmă faptul punerii în circulație a bancnotelor false, dar nu și implicarea lui Camincean Gheorghe în această comiterea acestei infracțiuni. Potrivit procesului verbal de confruntare dintre Tarlev Dmitri și Camincean Gheorghe din 04 mai 2017, partea vătămată a indicat, că „ Baban Alexandru a fost la el și a procurat vin atât până la data de 28 și 29 ianuarie 2017, cât și după aceste dăți. (fapt care este susținut și de însăși martorul dat), dar la data de 28 și 20 ianuarie 2017 Baban Alexandru nu a fost să procure vin, dar a fost anume acest băiat prezent în birou...” Colegiul a apreciat critic aceste declarații, menționând că faptul că o persoană în vârstă indică concret că anume la data de 28 și 29 ianuarie 2017 a procurat vin anume inculpatul, în timp ce și vecinul său Baban Alexandru procura vinde la el, pun la dubii declarațiile acestuia. Mai mult, atât partea vătămată cât și martorul Tarlev Raisa au văzut inculpatul pe timp de noapte, doar la lumina becului. Astfel, martorul Tarlev Raisa a declarat în ședința de judecată că, a văzut inculpatul pe la orele 20:00, era întuneric, ea înșira albiturile. Ea a fost mirată, că cumpărătorul a intrat în coridor. Era pentru prima dată când cumpărătorul a intrat în casă. Colegiul judiciar a atestat divergențe în declarațiile făcute de către partea vătămată în ședința instanței de fond și în apel. Astfel, fiind audiat în ședința instanței de fond partea vătămată a declarat „...eu am pus bancnotele primite de la persoana care a cumpărat vin deasupra banilor din pensie. Am avut șase bancnote a 200 lei...Toți banii erau grămadă… Prima dată Camincean mi-a dat două bancnote a câte 200 lei, am venit în casă și am pus în banii noștri de pensie. Acolo mai erau și alte bancnote de 200 lei… ” În același timp, fiind audiat în ședința instanței de apel partea vătămată a făcut declarații contradictorii indicând că, venind în casă, a luat banii din buzunar și i-a pus într-un caiet, unde ține și banii de la pensie. În acel caiet mai erau și alți bani, dar nu erau bancnote de 200 lei, ci de 100 lei. Astfel, Colegiul judiciar a constatat că în virtutea declarațiilor contradictorii făcute de partea vătămată, nu se poate stabili cu certitudine faptul, dacă partea vătămată mai deținea la domiciliu și alte bancnote cu nominalul de 200 lei, decât cele prezumate a fi transmise de către Camincean Gheorghe în seara de 28 ianuarie 2017. Colegiul a reținut contradicții și în declarațiile făcute de martorul Tarlev Raisa în raport cu ale părții vătămate, care a declarat în ședința instanței de fond că la magazin soțul i-a propus ca să achite el produsele și a scos bancnota de 200 lei, pe care a transmis-o casieriței, ultima depistând că bancnota este falsă, după care poliția a ridicat bancnota falsă de la soțul ei. Bancnotele de 200 lei se păstrau separat la soțul ei, restul banilor se păstrează la ea în portmoneu, menționând că pensia o primește soțul, însă este 8 transmisă dânsei la păstrare, iar banii de pe vânzarea vinului se păstrează la soț, care nu-i comunică câți bani câștigă din vânzarea vinului. Totodată, Colegiul judiciar a considerat că, declarațiile martorilor Baban Alexandru, Bușilă Nicolae și Tarleva Raisa nu pot fi apreciate ca fiind pertinente și concludente, în baza cărora să fie conturată convingerea că, anume inculpatul a comis infracțiunea de punere în circulație a banilor falși. Așa dar, instanța de apel a menționat că procurorul a adus mai multe probe în susținerea poziției sale de acuzare, dar acestea nu indică la comiterea de către Camincean Gheorghe a infracțiunii de punere în circulație a banilor falși. Astfel, învinuirea incriminată acestuia se bazează exclusiv pe presupunerile organului de urmărire penală, care nu sunt susținute prin probe directe și certe. De asemenea, nu au fost reținute argumentele procurorului, precum că inculpatul a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale și nu a avut careva obiecții, or aceste afirmații contravin materialelor anexate la dosar, din care rezultă, că atât inculpatul, cât și apărătorul acestuia nu au făcut cunoștință cu materialele cauzei, în timp ce nu au fost prezenți la data indicată de acuzatorul de stat, 16 august 2017, orele 11:00. Colegiul a mai considerat neîntemeiate argumentele acuzatorului de stat, precum că instanța de fond nu a apreciat corect declarațiile inculpatului, care a declarat că nu a fost în or. Basarabeasca în luna ianuarie 2017, or acesta a declarat că nu ține minte când anume a fost la sora sa în ospeție, ține minte doar data de 23 februarie 2017, dar despre acest fapt a declarat și martorul Baban Alexandru, care a declarat că atunci când a venit în ospeție Camincean Ggeorghe, el (martorul) a procurat vin de la Tarlev Dmitri, iar Camincean Gheorghe nu a ieșit din ogradă și nu a adus vin, ei nu au fost împreună la Tarlev Dmitri să procure vin și el nu 1-a trmis să procure vin. În altă ordine de idei, Colegiul judiciar a indicat că procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 12 aprilie 2017 - probe prezentate instanței de apel în sprijinul învinuirii, sunt adiacente și indirecte în raport cu declarațiile inculpatului, astfel încât din conținutul lor nu rezultă date informative, clare și precise cu privire la vinovăția inculpatului la comiterea infracțiunii incriminate. Probele administrate de acuzatorul de stat, nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de punere în circulație a banilor falși, fiind cercetate în cadrul ședinței de judecată, acestea sunt insuficiente, nepertinente și neconcludente, iar din conținutul lor rezultă că fapta prejudiciabilă nu a fost comisă de către Camincean Gheorghe.

Împotriva deciziei instanței de apel, recurs ordinar declară procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În motivarea recursului se indică că instanța de apel, unilateral și subiectiv a dat apreciere declarațiilor părții vătămate Tarlev Dmitri. Astfel, analizând declarațiile acestuia a luat ca bază vârsta lui (o persoană în vârstă indică concret), or în cursul urmăririi penale și examinării cauzei în instanța de judecată nimeni nu a pus la îndoială responsabilitatea părții vătămate. 9 Consideră recurentul că inculpatul intenționat a dat declarații false precum că în luna ianuarie 2017, nu a fost în or. Basarabeasca și nu a cumpărat vin de la Tarlev Dmitri, declarații care au fost dezbătute prin cele ale părții vătămate, martorilor Baban Alexandru și Tarlev Raisa, pentru a evita răspunderea pentru cele comise. Acceptând poziția apărării, instanța de apel nu a motivat divergențele dintre declarațiile inculpatului și cele constatate, astfel nefiind examinat fondul cauzei. Analizând declarațiile părții vătămate Tarlev Dmitri și martorului Tarlev Raisa, instanța de apel s-a axat numai pe unele momente și nu a apreciat minuțios declarațiile lor în coroborare cu celelalte probe existente și administrate. Instanța nu a descris și nu a apreciat toate probele cercetate de către acuzatorul de stat în cursul examinării cauzei și prezentate ca argumente în apel, ignorând astfel și indicațiile instanței de recurs date prin decizia din 02.04.2019 cu privire la necesitatea evaluării tuturor probelor în ansamblu și aprecierea tuturor probelor acuzării cu analiză și desfășurarea minuțioasă. Astfel, instanța de apel nu a indicat în conținutul deciziei adoptate și a omis să se expună asupra proceselor verbale de confruntare dintre martorul Baban Alexandru și inculpat, și dintre inculpat și partea vătămată Tarlev Dmitri. De asemenea, Colegiul a omis să se expună asupra proceselor-verbale cu privire la contravenție pe numele lui Camincean Gheorghe, cazierului contravențional pe numele lui Camincean Gheorghe și a copiilor materialelor privind dosarul contravențional pe numele lui Camincean Gheorghe.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal evidențiază că procurorul în recursul declarat invocă drept temei de casare prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a 10 afectat soluția instanței, însă Colegiul consideră că acest temei nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, în acest sens menționând următoarele. Recurentul în recursul său indică eroarea prevăzută de art. 427 Cod de procedură penală, dar de fapt expune dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, probe care în viziunea sa confirmă vinovăția inculpatului. Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) ale aceleași norme prevăd că, în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul reține că instanța de apel judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la nevinovăția lui Camincean Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal. Astfel, din conținutul hotărârii instanței de apel, rezultă că aceasta corect a constatat că fapta nu a fost săvârșită de către Camincean Gheorghe, ulterior motivând concluzia de nevinovăție a inculpatului prin cumulul de probe administrate în cauză, expunându-se detaliat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror în apelul său, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de către recurent, solicitarea acestuia privind casarea hotărârii instanței de apel, neavând suport probatoriu, ce contravine probelor administrate în cauză. Generalizând cele expuse, Colegiul conchide în mod convingător, că partea acuzării în susținerea învinuirii nu a îndeplinit cerințele legii cu privire la prezentarea probelor, ce ar servi temei pentru condamnarea lui Camincean Gheorghe, ca de altfel și recursul declarat fiind unul formal cu invocarea probelor ce aparent indică la vinovăția ultimului. În aceiași ordine de idei, Colegiul menționează, că aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond sau în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare, mai mult ca atât, temeiul invocat nu se încadrează în cele prevăzute de alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal menționează că instanța de apel a adoptat o hotărâre legală și întemeiată, temeiul invocat de recurent prevăzut la pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de 11 procedură penală, nu și-a găsit confirmarea. Prevederile legale obligatorii au fost respectate la judecarea cauzei în apel și Colegiul s-a expus motivat asupra respingerii apelului procurorului, cât și s-au indicat detaliat motivele adoptării soluției. Totodată, Colegiul indică că criticile formulate de recurent, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 7.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casarea acesteia, constatându-se astfel că recursul declarat este inadmisibil. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. În cazul în care instanțele și-au motivat decizia, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe. Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursul declarat de către procuror este inadmisibil.

În temeiul art. 432 alin. (1) - (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul-șef al procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 iulie 2019, în cauza penală privindu-l pe Camincean Gheorghe XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 ianuarie 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 12