1ra-2228/19 — art. 236 alin. 1 CP

1ra-2228/19 — art. 236 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-2228/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte: Diaconu Iurie

judecători: Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul-

șef al procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 iulie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

CAMINCEAN Gheorghe XXXXX, născut v,

originar și domiciliat XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.08.2017 - 11.04.2018;

Instanța de apel:

1) 14.05.2018 - 19.11.2018;

2) 07.05.2019 - 10.07.2019;

Instanța de recurs:

1) 30.01.2019 - 02.04.2019;

2) 31.10.2019 - 11.12.2019.

c o n s t a t ă:

Camincean Gheorghe, acuzat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod

penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

A fost respinsă acțiunea civilă în sumă de 1 100 lei înaintată de partea vătămată

Tarlev Dmitri.

fost învinuit de către procuror privind faptul că, la data de 28 ianuarie 2017, în jurul

orelor 18:00, din scopuri cupidante, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

intenționat, deținând lei moldovenești falși și având intenția folosirii acestora pentru

efectuarea plăților, în urma procurării a 10 litri de vin de la cet. Tarlev Dmitri, la

domiciliul acestuia amplasat în XXXXX, i-a transmis cet. Tarlev Dmitri pentru

efectuarea plăților o bancnotă falsă cu nominalul de 200 lei MD. Astfel se învinuiește că,

prin acțiunile sale, Camincean Gheorghe a pus în circulație lei moldovenești falși în

1

calitate de mijloace bănești pentru bunurile achiziționate, în timp ce știa că banii sunt

falși.

Acțiunile inculpatului Camincean Gheorghe au fost încadrate în baza art. 236 al. (1)

Cod penal, conform indicilor calificativi punerea în circulație a semnelor bănești

(bancnotelor emise de Banca Națională a Moldovei), false, utilizate pentru efectuarea

plăților.

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Camincean Gheorghe să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

A aplica prevederile art. 90 Cod penal, cu liberarea inculpatului de pedeapsă penală

prin condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei pe termen de probă

de 2 ani.

Potrivit prevederilor art. 229 Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ce

constituie 390 lei pentru efectuare Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-

R-911 din 15.02.2017 să fie încasate de la inculpat.

A admite acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Tarlev Dmitri privind

restituirea daunei materiale.

În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat că, depozițiile inculpatului

urmează să fie apreciate critic, deoarece contravin cu majoritatea probelor din dosar,

urmărind scopul eschivării de răspundere. Mai mult că atât, în ședința de judecată

Camincean Gheorghe a dat declarații care sunt în contradicție cu declarațiile depuse în

cursul urmăririi penale, în legătură cu ce conform prevederilor art. 368 alin. (1) pct. 1)

Cod de procedură penală au fost date citirii declarațiile lui Camincean Gheorghe, date în

calitate de învinuit în urma confruntării cu martorului Baban Alexandru, în urma cărora

el a recunoscut faptul că a fost în ospeție la sora sa în Basarabeasca în luna ianuarie 2017.

A mai indicat că, în pofida faptului că, inculpatul nu și-a cunoscut vina, culpa

acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită de cumulul de probe

pertinente și concludente, administrate legal în cursul cercetării judecătorești, și anume.

În partea descriptivă a sentinței instanța a indicat că apreciază critic declarațiile

părții vătămate Tarlev Dumitru din considerentul că bancnota falsă a fost descoperită în

rezultatul punerii în circulație de însuși partea vătămată și întru evitarea răspunderii

penale personale, dânsul ar putea da declarații neveridice, însă această concluzie a

instanței este neîntemeiată, deoarece Tarlev Dmitri nu a fost bănuit de organele de drept

că el cu bună știință a vrut să pună în circulație bani falși, mai mult ca atât partea

vătămată nu a avut careva motive pentru a da declarații neveridice în privința

inculpatului.

Vinovăția inculpatului se confirmă și prin declarațiile martorului Tarlev Raisa, iar

instanța nu s-a expus din ce motiv nu a luat la baza emiterii sentinței declarațiile acesteia.

Camincean Gheorghe intenționat a dat declarații false precum că în luna ianuarie

2017 nu a fost în or. Basarabeasca și nu a cumpărat vin de la Tarlev Dmitri, declarații ce

2

au fost combătute prin declarațiile părții vătămate și martorilor Baban Alexandru și

Tarlev Raisa. Faptul că la 28.01.2017 Camincean Gheorghe a știut că pentru procurarea

vinului a predat cet. Tarlev Dmitri bani falși, se confirmă și prin declarațiile părții

vătămate, care a indicat că la 29.01.2017 când seara iarăși a venit Camincean Gheorghe și

el i-a spus că pentru procurarea vinului i-a dat bani falși, iar dânsul nu a negat acest fapt

și a luat de la Tarlev Dmitri înapoi o bancnotă cu nominalul de 200 lei, care tot avea

semne de falsificare și care înainte de această zi i-a dat lui Tarlev Dmitri împreună cu

bancnota falsă.

Procesele-verbale cu privire la contravenție din 10.04.2017 conform cărora cet.

Camincean Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor prevăzute de

art. 105 Cod Contravențional, de asemenea confirmă faptul că acesta, profitând de vârsta

înaintată a victimei, cu scopuri cupidante, intenționat a predat cet. Tarlev Dmitri bani

falși pentru procurarea vinului.

Instanța de judecată nemotivat nu a luat în calcul ca probe procesele-verbale

nominalizate, deoarece Camincean Gheorghe în cadrul audierii lui în instanța de judecată,

a confirmat că procurorul în ziua înaintării învinuirii (12.04.2017) în prezența avocatului,

i-a explicat atât esența proceselor-verbale cu privire la contravenție din 10.04.2017 și

dreptul lui de a le ataca, cât și faptul că acestea pot fi ca probe pe cauza penală

nominalizată.

Inculpatul nu a contestat procesele-verbale cu privire la contravenție din

10.04.2017, astfel ele sunt definitive, și din acest motiv a considerat că instanța nemotivat

nu le-a admis și le-a exclus ca probe.

a fost respins apelul declarat de procuror, fiind menținută fără modificări sentința

instanței de fond.

corect a concluzionat asupra faptului că organul de urmărire penală, nu a prezentat

instanței de judecată probe concludente în vederea confirmării faptului punerii în

circulație de către Camincean Gheorghe a bancnotelor false cu nominalul de 200 lei. Cu

privire la materialul probant ce a fost cercetat în cadrul ședințelor instanței de apel la

demersul acuzatorului de stat, Colegiul judiciar ca și instanța de fond a considerat că,

acestea urmează a fi apreciate în calitate de probă ce confirmă comiterea unei infracțiuni,

însă aceste probe nu demonstrează că anume Camincean Gheorghe a comis infracțiunea

descrisă.

Subsecvent, Colegiul judiciar nu a reținut ca fiind întemeiate argumentele

acuzatorului de stat în partea în care s-a menționat că anume Camincean Gheorghe a dat

bancnota falsă cet. Tarlev Dmitri pentru procurarea vinului, fapt confirmat atât prin

declarațiile ultimului, cât și prin declarațiile martorilor Tarlev Raisa și Bușila Nicolae,

argumentul respectiv fiind combătut prin declarațiile martorului Bușila Nicolae date în

instanța de apel, care a afirmat că nu a întrebat de unde soții Tarlev au acești bani falși.

Cât privește declarațiile martorului Tarlev Raisa, cărora le-a fost dat citire de către

partea acuzării în instanța de apel, Colegiul a ținut să indice asupra neconcordanței

3

acestora cu declarațiile date de martorul Bușila Nicolae care a susținut că banii i-a întins

casieriței Tarlev Raisa, dar aceasta declară că soțul ei Tarlev Dmitri a scos la magazin

200 de lei, care s-au dovedit a fi ulterior falși.

Totodată, Colegiul judiciar a mai stabilit că, potrivit raportului de constatare

tehnico-științific cu nr. 34/12/1-R-911 din data de 15.02.2017, bancnote cu nominalul

200 lei cu asemenea semne de falsificare anterior la examinare au mai parvenit din: IP

Briceni - R/C 1692-2 din 06.02.2015; IP Bălți - R/C 1777 din 18.02.2015; DP mun.

Chișinău - R/C 1790 din 25.02.2015, R/C 4223 din 21.04.2015, R/C 6987 din

31.07.2015; IP Buiucani - R/C 398 din 08.02.2016. Bancnotă cu nominalul de 200 lei

XXXXX este inclusă în colecția banilor falși a DTCEJ Centru a CTCEJ al IGP al MAI.

Ca rezultat, instanța de apel a constatat că, contrar prevederilor art. 19 alin. (3) Cod

de procedură penală, organul de urmărire penală nu a întreprins toate măsurile pentru a

stabili totalitatea circumstanțelor ce pot avea coerentă cu cazul dat, nu a prezentat probe

pertinente, concludente, utile și veridice, care în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor - ar dovedi cu certitudine că Camincean Gheorghe a comis infracțiunea

incriminată lui.

În continuare, instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate argumentele

acuzatorului de stat precum că, totalitatea probelor anexate la materialele cauzei

dovedesc în mod incontestabil vinovăția lui Camincean Gheorghe, deoarece marea

majoritate a acestora și anume: declarațiile martorului Bușila Nicolae, informația

telefonică din data de 29 ianuarie 2017, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29

ianuarie 2017 cu planșa fotografică, raportul de constatare tehnico-științifică cu nr.

34/12/1-R-911 din 15 februarie 2017, nu dovedesc în mod expres că anume Camincean

Gheorghe a comis infracțiunea prevăzută de art. 236 alin. (1) Cod penal.

În urma celor relatate, instanța de apel a conchis asupra faptului că instanța de fond

corect s-a expus și asupra respingerii acțiunii civile înaintate de partea vătămată Tarlev

Dmitri în sumă de 1 100 lei. Tot astfel, au fost respinse și solicitările procurorului cu

privire la achitarea expertizei tehnico-științifice judiciare în sumă de 390 lei pe care le-a

solicitat a fi încasate din contul lui Camincean Gheorghe.

stat, care indicând la temeiul de casare a deciziei pct. 6 art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

și subiectiv a dat apreciere declarațiilor părții vătămate și a martorilor. Reieșind din

declarațiile părții vătămate Tarlev Dumitru și a martorului Tarlev Raisa, se confirmă

faptul că cu o zi înainte de ziua când a fost depistată bancnota falsă, la dânșii a fost

inculpatul care a procurat vin și s-a achitat cu o bancnota de 200 lei, iar ulterior, anume

cu aceiași bancnotă au dorit să achite pentru produse procurate în magazinul „Linella”,

unde și a fot depistat că bancnota dată are semne de falsificare. Însă, instanța de apel a

trecut peste aceste argumente, care trebuiau să fie apreciate în coroborare și nu fiecare

4

separat, lăsând fără vreo expunere logică și motivare asupra lor.

Instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat în mod corespunzător declarațiile

făcute de către partea vătămată Tarlev Dmitri și martorul Tarlev Raisa, care au menționat

că în zilele indicate în afară de Camincean Gheorghe nimeni nu a procurat vin de la

dânsul și nimeni nu i-a transmis careva bani.

Totodată, a relatat procurorul că, instanța de apel nici nu s-a expus asupra faptului

că partea vătămată Tarlev Dmitri a menționat că, inculpatul a mai venit la dânsul a doua

zi după cele întâmplate și aflând despre faptul, că a fost descoperit că bancnota transmisă

de către dânsul este falsă, i-a cerut lui Tarlev Dmitri să nu-l denunțe la poliție și s-a

achitat cu dânsul pentru datoria în grivne și dolari. Respectiv, concluzia făcută de către

instanța de apel despre nevinovăția inculpatului este una neîntemeiată, fără efectuarea

analizei și aprecierii corespunzătore a tuturor probelor prezentate.

2019, s-a admis recursul ordinar declarat de către procuror, s-a casat total decizia

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 noiembrie 2018, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul.

de apel, cercetând probele prezentate de acuzare, nu le-a dat apreciere în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate

versiunea și probele apărării, fără a fi supuse analizei minuțioase în coroborare cu

celelalte probe existente și administrate.

Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului, Colegiul lărgit a

atestat că, instanța de apel a dat o apreciere superficială probelor și argumentelor

procurorului din apel, și anume:

- declarațiilor părții vătămate Tarlev Dmitrii și martorului Tarlev Raisa care au

menționat că, seară înainte de ziua când a fost depistată bancnotă falsă, la partea vătămată

Tarlev Dmitri a procurat vin numai inculpatul Camincean Gheorghe care și s-a achitat cu

bancnota cu nominalul de 200 lei. Când l-a întrebat unde trăiește, Camincean Gheorghe a

arătat la casa vecinei Nina pe care a numit-o soră. Ulterior, inculpatul a mai venit la

dânsul a doua zi după cele întâmplate și aflând despre faptul, că a fost descoperit că

bancnotă transmisă de către dânsul este falsă i-a cerut lui Tarlev Dmitri să nu-l denunțe la

poliție și s-a achitat cu dânsul pentru datoria în grivne și dolari;

- procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 12.04.2017, conform căruia cet.

Tarlev Dmitri l-a recunoscut pe cet. Camincean Gheorghe ca fiind persoana care i-a

transmis banii falsificați;

- proceselor-verbale cu privire la contravenție din 10.04.2017 conform cărora cet.

Camincean Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de

art. 105 Cod contravențional, din care rezultă, că anume inculpatul, profitând de vârsta

înaintată a victimei, cu scopuri cupidante, intenționat a predat lui Tarlev Dmitri bani falși

pentru procurarea vinului.

Instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele procurorului privind netemeinicia

concluziei primei instanțe de neacceptare ca probe a proceselor-verbale nominalizate,

5

deoarece Camincean Gheorghe în cadrul audierii lui în instanța de judecată a confirmat,

că procurorul în ziua înaintării învinuirii, 12.04.2017, în prezența avocatului lui, i-a

explicat atât esența proceselor-verbale cu privire la contravenție din 10.04.2017 și dreptul

lui de a le ataca, cât și faptul că acestea pot fi ca probe pe cauza penală nominalizată, însă

inculpatul nu le-a atacat, ele fiind definitive, și din acest motiv a considerat că instanța

nemotivat nu le-a admis și le-a exclus ca probe.

Totodată, instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor inculpatului, care a

menționat că în luna ianuarie 2017, nu a fost în XXXXX și nu a cumpărat vin de la

Tarlev Dmitri, în raport cu cele date la urmărirea penală în cadrul confruntării cu

martorul Babin Alexandru, în urma cărora el a recunoscut faptul că a fost în ospeție la

sora sa în Basarabeasca în luna ianuarie 2017. Or, fiind audiat, martorul Baban

Alexandru a confirmat că la 28 ianuarie 2017, cumnatul Camincean Gheorghe a venit în

ospeție la Basarabeasca, a stat atunci trei zile. Cât timp a stat la ei a mai consumat băuturi

alcoolice și anume vin. Vinul l-a procurat de la vecinul Tarlev Dumitru din str.

Grădinilor.

Instanța de apel nu a argumentat soluția respingerii declarațiilor părții vătămate și a

martorului Tarlev Raisa, care au fost consecutive, neschimbate pe tot parcursul

procesului penal, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru darea

mărturiilor false, acceptând poziția apărării, instanța nu a motivat divergențele dintre

declarațiile inculpatului și cele constatate, astfel nefiind examinat fondul cauzei.

La fel, Colegiul penal a reținut că aceste raționamente au fost invocate de către

procuror și în instanța de apel, însă aceste motive au rămas fără răspuns, argumente ce

constituie fondul apelului și asupra căruia instanța de apel era obligată să se pronunțe

motivat, deoarece în viziunea procurorului, aceste motive ar putea răsturna soluția

adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri.

Rezumând cele menționate, instanța de recurs a constatat, că soluția achitării lui

Camincean Gheorghe a reieșit din respingerea majorității probelor administrate pe caz

fără o motivație legală, or deși la materialele cauzei sunt prezente un șir de probe,

instanța fără a le aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, le-a respins nemotivat.

Ca urmare, Colegiul a reținut că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia referitor

la menținerea hotărârii de achitare a lui Camincean Gheorghe privind comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită

de inculpat, prin ce a admis o eroare de fapt și anume discordanța între cele reținute de

instanțele de fond și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce

au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o

susține.

Mai mult, deși procurorul nefiind de acord cu concluzia primei instanțe, în apel a

adus un șir de argumente, printre care și faptul că nu s-a dat apreciere tuturor probelor

administrate la caz, ce în cumul confirmă în opinia lui, vinovăția inculpatului conform

învinuirii înaintate, totuși instanța de apel nu le-a supus unei analize desfășurate și

minuțioase.

Reieșind din faptul că, la momentul examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, în

6

Curtea de Apel Comrat activau 5 judecători, dintre care 3 au participat la examinarea

cauzei date, Colegiul a constatat imposibilitatea formării unui nou complet de judecată, și

a conchis că pentru judecarea rapidă, obiectivă și imparțială a cauzei penale este necesară

strămutarea în altă instanță egală în grad și anume Curtea de Apel Cahul.

respins, ca nefondat apelul declarat de către procuror și s-a menținut sentința instanței de

fond, prin care Camincean Gheorghe a fost achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 236 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

criticile invocate de apelant, a acceptat poziția instanței de fond, care a emis o sentință de

achitare a lui Camincean Gheorghe, dat fiind că fapta nu a fost comisă de acesta, ca fiind

una corectă și argumentată.

Colegiul judiciar a reținut că, Camincean Gheorghe prin ordonanța ofițerului de

urmărire penală al SUP al IP Basarabeasca din 04 aprilie 2017 a fost pus sus sub

învinuire de faptul, că la data de 28 ianuarie 2017, în jurul orelor 18:00, în urma

procurării a 10 litri de vin de la cet. Tarlev Dmitri, la domiciliul acestuia, amplasat în

XXXXX, i-a transmis cet. Tarlev Dmitri pentru efectuarea plăților o bancnotă falsă cu

nominalul de 200 lei MD. Astfel, a fost învinuit că, prin acțiunile sale cet. Camincean

Gheorghe Valerii a pus în circulație lei moldovenești falși în calitate de mijloace bănești

pentru bunurile achiziționate, în timp ce știa că banii sunt falși.

Instanța a constatat, că probele administrate la dosar nu demonstrează vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (l) Cod penal - punerea în

circulație a banilor falși.

Colegiul judiciar a constatat că, din probele administrate este evident că lipsește

latura subiectivă și subiectul infracțiunii prevăzut de art. 236 alin. (1) Cod penal, or

inculpatul nu poate fi subiect al infracțiunii, nefiind demonstrat de acuzare că anume

acesta a pus în circulație bancnotele de 200 lei - un element al infracțiunii expres

prevăzut de art. 236 alin. (1) Cod penal.

Totodată, lipsește și latura subiectivă a infracțiunii, deoarece nu s-a constatat cu

certitidine că cu bancnotele false s-a achitat pentru vinul procurat de la Tarlev Dmitri

anume de inculpatul Camincean Gheorghe, iar acuzarea nu a dovedit prin probe acest

fapt, precum și scopul punerii lor în circulație.

Potrivit declarațiilor martorilor acuzării, în ședința de judecată s-a stabilit, că

matrorul Bușila Nicolai a declarat „...atunci când persoanele se achitau pentru marfa

procurată, la un moment casierița s-a adresat către el, pentru a studia o bancnotă care i-

a fost transmisă de soția lui Tarlev. La examinarea bancnotei el a observat că, bancnota

are semne de falsificare, a ținut bancnota în mîna stingă în vederea camerelor de luat

vederi, iar cu cealaltă mînă a telefonat la poliție, conform instrucțiunii... Ulterior a

vizionat înregistrările video și a văzut că, doamna avea mai multe bancnote în

portmoneu și nu cunoaște de ce anume bancnota falsă d-ei a transmis-o pentru achitarea

produselor...domnul din spate a propus să achite produsele cu altă bancnotă...” Martorul

Tarlev Raisa a declarat că „...bancnota eu nu am ținut-o în mână, ...pensia am primit-o

7

cu bancnote cu valoarea de 100 și 200 lei,... eu m-am achitat cu bancnote de 200 și 100

lei, care se aflau la mine în portmoneu, ... la magazin soțul i-a propus ca, să achite el

produsele și a scos bancnota de 200 lei, care a transmis-o casieriței, ultima depistând că

bancnota este falsă, după care poliția a ridicat bancnota falsă de la soțul ei...”

La analiza complexă și multiaspectuală, prin coroborarea probelor prezentate de

procuror, Colegiul judiciar a ajuns la concluzia, că ele confirmă faptul punerii în

circulație a bancnotelor false, dar nu și implicarea lui Camincean Gheorghe în această

comiterea acestei infracțiuni.

Potrivit procesului verbal de confruntare dintre Tarlev Dmitri și Camincean

Gheorghe din 04 mai 2017, partea vătămată a indicat, că „ Baban Alexandru a fost la el

și a procurat vin atât până la data de 28 și 29 ianuarie 2017, cât și după aceste dăți.

(fapt care este susținut și de însăși martorul dat), dar la data de 28 și 20 ianuarie 2017

Baban Alexandru nu a fost să procure vin, dar a fost anume acest băiat prezent în

birou...” Colegiul a apreciat critic aceste declarații, menționând că faptul că o persoană în

vârstă indică concret că anume la data de 28 și 29 ianuarie 2017 a procurat vin anume

inculpatul, în timp ce și vecinul său Baban Alexandru procura vinde la el, pun la dubii

declarațiile acestuia.

Mai mult, atât partea vătămată cât și martorul Tarlev Raisa au văzut inculpatul pe

timp de noapte, doar la lumina becului. Astfel, martorul Tarlev Raisa a declarat în ședința

de judecată că, a văzut inculpatul pe la orele 20:00, era întuneric, ea înșira albiturile. Ea a

fost mirată, că cumpărătorul a intrat în coridor. Era pentru prima dată când cumpărătorul

a intrat în casă.

Colegiul judiciar a atestat divergențe în declarațiile făcute de către partea vătămată

în ședința instanței de fond și în apel. Astfel, fiind audiat în ședința instanței de fond

partea vătămată a declarat „...eu am pus bancnotele primite de la persoana care a

cumpărat vin deasupra banilor din pensie. Am avut șase bancnote a 200 lei...Toți banii

erau grămadă.... Prima dată Camincean mi-a dat două bancnote a câte 200 lei, am venit în

casă și am pus în banii noștri de pensie. Acolo mai erau și alte bancnote de 200 lei....” În

același timp, fiind audiat în ședința instanței de apel partea vătămată a făcut declarații

contradictorii indicând că, venind în casă, a luat banii din buzunar și i-a pus într-un

caiet, unde ține și banii de la pensie. În acel caiet mai erau și alți bani, dar nu erau

bancnote de 200 lei, ci de 100 lei.

Astfel, Colegiul judiciar a constatat că în virtutea declarațiilor contradictorii făcute

de partea vătămată, nu se poate stabili cu certitudine faptul, dacă partea vătămată mai

deținea la domiciliu și alte bancnote cu nominalul de 200 lei, decât cele prezumate a fi

transmise de către Camincean Gheorghe în seara de 28 ianuarie 2017.

Colegiul a reținut contradicții și în declarațiile făcute de martorul Tarlev Raisa în

raport cu ale părții vătămate, care a declarat în ședința instanței de fond că la magazin

soțul i-a propus ca să achite el produsele și a scos bancnota de 200 lei, pe care a

transmis-o casieriței, ultima depistând că bancnota este falsă, după care poliția a ridicat

bancnota falsă de la soțul ei. Bancnotele de 200 lei se păstrau separat la soțul ei, restul

banilor se păstrează la ea în portmoneu, menționând că pensia o primește soțul, însă este

8

transmisă dânsei la păstrare, iar banii de pe vânzarea vinului se păstrează la soț, care

nu-i comunică câți bani câștigă din vânzarea vinului.

Totodată, Colegiul judiciar a considerat că, declarațiile martorilor Baban Alexandru,

Bușilă Nicolae și Tarleva Raisa nu pot fi apreciate ca fiind pertinente și concludente, în

baza cărora să fie conturată convingerea că, anume inculpatul a comis infracțiunea de

punere în circulație a banilor falși.

Așa dar, instanța de apel a menționat că procurorul a adus mai multe probe în

susținerea poziției sale de acuzare, dar acestea nu indică la comiterea de către Camincean

Gheorghe a infracțiunii de punere în circulație a banilor falși. Astfel, învinuirea

incriminată acestuia se bazează exclusiv pe presupunerile organului de urmărire penală,

care nu sunt susținute prin probe directe și certe.

De asemenea, nu au fost reținute argumentele procurorului, precum că inculpatul a

făcut cunoștință cu materialele cauzei penale și nu a avut careva obiecții, or aceste

afirmații contravin materialelor anexate la dosar, din care rezultă, că atât inculpatul, cât și

apărătorul acestuia nu au făcut cunoștință cu materialele cauzei, în timp ce nu au fost

prezenți la data indicată de acuzatorul de stat, 16 august 2017, orele 11:00.

Colegiul a mai considerat neîntemeiate argumentele acuzatorului de stat, precum că

instanța de fond nu a apreciat corect declarațiile inculpatului, care a declarat că nu a fost

în or. Basarabeasca în luna ianuarie 2017, or acesta a declarat că nu ține minte când

anume a fost la sora sa în ospeție, ține minte doar data de 23 februarie 2017, dar despre

acest fapt a declarat și martorul Baban Alexandru, care a declarat că atunci când a venit

în ospeție Camincean Ggeorghe, el (martorul) a procurat vin de la Tarlev Dmitri, iar

Camincean Gheorghe nu a ieșit din ogradă și nu a adus vin, ei nu au fost împreună la

Tarlev Dmitri să procure vin și el nu 1-a trmis să procure vin.

În altă ordine de idei, Colegiul judiciar a indicat că procesul-verbal de prezentare

spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 12 aprilie 2017 - probe prezentate

instanței de apel în sprijinul învinuirii, sunt adiacente și indirecte în raport cu declarațiile

inculpatului, astfel încât din conținutul lor nu rezultă date informative, clare și precise cu

privire la vinovăția inculpatului la comiterea infracțiunii incriminate. Probele

administrate de acuzatorul de stat, nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii de punere în circulație a banilor falși, fiind cercetate în cadrul ședinței de

judecată, acestea sunt insuficiente, nepertinente și neconcludente, iar din conținutul lor

rezultă că fapta prejudiciabilă nu a fost comisă de către Camincean Gheorghe.

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia și dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel, în alt complet de

judecată, deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs.

În motivarea recursului se indică că instanța de apel, unilateral și subiectiv a dat

apreciere declarațiilor părții vătămate Tarlev Dmitri. Astfel, analizând declarațiile

acestuia a luat ca bază vârsta lui (o persoană în vârstă indică concret), or în cursul

urmăririi penale și examinării cauzei în instanța de judecată nimeni nu a pus la îndoială

responsabilitatea părții vătămate.

9

Consideră recurentul că inculpatul intenționat a dat declarații false precum că în

luna ianuarie 2017, nu a fost în or. Basarabeasca și nu a cumpărat vin de la Tarlev Dmitri,

declarații care au fost dezbătute prin cele ale părții vătămate, martorilor Baban Alexandru

și Tarlev Raisa, pentru a evita răspunderea pentru cele comise.

Acceptând poziția apărării, instanța de apel nu a motivat divergențele dintre

declarațiile inculpatului și cele constatate, astfel nefiind examinat fondul cauzei.

Analizând declarațiile părții vătămate Tarlev Dmitri și martorului Tarlev Raisa,

instanța de apel s-a axat numai pe unele momente și nu a apreciat

minuțios declarațiile lor în coroborare cu celelalte probe existente și administrate.

Instanța nu a descris și nu a apreciat toate probele cercetate de către acuzatorul de stat în

cursul examinării cauzei și prezentate ca argumente în apel, ignorând astfel și indicațiile

instanței de recurs date prin decizia din 02.04.2019 cu privire la necesitatea evaluării

tuturor probelor în ansamblu și aprecierea tuturor probelor acuzării cu analiză și

desfășurarea minuțioasă.

Astfel, instanța de apel nu a indicat în conținutul deciziei adoptate și a omis să se

expună asupra proceselor verbale de confruntare dintre martorul Baban Alexandru și

inculpat, și dintre inculpat și partea vătămată Tarlev Dmitri.

De asemenea, Colegiul a omis să se expună asupra proceselor-verbale cu privire la

contravenție pe numele lui Camincean Gheorghe, cazierului contravențional pe numele

lui Camincean Gheorghe și a copiilor materialelor privind dosarul contravențional pe

numele lui Camincean Gheorghe.

din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material

sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal evidențiază că

procurorul în recursul declarat invocă drept temei de casare prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

10

afectat soluția instanței, însă Colegiul consideră că acest temei nu și-a găsit confirmarea

la examinarea recursului declarat, în acest sens menționând următoarele.

Recurentul în recursul său indică eroarea prevăzută de art. 427 Cod de procedură

penală, dar de fapt expune dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel,

probe care în viziunea sa confirmă vinovăția inculpatului.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel.

Alin. (4) și (5) ale aceleași norme prevăd că, în vederea soluționării apelului,

instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

Colegiul reține că instanța de apel judecând cauza și verificând probele cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere

justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la nevinovăția lui

Camincean Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal.

Astfel, din conținutul hotărârii instanței de apel, rezultă că aceasta corect a constatat

că fapta nu a fost săvârșită de către Camincean Gheorghe, ulterior motivând concluzia de

nevinovăție a inculpatului prin cumulul de probe administrate în cauză, expunându-se

detaliat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror în apelul său, nefiind stabilită

presupusa eroare de drept invocată de către recurent, solicitarea acestuia privind casarea

hotărârii instanței de apel, neavând suport probatoriu, ce contravine probelor administrate

în cauză.

Generalizând cele expuse, Colegiul conchide în mod convingător, că partea acuzării

în susținerea învinuirii nu a îndeplinit cerințele legii cu privire la prezentarea probelor, ce

ar servi temei pentru condamnarea lui Camincean Gheorghe, ca de altfel și recursul

declarat fiind unul formal cu invocarea probelor ce aparent indică la vinovăția ultimului.

În aceiași ordine de idei, Colegiul menționează, că aprecierea probelor ține de

examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond sau în instanța de apel, iar

dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a

unei hotărâri de condamnare sau de achitare, mai mult ca atât, temeiul invocat nu se

încadrează în cele prevăzute de alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal menționează că instanța de apel a adoptat o hotărâre legală și

întemeiată, temeiul invocat de recurent prevăzut la pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de

11

procedură penală, nu și-a găsit confirmarea. Prevederile legale obligatorii au fost

respectate la judecarea cauzei în apel și Colegiul s-a expus motivat asupra respingerii

apelului procurorului, cât și s-au indicat detaliat motivele adoptării soluției.

Totodată, Colegiul indică că criticile formulate de recurent, au format obiect de

discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 7.1., soluție, pe

care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având

în vedere și faptul că verificând hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art.

424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care

analizate din oficiu să ducă la casarea acesteia, constatându-se astfel că recursul declarat

este inadmisibil.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de

instanțele inferioare. În cazul în care instanțele și-au motivat decizia, arătând în mod

concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe.

Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la

prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal concluzionează că

la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale

relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursul declarat de

către procuror este inadmisibil.

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul-șef al procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 10 iulie 2019, în cauza penală privindu-l pe Camincean Gheorghe

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 ianuarie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

12