1ra-1033/2019 — art. 217 alin. 3 lit. e CP

1ra-1033/2019 — art. 217 alin. 3 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1033/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

28 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir

judecători: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de avocatul

Dilion Dorina în numele inculpatului Focov Alexandr, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2018, în cauza penală

privindu-l pe

Focov Alexandr xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 07.10.2014 - 22.04.2016;

instanța de apel: 22.06.2016 - 31.10.2016;

instanța de recurs: 19.07.2017 - 17.10.2017;

instanța de apel: 21.11.2017 – 07.03.2018;

instanța de recurs: 12.04.2019 – 28.11.2019

A C O N S T A T AT :

Alexandr a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. e)

Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 03 mai 2016, a fost

corectată eroarea din sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 aprilie

2016 prin care Focov Alexandr a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, și anume, în loc de sintagma ,,data nașterii acestuia 07.12.1972” s-a

indicat „data nașterii 27.12.1972”.

1

Focov Alexandr este învinuit de faptul că la 04 septembrie 2014, aproximativ la ora

14:20 min., aflându-se în Penitenciarul nr. 9, Pruncul, mun. Chișinău, unde își execută

pedeapsa cu închisoare cu regim de tip închis, urmărind scopul păstrării ilegale a

substanțelor narcotice, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale

și anume că păstrarea substanțelor narcotice pe teritoriul penitenciarelor este

interzisă, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora,

acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, a păstrat la sine un

pachețel din folie de staniol cu forma sferică și cu dimensiunea de 2,5 cm în care se

afla substanță solidă în formă de praf de culoare cafenie, până când, a fost depistat și

ridicat de colaboratorii penitenciarului în urma percheziției efectuate asupra sa.

Conform raportului de expertiză nr.7137 din 22.09.2014, substanța solidă în

formă de praf de culoare cafenie, depistată la condamnatul, Focov Alexandr, și

ridicată la 04.09.2014, în rezultatul percheziției corporale și a lucrurilor personale

ale acestuia, reprezintă substanță narcotică - heroină, cu cantitatea totală în stare

uscată de 0,59 grame și care, conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006,

constituie proporții mari.

Acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art. 217 alin.(3) lit. e) Cod penal, adică

- păstrarea substanțelor narcotice pe teritoriul penitenciarelor, săvârșite în proporții

mari și fără scop de înstrăinare.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Focov Alexandr să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. e) din Codul penal și a-i fi numită o

pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de ocupa funcții și exercita activitate în domeniul

gestionării substanțelor narcotice, psihotrope, precursori precum și altor preparate

medicamentoase pe o perioadă de 5 ani. Totodată a solicitat, de a adăuga lui Focov

Alexandr, în întregime, la pedeapsa aplicată prin sentința dată, partea neexecutată a

pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Edineț din 19 aprilie 2013, de 2 ani 7 luni

și 20 zile, și a-i stabili pedeapsă definitivă de 6 ani 7 luni și 21 zile, cu executare a

pedepsei în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de ocupa funcții și

exercita activitate în domeniul gestionării substanțelor narcotice, psihotrope,

precursori precum și altor preparate medicamentoase pe o perioadă de 5 ani.

În motivarea apelului declarat, procurorul a indicat că, sentința este ilegală, or

instanța de fond eronat a apreciat probele înaintate de către acuzare, iar vinovăția lui

Focov Alexandr a fost dovedită pe deplin.

2

Totodată, procurorul a menționat că, argumentul instanței precum că nu este

clar ce culoare avea praful ridicat de la Focov Alexandr, este unul neîntemeiat.

a fost respins apelul declarat de către procuror ca fiind nefondat, cu menținerea

sentinței atacate.

Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie

2016, a fost corectată eroarea comisă în partea introductivă a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2016, și anume, în loc de 31

noiembrie 2016, corect e 31 octombrie 2016.

se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către

instanța de fond, prin care nu s-au constat temeiuri de casare a sentinței.

Mai mult, instanța de apel a indicat că, instanța de fond a dat o apreciere corectă

probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din

punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod

obiectiv, călăuzindu-se de Lege și în mod just a conchis asupra achitării inculpatului,

Focov Alexandr, de comiterea infracțiunii incriminate și anume a art. 217 alin. (3) lit.

e) Cod penal după indicii, ,,Păstrarea substanțelor narcotice pe teritoriul

Penitenciarelor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”, deoarece nu

s-a constatat existența faptei infracțiunii.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, inculpatul Focov Alexandr, în

cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a declarat că vina în comiterea

infracțiunii imputate nu o recunoaște mai mult i-a fost înscenată această faptă din

motivul că era certat cu șeful secției regim al penitenciarului 16.

Procurorul a indicat în ședința instanței de apel că, vina inculpatului Focov

Alexandr, a fost demonstrară prin următoarele probe, declarațiile martorii Mîrzac

Serghei, Zghibarță Andrei, raportul întocmit de șeful PP or. Vatra a IP Buiucani, Viorel

Graur ( f.d. 4); scrisoarea Penitenciarului nr. 9 prin care în adresa IP Buiucani f.d. 5);

proces-verbal de percheziție din 04.09.2014 (f.d. 10); raportul întocmit de S. Mîrza în

care indică că în timpul efectuării ( f.d. 12); raportul de constatare tehnico-științifică

nr.7137 din 22.09.2014 (f.d. 16-17); proces-verbal de ridicare a înregistrărilor video

din 26.09.2014 (f.d. 26).

Astfel, instanța de apel a menționat că, vinovăția persoanei de săvârșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiată pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii

care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea

bănuitului, învinuitului, inculpatului.

3

Mai mult, instanța de apel a menționat că sentința de condamnare trebuie să se

bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au fost verificate, iar divergențele

apărute au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător.

Instanța de apel a conchis că, la materialele dosarului nu sunt probe pertinente,

admisibile, concludente, veridice și utile prin care s-ar confirma păstrarea

substanțelor narcotice pe teritoriul Penitenciarelor, săvârșite în proporții mari și fără

scop de înstrăinare. În acest context, a indicat că martorii, Mîrzac Sergiu și Zghibarță

Andrei, pe parcursul examinării prezentei cauze penale au dat declarații

contradictorii care nu coroborează între ele, or, din declarațiile participanților la

proces date în instanța de apel, în primă instanță și la faza urmăririi penale cât și din

materialele cauzei s-a stabilit că martorii, Mîrzac Sergiu și Zghibarță Alexandru,

audiați în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel au declarat că „praful ridicat

de la inculpatul, Focov Alexandr, era de culoare albă-gălbuie și respectiv albă-cafenie

închis” iar în primă instanță au declarat că ,,praful ridicat de la inculpat era de culoare

albă-cafenie”, ceea ce se contrazice prin rapoartele sale întocmite la momentul

efectuării percheziției corporale, precum și prin procesul verbal de percheziție

(control, cercetare și ridicare) și semnat de martori- colaboratori ai Penitenciarului.

Mai mult, referitor la înregistrarea video a acțiunii de percheziționare a

inculpatului Focov Alexandr, în cadrul Penitenciarului nr.9 Pruncul în procesul

transferului dintr-o instituție penitenciară în alta, inculpatul Focov Alexandr, pe

parcursul întregului proces penal a declarat că deși în încăperea unde avea loc

acțiunile de percheziție erau instalate camere video, verificarea sa s-a efectuat cu

înregistrarea video a acesteia cu o camera manual de către unul din angajații

penitenciarului.

De asemenea, se atestă o neconcordanță între declarațiile martorilor, Mîrzac

Sergiu și Zghibarță Alexandru, or în timp ce Mîrzac Sergiu a afirmat în prima instanță

și în instanța de apel că încăperea în cauză din cadrul penitenciarului erau instalate

camere video, însă nu cunoaște dacă funcționau, martorul, Zghibarță Alexandru, a

indicat în prima instanță că percheziția lui Focov Alexandr a fost înregistrată cu o

camera manuală, deoarece în acel compartiment nu erau instalate camere video, iar

în instanța de apel deja a indicat că în cameră erau instalate camere video, însă în

plus, au efectuat filmarea și cu camera de serviciu.

Astfel, dat fiind aceste neconcordanțe între declarațiile martorilor, Mîrzac

Serghei și Zghibarță Alexandru, prezente pe parcursul întregului proces penal,

instanța de apel a indicat că acestea nu pot sta la emiterea unei sentințe de

condamnare.

4

Totodată, instanța de apel a menționat că, deși înregistrarea video efectuată la

data de 04 septembrie 2014, figurează în calitate de corp delict la materialele

dosarului, acest mijloc de probă nu a fost supus cercetării în ședința de judecată.

Astfel din procesele verbale ale ședințelor de judecată se observă că în ședința

de judecată din 13 mai 2015 a fost desigilat plicul în care se afla CD cu înregistrarea

video de marca „Esperanza” CD-R, dar care nu a putut fi vizionat, deoarece parametrii

calculatorului nu suportă formatul care este înscris pe CD (f.d. 137). Astfel, acest CD

a fost transmis procurorului pentru a face posibilă vizualizarea acestuia, ședințele de

judecată fiind amânate de mai multe ori pentru ca partea acuzării să prezinte proba

înregistrării video din 04 septembrie 2014, însă procurorul până la finalul cercetării

judecătorești a renunțat la această probă.

Mai mult, instanța de apel a conchis că, din procesul-verbal de examinare din

data de 29 septembrie 2014, rezultă că în înregistrare este prezentă o persoană

îmbrăcată în formă militară de culoare verde care ținea în mână un fragment de folie

de staniol la deschiderea căruia în el se afla o substanță de culoare alba, la fel cum a

indicat inculpatul, Focov Alexandr, și nu de culoare alb-cafenie, alb-gălbuie cum

afirmă martorii sau cafenie după cum rezultă din raportul de constatare tehnico-

științifică nr.7137 din 22.09.2014.

La fel, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul procurorului

referitor la aprecierea greșită a declarațiilor martorilor audiați în prima instanță

referitor la culoarea substanței narcotice, deoarece aceștia nu sunt specialiști, or,

pentru constatarea culorii unui obiect nu sunt necesare cunoștințe speciale.

Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a menționat că din procesul-verbal cu

privire la percheziție din 04 septembrie 2014, rezultă că acesta nu a fost semnat de

inculpat, ultimul refuzând să-l semneze, însă, inculpatul, Focov Alexandr, a declarat

că nu a făcut cunoștință cu acest proces-verbal, mai mult este vorbitor de limba rusă,

pe tot parcursul procesului acestuia asigurându-i-se serviciile interpretului, inclusiv

toate actele procesuale fiind traduse în limba rusă, limba vorbită și înțeleasă de

inculpat fiind cea rusă, or, în ședința instanței de apel, martorul, Zghibarță Andrei, a

declarat că procesul-verbal de percheziție a fost adus la cunoștință deținutului în

limba de stat, inculpatului nu i-a fost asigurat un interpret, deoarece nu există așa

posibilitate în penitenciar.

În acest sens, instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit în mod just

nulitatea procesul-verbal de percheziție din 04.09.2016 potrivit art. 251 alin. (2) Cod

de procedură penală, și anume că, nulitatea prevăzută în alin. (2) nu se înlătură în nici

un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în

considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este

necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

5

Totodată, instanța de apel a indicat că în calitate de mijloc de probă în prezenta

cauză penală figurează și pachețelul din folie de staniol cu formă sferică și cu

dimensiunea de 2,5 cm, în care se afla substanța solidă în formă de praf de culoare

cafenie ce reprezintă substanță narcotică- heroină, cu cantitatea totală în stare uscată

de 0,59 grame- predat la camera de păstrare a IP Buiucani, mun. Chișinău și care a

fost cercetat în prima instanță (f.d. 138), or, prin sentința primei instanțe care

constituie obiectul prezentei examinări s-a hotărât ca Corpul delict - un pachețel din

folie de staniol cu forma sferică și cu dimensiunea de 2,5 cm, în care se află substanța

solidă în formă de praf de culoare cafenie ce reprezintă substanță narcotică - heroină,

cu cantitatea totală în stare uscată de 0,59 grame - care se păstrează la materialele

cauzei, la intrarea sentinței în vigoare să fie nimicit. Contrar prescripției instanței de

judecată, peste 6 zile de la pronunțarea sentinței, fără ca această să dobândească

caracter definitiv și executoriu, în baza procesului-verbal privind nimicirea

corpurilor delicte pe dosarul nr. 1-218/16 din 28.04.2016, corpul delict a fost nimicit

prin ardere.

Astfel, instanța de apel a conchis că, în ședința a fost imposibilă studierea

corpului delict pe acest dosar, pentru a stabili corectitudinea versiunilor înaintate de

inculpat, martori și partea acuzării.

Instanța de apel prin prisma celor relatate, luând în considerație că la caz lipsește

corpul delict, un pachețel din folie de staniol cu forma sferică și cu dimensiunea de

2,5 cm, în care se află substanța solidă în formă de praf de culoare cafenie ce

reprezintă substanță narcotică - heroină, cu cantitatea totală în stare uscată de 0,59

grame care reprezintă și obiectul material al acestei infracțiuni, a conchis că în speță

nu s-a probat de către partea acuzării existența faptei infracțiunii.

Totodată, instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile procurorului,

precum că sentința primei instanțe nu este una motivată, legală și întemeiată, or,

considerentele primei instanțe sunt motivate și argumentate din punct de vedere al

temeiniciei și legalității, sub aspectul că vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate nu este dovedită în cadrul procesului penal, prima instanță

reținând în mod just că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat că

motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de

evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în

sarcina inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Totodată, instanța de apel a specificat că, având în vedere încălcările admise de

către șeful serviciului penal al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în prezenta cauză

penală, prin nimicirea corpului delict înainte ca actul de dispoziție a primei instanțe

6

să aibă caracter definitiv, consideră necesară informarea președintelui Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, despre acest fapt pentru a lua măsurile de rigoare și pentru

a nu a admite asemenea cazuri pe viitor.

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită

casarea deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță într-un alt

complet de judecată.

Recurentul indică că, instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor

prezentate de către acuzare și a apreciat unilateral în favoarea inculpatului.

Totodată, procurorul susține că, instanța de apel n-a îndeplinit cerințele

stipulate în prevederile art. 101, 414 Cod de procedură penală, n-a soluționat și nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel și neîntemeiat a susținut o

decizie ilegală.

octombrie 2017 a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia

instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată

de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile

de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului,

precum și motivele adoptării soluției date.

În pofida acestor prescripții legale, instanța de apel a menținut sentința în care

se indică în dispozitiv că, Focov Alexandr se achită de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracționale, iar în motivarea deciziei indică că în acțiunile inculpatului lipsesc

elementele infracțiunii imputate, mai mult procurorul nu aduce probe suficiente întru

dovedirea vinovăției ultimului.

Astfel, instanța de apel a menținut o sentință contradictorie fără a corecta

eroarea respectivă, mai mult instanța de apel s-a limitat doar prin a motiva doctrinar

respectiva speță, menționând că în acțiunile inculpatului Focov Alexandr lipsește

latura obiectivă.

Așadar, conform art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc

fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită

de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală

este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

7

Potrivit art. 390 Cod de procedură penală, sentința de achitare se adoptă dacă,

1) nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; 2) fapta nu a fost săvârșită de

inculpat; 3) fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; 4) fapta nu este

prevăzută de legea penală; 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al

faptei, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, în cazul achitării persoanei în temeiul

alin. (1) pct. 2), organul de urmărire penală este obligat să continue urmărirea penală

pentru identificarea făptuitorului.

Mai mult, Colegiul penal lărgit a menționat că este neclară poziția instanței de

apel care susține că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or fapta este stabilită

nemijlocit prin procesul-verbal de percheziție și ridicare din 04 septembrie 2014,

conform căruia a fost depistat și ridicat un pachețel de folie de staniol cu forma sferică

și cu dimensiunea de 2,5 cm., în care se afla substanță solidă în formă de praf de

culoare cafenie (f.d. 10, vol. I).

În aceeași ordine de idei decizia atacată prezintă și deficiențe sub aspectul

motivării, deoarece instanța nepronunțându-se sau pronunțându-se superficial

asupra motivelor invocate în apel, a făcut o motivare haotică, contradictorie, bazată

pe teorie, fără o argumentare concretă.

A fost menționat faptul că, hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni

generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare

astfel ca un viciu de procedură.

În acest aspect, Colegiul penal lărgit a evidențiat în cazul când prima instanță nu

a respectat prevederile art. 394 Cod de procedură penală, privind întocmirea

sentinței, însă în fapt probele au fost cercetate, instanța de apel, casând sentința din

acest motiv, va continua prin rejudecarea cauzei aprecierea tuturor împrejurărilor și,

respectând normele procedurale (art. 393-397 Cod de procedură penală), va

pronunța o nouă hotărâre conform ordinii stabilite pentru prima instanță.

Situația descrisă mai sus, nu a putut fi corectată în instanța de recurs, deoarece

instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea

instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului de către instanța de apel, or, conform art.

419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

care se aplică în mod corespunzător.

8

În atare circumstanțe s-a ajuns la concluzia, că instanța de apel a comis erori de

drept prin încălcarea prevederilor art. 100, 101, 394, 414-419 Cod de procedură

penală, iar aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, hotărârea atacată nu cuprindea motivele pe care se întemeiază

soluția și motivarea soluției contrazicea dispozitivul hotărârii.

fost admis apelul declarat de procuror, casată sentință și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prim a instanță, după cum urmează:

Focov Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (3), lit. e) Cod penal și i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe termen de

3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de

gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope, precursorii, precum și altor

preparate medicamentoase pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

În baza art. 385 alin. (4) Cod procedură penală, pentru constatarea încălcării

care au afectat drepturile inculpatului Focov Alexandr i s-a redus pedeapsa

inculpatului drept compensare pentru aceste încălcări, stabilindu-i pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 8 (opt) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și a exercita activități legate de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope,

precursorii, precum și altor preparate medicamentoase pe termen de 5 (cinci) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, reținând indicațiile

instanței de recurs din Decizia Curții Supreme de Justiție din 17 octombrie 2017,

Colegiul Penal a constatat în conformitate cu art. 385 alin. (1), pct. 1)-14) Cod

procedură penală că inculpatul Focov Alexandr la 04 septembrie 2014, aproximativ

la orele 14:20, aflăndu-se în Penitenciarul nr. 9 Pruncul, mun. Chișinău, unde

ispășește pedeapsa cu închisoare cu regim de tip închis, urmărind scopul păstrării

ilegale a substanțelor narcotice, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și anume că păstrarea substanțelor narcotice pe teritoriul

penitenciarelor este interzisă, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient

survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului

său, a păstrat la sine un pachețel din folie de staniol cu forma sferică și cu dimensiunea

de 2,5 cm în care se afla substanța solidă în formă de praf de culoare cafenie, până

când, a fost depistat și ridicat de colaboratorii penitenciarului în urma percheziției

efectuate asupra sa.

Conform raportului de expertiză nr. 7137 din 22.09.2014 substanța solidă în

formă de praf de culoare cafenie, depistată la condamnatul Focov Alexandr și ridicată

9

la 04.09.2014 în rezultatul percheziției corporale și a lucrurilor personale ale

acestuia, reprezintă substanță narcotică - heroină, cu cantitatea totală în stare uscată

de 0,59 grame și care, conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie

proporții mari.

Deși inculpatul Focov Alexandr vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a

recunoscut-o, vinovăția acestuia este constatată și prin următoarele mijloace de

probă administrate la dosar, după cum urmează:

- Declarațiile martorilor Mîrzac Serghei, Zghibarță Alexei;

- raportul de expertiză nr. 7137 din 22.09.2014 (f.d. 16-17, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 04.09.2014 (f.d. 10, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 26.09.2014 (f.d. 26, vol. I).

Astfel, instanța de apel analizând probele administrate în cursul de urmărire

penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate

în instanța de apel în conformitate cu art. 415 alin. (21) Cod procedură penală, prin

prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor consideră că acțiunile infracționale ale inculpatului Focov

Alexandr cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.

(3) lit. e) Cod penal - păstrarea substanțelor narcotice pe teritoriul penitenciarelor,

săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Instanța de apel a reținut că prima instanță la adoptarea sentinței de achitare în

privința inculpatului Focov Alexandr a apreciat doar probele care sunt în favoarea

inculpatului, fără a aprecia probele administrate de acuzatorul de stat, or, probele pe

care se întemeiază concluziile instanței de judecată nu sunt argumentate și nu sunt

indicate motivele admiterii sau respingerii lor, atât de învinuire, cât și de apărare.

În această ordine de idei, cu referire la ansamblul de probe

administrate de acuzatorul de stat privind stabilirea vinovăției inculpatului Focov

Alexandr în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. e)

Cod penal, instanța de apel a constatat că acuzatorul de stat a acumulat suficiente

probe pertinente și concludente care atestă culpabilitatea inculpatului.

Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului Focov Alexandr se confirmă

prin procesul-verbal de percheziție și ridicare din 04 septembrie 2014 conform

căruia a fost depistat și ridicat un pachețel de folie de staniol cu forma sferică și cu

dimensiunea de 2,5 cm., în care se afla substanța solidă în formă de praf de culoare

cafenie.

Așadar, cu referire la proba procesul-verbal de percheziție și ridicare din

04 septembrie 2014, instanța de apel nu a determinat nici un temei de a declara

nulitatea acestei probe, astfel după cum a concluzionat prima instanță, or, aceasta

constituie o probă pertinentă și concludentă în vederea stabilirii vinovăției

10

inculpatului Focov Alexandr în comiterea infracțiunii lui imputate, astfel după cum

a stabilit și instanța ierarhic superioară în decizia Colegiului Penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 17 octombrie 2017.

Instanța de apel abordând și apreciind argumentarea instanței de fond referitor

la „nulitatea" procesul-verbal de percheziție și ridicare din 04 septembrie 2014,

notează că în conformitate cu art. 251 alin. (1) Cod procedură penală, (1) încălcarea

prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage

nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor

procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea acelui act. Potrivit

concluziilor instanței de fond s-a dispus declararea nulității procesului-verbal de

percheziție și ridicare din 04 septembrie 2014 pe motiv că acest act a fost întocmit în

limba română, care nu îi este cunoscută inculpatului Focov Alexandr, ultimul fiind

vorbitor de limba rusă, iar acestuia nu i-a fost asigurată prezența unui interpret.

Din materialele cauzei, instanța de apel a constatat că colaboratorii

Penitenciarului nr. 9 Pruncul, mun. Chișinău, au efectuat percheziția corporală și a

lucrurilor condamnatului Focov Alexandr, instituție în care ultimul își ispășea

pedeapsa sub formă de închisoare, cu regim de tip închis.

Faptul efectuării percheziției nu a fost negat de către inculpatul Focov Alexandr,

la audierea acestuia atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, iar procedura

efectuării percheziției nefiind în sine una ilegală.

La fel, instanța de apel a reținut din declarațiile inculpatului Focov Alexandr că

în urma percheziției, în lucrurile sale personale și anume în paltonul de cașimir a fost

depistat un pachețel de polietilenă în care se afla un alt pachețel din folie de staniol

de la țigări în care, la rândul său se afla praf de culoare albă, însă nu recunoaște că i-

ar fi aparținut acest pachețel și nu cunoaște cum pachețelul a ajuns în lucrurile sale.

Momentul ridicării pachețelului a fost filmat cu camera video de mână.

În acest sens, instanța de apel a atestat că inculpatul Focov Alexandr era în

cunoștință de cauză cu circumstanțele care au avut loc în privința sa, că colaboratorii

instituției penitenciare efectuând percheziția corporală și a lucrurilor acestuia au

depistat pachețel din folie de staniol, fapte care sunt descrise și în procesul-verbal de

percheziție și ridicare din 04 septembrie 2014.

Instanța de apel a reținut că inculpatul Focov Alexandru în apărarea sa nu a

recunoscut că acest pachețel i-ar fi aparținut și nu cunoaște cum acesta a ajuns în

lucrurile sale.

La fel, inculpatul Focov Alexandru a susținut că procesul-verbal de percheziție

nu i-a fost prezentat, nu i s-a propus să-l citească sau să-l vizualizeze și nici nu a auzit

de așa ceva.

11

Această ultimă versiune de apărare a inculpatului Focov Alexandr este

combătută prin însăși declarațiile inculpatului date în instanța de apel, unde a

declarat că „procesul-verbal de percheziție i-a fost prezentat, dar el a refuzat să-l

semneze din motiv că era întocmit în limba de stat și nu i-a fost asigurat un avocat și

nici un translator".

La fel, și martorii Zghibarța Andrei și Mîrzac Sergiu au declarat că pe acest caz, a

fost întocmit un proces-verbal de percheziție care a fost adus la cunoștința

condamnatului, însă ultimul făcând cunoștință a refuzat să-l semneze.

Mențiunea referitor la refuzul inculpatului Focov Alexandr de a semna procesul-

verbal de percheziție a fost reflectată în conținutul actului vizat.

Instanța de apel apreciind în ansamblu circumstanțele care au fost expuse supra

atestă lipsa unor temeiuri de a declara „nul" procesul-verbal de percheziție și ridicare

din 04 septembrie 2014 pe motiv că acesta a fost întocmit în limba de stat, care nu îi

este cunoscută și nu i-a fost asigurat dreptul la interpret, or, circumstanțele care au

fost indicate în acest act au fost cunoscute în totalitate de către inculpat, dânsul

înțelegea conținutul acțiunii de efectuare percheziției în privința sa, înțelegea că în

lucrurile lui a fost depistat un pachețel, fapt ce a și fost consemnat în procesul-verbal

din septembrie 2014, iar ca urmare nu se constată că inculpatului Focov Alexandr

i-ar fi fost încălcate careva drepturi.

Mai mult ca atât, instanța de apel notează că procesul-verbal de percheziție și

ridicare din 04 septembrie 2014 nu este singura probă incriminatoare adusă în

vederea demonstrării vinovăției inculpatului, în acest sens, fiind administrate și alte

probe, cu aceeași valoare probatorie, dintre care declarațiile martorilor Mîrzac

Serghei, Zghibarță Andrei, raportul de expertiză nr. 7137 din 22.09.2014, procesul-

verbal de ridicare din 26.09.2014 a înregistrărilor video efectuate la data de

04.09.2014 și fotografiile efectuate la aceiași dată de către colaboratorii P-9 Pruncul,

proces-verbal de examinare a obiectului din 29.09.2014 a înregistrărilor video

efectuate la data de 04.09.2014 de către colaboratorii P-9 Pruncul.

Cu referire la ansamblul de probe administrate la dosar, instanța de apel a

apreciat ca fiind pertinente și concludente declarațiile martorului Mîrzac Serghei care

a indicat că în timpul efectuării percheziției corporale și a lucrurilor personale ale

deținutului Focov Alexandr din spatele buzunarului drept al unei scurte de culoare

neagră care se afla în geanta cu lucrurile personale a acestuia, a fost depistat și ridicat

un pachețel fabricat din hârtie de culoare aurie, însă cu precizie nu își amintește, în

care se afla un praf de culoare alb-gălbuie.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente și concludente

declarațiile martorului Zghibarță Andrei care a indicat că fiind efectuată percheziția

condamnatului Focov Alexandr, în geanta cu lucrurile personale ale acestuia, și

12

anume din scurtă de culoare neagră din buzunarul drept s-a depistat un pachețel de

formă sferică care era confecționat dintr-o folie de staniol, pe faptul dat fiind întocmit

un proces-verbal de percheziție cu indicarea obiectelor interzise depistate.

Instanța de apel apreciind prin coroborare declarațiile martorilor Mîrzac

Serghei și Zghibarță Andrei cu conținutul procesului-verbal de percheziție și ridicare

din 04 septembrie 2014 atestă că inculpatul Focov Alexandru a comis infracțiunea

imputată lui și anume că la 04 septembrie 2014, aproximativ la orele 14:20, aflându-

se în Penitenciarul nr. 9 Pruncul, mun. Chișinău, unde ispășește pedeapsa cu

închisoare cu regim de tip închis, urmărind scopul păstrării ilegale a substanțelor

narcotice, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și anume că

păstrarea substanțelor narcotice pe teritoriul penitenciarelor este interzisă,

prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu

intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, a păstrat la sine un pachețel din

folie de staniol cu forma sferică și cu dimensiunea de 2,5 cm în care se afla substanța

solidă în formă de praf de culoare cafenie, până când, a fost depistat și ridicat de

colaboratorii penitenciarului în urma percheziției efectuate asupra sa.

Cu referire la concluziile instanței de fond precum că nu este clară ce

culoare avea praful ridicat de la Focov Alexandr, instanța de apel nu a putut reține ca

fiind pertinentă această argumentare, or, din conținutul procesului-verbal de

percheziție și ridicare din 04 septembrie 2014 rezultă că a fost depistat și ridicat un

pachețel de folie de staniol cu forma sferică și cu dimensiunea de 2,5 cm., în care

se afla substanța solidă în formă de praf de culoare albă.

Totodată, martorii Mîrzac Serghei și Zghibarță Andrei fiind audiați în instanța de

apel în conformitate cu art. 415 alin. (21) Cod procedură penală, au declarat că este

posibil să fi confundat culoarea substanței narcotice, deoarece au trecut deja 5 ani de

la comiterea infracțiunii.

Faptul că martorii Mîrzac Serghei și Zghibarță Andrei la momentul audierii lor

în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond au declarat despre o altă culoare

a substanței care a fost depistată în lucrurile inculpatului și care diferă de cea indicată

în procesul-verbal de percheziție din 04.09.2014 nu poate fi interpretat în senul

„inexistența faptei infracțiunii", deoarece martorii în cauză nu sunt experți în

domeniul dat și nici specialiști, de aceea sunt admisibile aceste „contradicții" ca

urmare a faptului că acestea nu afectează sistemul de probe administrate la dosar, în

baza cărora se formează concluzia că inculpatul Focov Alexandr a comis infracțiunea

pentru care a fost deferit justiției.

Or, în acest context, instanța de fond urma să aprecieze declarațiile martorilor

Mîrzac Serghei și Zghibarță Andrei în coraport cu concluziile raportului de expertiză

nr. 7137 din 22.09.2014, potrivit cărora substanța solidă în formă de praf de culoare

13

cafenie, depistată la condamnatul Focov Alexandr și ridicată la 04.09.2014 în

rezultatul percheziției corporale și a lucrurilor personale ale acestuia, reprezintă

substanță narcotică - heroină, cu cantitatea totală în stare uscată de 0,59 grame și

care, conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții mari.

Astfel, instanța de apel a notat că la momentul întocmirii procesului-

verbal, colaboratorii instituției penitenciare nr. 9 Pruncul au indicat că „la

condamnatul Focov Alexandr a fost depistat și respectiv ridicat un pachețel din

folie de staniol cu forma sferică și cu dimensiunea de 2,5 cm., în care se afla

substanța solidă în formă de praf de culoare albă, fapt care a fost constatat și în

raportul de expertiză nr. 7137 din 22.09.2014, după cum urmează „substanța solidă

în formă de praf de culoare cafenie, depistată la condamnatul Focov Alexandr și

ridicată la 04.09.2014 în rezultatul percheziției corporale și a lucrurilor personale

ale acestuia, reprezintă substanță narcotică - heroină, cu cantitatea totală în stare

uscată de 0,59 grame și care, conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006,

constituie proporții mari".

Tot în acest context, instanța de apel a notat și despre faptul că prin ordonanța

de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 26.09.2014 s-a

dispus: recunoașterea în calitate de corp delict: un pachețel din folie de staniol cu

forma sferică și cu dimensiunea de 2,5 cm, în care se află substanța solidă în formă de

praf de culoare cafenie ce reprezintă substanță narcotică -heroină, cu cantitatea totală

în stare uscată de 0,59 grame.

Totodată, instanța de apel a stabilit o încălcare a legislației procesual-penale în

ceea ce privește evidența și păstrarea corpurilor delicte, în speța dată fiind

semnificativ faptul că corpul delict reprezintă obiectul material al infracțiunii.

Așadar, în baza procesului-verbal privind nimicirea corpurilor delicte din

28.04.2016 a fost nimicit corpul delict pe cauza penală în privința lui Focov Alexandr

în baza art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal, deși sentința nu a dobândit un caracter

definitiv și executoriu, iar acest fapt a afectat drepturile inculpatului Focov Alexandr

la un proces echitabil, în cadrul examinării cauzei.

În conformitate cu art. 385 alin. (4) Cod procedură penală, (4) dacă, în cursul

urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări ale drepturilor

inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste încălcări, instanța

examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept recompensă pentru

aceste încălcări.

În acest sens, instanța de apel a considerat necesar de a aplica prevederile

art. 385 alin. (4) Cod procedură penală, ca urmare a faptului că a fost constatată

afectarea drepturilor inculpatului Focov Alexandr la un proces echitabil, astfel, la

14

individualizarea pedepsei penale, instanța de apel va ține cont de acest fapt și va

acorda inculpatului o recompensă pentru aceste încălcări.

Totodată, la individualizarea pedepsei în privința inculpatului Focov Alexandr

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal, instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Dilion Dorina în numele inculpatului Focov Alexandr, la 18 mai 2018, prin

intermediul oficiului poștal, în termen, prin care solicită admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 8)

alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- atât în faza examinării cauzei în instanța de fond, cât si în instanța de apel, au

fost administrare exclusiv probele prezentate spre administrare de către acuzator,

or, poziția apărării, fundamentată anume pe aceste probe ale acuzării, a confirmat

inexistența faptei infracțiunii în acțiunile inculpatului;

- Focov Alexandr, la faza prezentării materialelor cauzei (f.d.56), a indicat la

investigarea superficială de către organul de urmărire penală a cauzei în privința sa,

precum și a solicitat dispunerea efecturăii unor acțiuni procesuale suplimentare în

vederea stabilirii veridicitățiii tuturor circumstanțelor pe cauza respectivă, în special

confirmarea sau infirmarea faptului că pachețelul ridicat în timpul percheziției

corporale din buzunarul hainei sale îi aparține - drept, care i-a fost refuzat prin

ordonanța de respingere a cererii formulate. Ordonanță, care nu i-a fost adusă la

cunoștință în modul cuvenit lui Focov Alexandr, astfel, fiindu-i încălcat dreptul la un

proces echitabil în sensul art. 6 par. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale;

- Focov Alexandr nu a negat faptul că înțelegea caracterul acțiunilor desfășurate

în cadrul efectuării percheziției corporale la data de 04.09.2014, dimpotrivă, acesta a

relatat instanței consecutivitatea acțiunilor petrecute în ziua respectivă. Totodată,

inculpatul a explicat, a refuzat să semneze procesul-verbal de percheziție din motiv

că nu cunoaște limba română și nu din alte motive. Faptul că inculpatul înțelegea

caracterul acțiunilor care au avut loc în timpul percheziției corporale din 04

septembrie 2014 nu acoperă necunoașterea limbii în care a fost întocmit actul

procesual, or, prin întocmirea actului procesual în limba pe care nu o cunoaște și nu

o vorbește, Focov Alexandr a fost lipsit de dreptul de a se încredința, precum că cele

consemnate în procesul-verbal de percheziție corespund acțiunilor înfăptuite;

- acțiunea de percheziție corporală a avut loc în penitenciar, deținutul aflându-

se în custodia statului, fiind în imposibilitate totală de a-și apăra drepturile personal,

15

obligația respectivă revenind statului și nu poate fi imputată sub nici o formă

inculpatului;

- instanța de apel eronat a reținut declarațiile martorilor Mîrzac Sergiu și

Zghibarță Alexandru - ca fiind în coroborare cu procesul-verbal de percheziție,

întrucât pe tot parcursul desfășurării procesului penal acestea din urmă, în

detrimentul statutului de agent constatatori, angajați ai Ministerului Afacerilor

Interne, au susținut declarații contradictorii, evazive, incerte;

- instanța de apel a dispus asupra condamnării inculpatului Focov Alexandr în

lipsa obiectului infracțiunii, întrucât corpul delict a fost nimicit în circumstanțe

dubioase contrar dispoziției insanței de fond. Așa fiind, în cadrul examinării cauzei în

ordine de apel primare s-a constatat că prin procesul-verbal privind nimicirea

corpurilor delicte pe dosarul nr. 1-218/16 din data de 28.04.2016 semnat de șeful

serviciului penal, A. Ohrim, corpul delict: un pachețel din folie de staniol cu forma

sferică și cu dimensiunea de 2,5 cm, în care se află substanța solidă în formă de praf

de culoare cafenie ce reprezintă substanță narcotică - heroină a fost nimicit prin

ardere - drept care proba respectivă ulterior nu a fost administrată la rejudecarea

cauzei în ordine de ape. În atare împrejurări, instanța de apel a pronunțat o hotărâre

de condamnare nu numai fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul

de fond, dar și fără a administra nemijlocit proba de baza a infracțiunii de păstrate a

drogurilor.

recursului pe motiv, că instanța de apel a respectat prevederile art. 414 – 436 Cod de

procedură penală, și-a motivat corect soluția pronunțându-se asupra tuturor

motivelor relevante în apelurile declarate.

concluzionează, că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei contestate

și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată,

reieșind din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța de recurs dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect

16

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Recurentul invocă în recursul declarat temei de drept prevăzut de pct. 6) și 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată

din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată

este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

17

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă un temei de casare.

Colegiul lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs.

Referitor la critica formulată în recurs potrivit căreia inculpatul nu a fost asigurat

cu un interpret în momentul efectuării percheziției corporale și a obiectelor, în urma

căreia a fost întocmit proces-verbal de percheziție (control, cercetare) și ridicare

(f. d. 10, vol. I), pe care inculpatul a refuzat să-l semneze, Colegiul lărgit atestă că acest

argument a fost lăsat fără o argumentare corespunzătoare și temeinică de către

instanța de apel, or, Focov Alexandr nu a negat faptul că înțelegea caracterul

acțiunilor desfășurate în cadrul efectuării percheziției corporale la data de

04.09.2014, dimpotrivă, acesta a relatat instanței consecutivitatea acțiunilor

petrecute în ziua respectivă. Totodată, inculpatul a explicat, că a refuzat să semneze

procesul-verbal de percheziție din motiv că nu cunoaște limba română și nu din alte

motive, astfel fiind lipsit de posibilitatea de a înțelege ce informații cuprinde. Faptul

că inculpatul înțelegea caracterul acțiunilor care au avut loc în timpul percheziției

corporale din 04 septembrie 2014 nu acoperă necunoașterea limbii în care a fost

întocmit actul procesual, or, prin întocmirea actului procesual în limba pe care nu o

cunoaște și nu o vorbește, Focov Alexandr a fost lipsit de dreptul de a se încredința,

precum că cele consemnate în procesul-verbal de percheziție corespund acțiunilor

petrecute.

Colegiul lărgit menționează că, potrivit art. 6 paragraf 3 din Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertății fundamentale, orice acuzat are, mai ales,

dreptul: a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și

în mod amănunțit, despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa; b) să fie

asistat gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la

audiere.

În acord cu prevederile CEDO art. 16 alin (2) Cod de procedură penală prevede

că persoana care nu posedă sau nu vorbește limba de stat are dreptul să ia cunoștință

de toate actele și materialele dosarului, să vorbească în fața organului de urmărire

penală și în instanța de judecată prin interpret.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit reține că, potrivit art. 64 alin. (2) pct. 1)

Cod de procedură penală bănuitul, conform prevederilor prezentului cod, are dreptul:

să știe de ce este bănuit și, în legătură cu aceasta, imediat după reținere sau după ce i

s-a adus la cunoștință hotărârea despre aplicarea măsurii preventive sau

recunoașterea în calitate de bănuit, să fie informat în prezența apărătorului, în limba

18

pe care o înțelege, despre conținutul bănuielii și despre încadrarea juridică a faptelor

infracționale de săvârșirea cărora este suspectat.

Ținând cont de cele sus-expuse, instanța de apel rejudecând cauza, urma să dea

un răspuns argumentat la invocările apărării cu privire la neasigurarea inculpatului

Focov Alexandr cu interpret în momentul efectuării percheziției sau în cel mai scurt

timp după întocmirea procesului-verbal, întru înțelegerea cât mai grabnică de către

Focov Alexandr, a conținutului procesului-verbal de percheziție, fapt ignorat de către

instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs constată că argumentele apărării cu privire la faptul, că

inculpatului în cadrul efectuării percheziției, nu i s-a asigurat dreptul la un interpret,

este un viciu fundamental, care afectează grav soluția instanței prin încălcarea

dreptului inculpatului la un proces echitabil, au fost lăsate de către instanța de apel

fără careva răspuns argumentat și motivat, fapt ce condiționează casarea deciziei

atacate.

Totodată, Colegiul lărgit ține să menționeze că, instanța de apel, la fel, a lăsat fără

o motivare corespunzătoare și faptul lipsei de facto și de jure a obiectului material al

infracțiunii, or, potrivit materialelor dosarului corpul delict a fost nimicit în

circumstanțe nestabilite contrar dispoziției insanței de fond. Da fiind faptul că, în

cadrul examinării cauzei în ordine de apel primare s-a constatat că prin procesul-

verbal privind nimicirea corpurilor delicte pe dosarul nr. 1-218/16 din data de

28.04.2016 semnat de șeful serviciului penal A. Ohrim, corpul delict: un pachețel din

folie de staniol cu forma sferică și cu dimensiunea de 2,5 cm, în care se află substanța

solidă în formă de praf de culoare cafenie ce reprezintă substanță narcotică - heroină

a fost nimicit prin ardere - drept care proba respectivă ulterior nu a fost administrată

la rejudecarea cauzei în ordine de ape. În atare împrejurări, instanța de apel a

pronunțat o hotărâre de condamnare nu numai fără a se administra probe noi care să

răstoarne probatoriul de fond, dar și fără a administra nemijlocit proba de baza a

infracțiunii de păstrate a drogurilor.

De asemenea instanța de recurs atestă că instanța de apel la rejudecarea cauzei

n-a ținut cont de indicațiile instanței de recurs care a trimis cauza la rejudecare,

încălcând prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece de către

instanța de recurs motive pentru rejudecare au fost menționate divergența dintre

motivarea și temeiul de achitare indicat de către instanță, precum și existența în

textul deciziei a unor sintagme contradictorii în ce privește vinovăția inculpatului.

Prin urmare, ținând cont de faptul, că erorile comise de către instanța de apel, nu

pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, Colegiul lărgit

conchide de a casa total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

19

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar, declarat de avocatul Dilion Dorina în numele

inculpatului Focov Alexandr, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 07 martie 2018 privindu-l pe Focov Alexandr xxxxx cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Inculpatul Focov Alexandr xxxxx, urmează a fi eliberat imediat din penitenciar

dacă nu are de executat pedeapsa închisorii sau măsura preventivă – arestul, în baza

altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 27 decembrie

2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

20