1ra-1269 — art. 190 alin. 5; 190 alin. 2 lit. c CP

1ra-1269 — art. 190 alin. 5; 190 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1269/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Aftenii Marin în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2019 și a

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 decembrie 2017, în

cauza penală în privința lui

Golub Alexei XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 01.12.2016 – până la 22.12.2017

instanța de apel:

de la 25.01.2018 – până la 14.03.2019

instanța de recurs ordinar:

de la 21.05.2019 – până la 12.11.2019

C O N S T A T Ă :

decembrie 2017, Golub Alexei, a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza:

- art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

de administrare a bunurilor altor persoane și de a exercita activitatea de

antreprenor pe un termen de 5 ani;

- art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții de administrare a bunurilor altor persoane și de a exercita

activitatea de antreprenor pe un termen de 3 ani.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Golub Alexei i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de administrare a

bunurilor altor persoane și de a exercita activitatea de antreprenor pe un

termen de 5 ani.

1

A fost dispusă încasarea de la Golub Alexei în beneficiul lui Profir

Nicolae, prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 14.150

euro, în lei conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii și

22.000 lei.

A fost dispusă încasarea de la Golub Alexei în beneficiul lui

Corobeinicov Igor, prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de

800 euro, în lei conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii.

aflându-se la domiciliul lui Profir Nicolae amplasat pe XXXXX, având

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul

răscumpărării apartamentului, ce era gajat la bancă și care aparținea

mamei sale, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de la

ultimul suma de 7.500 euro, care conform cursului oficial al BNM

constituia 128.145 lei.

Continuând acțiunile sale criminale, Golub Alexei, la XXXXX, aflându-

se la domiciliul lui Profir Nicolae amplasat pe XXXXX, având scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul procurării

utilajului tehnic pentru canalul de televiziune ”Patrula 24”, prin

înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la ultimul suma de

4.150 euro, care conform cursului oficial al BNM constituia 76.111 lei.

Ulterior, acționând cu același scop, Golub Alexei, la XXXXX, aflându-

se la domiciliul lui Profir Nicolae, amplasat pe XXXXX, sub pretextul unui

împrumut de bani pentru Tatarin Alexandru, a dobândit ilicit de la Profir

Nicolae suma de 2.500 euro, care conform cursului oficial al BNM

constituia 48.125 lei.

Tot el, Golub Alexei, XXXXX, aflându-se la domiciliul lui Profir

Nicolae, amplasat pe XXXXX, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor

altei persoane, sub pretextul achitării salariului angajaților canalului

”Patiula 24”, unde Golub Alexei a activat în calitate de director, a dobândit

ilicit de la Profir Nicolae suma de 22.000 lei.

În rezultatul acțiunilor ilegale ale lui Golub Alexei, părții vătămate

Profir Nicolae i-a fost cauzată o daună materială în proporții deosebit de

mari în sumă totală de 274.381 lei.

De asemenea, Golub Alexei, la data de XXXXX, având intenția directă

de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și

înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor pentru redobândirea cetățeniei

Române, a însușit în curtea restaurantului „McDonald's”, amplasat pe str.

XXXXX, de la Corobeinicov Igor, prin intermediul lui Martiușiunas

Dmitrii, bani în sumă de 800 euro, care conform cursului valutar BNM,

constituia suma de 15.051,28 lei, astfel cauzându-i lui Corobeinicov Igor o

2

pagubă materială considerabilă.

Faptele inculpatului Golub Alexei, au fost calificate în baza art. 190

alin. (5) Cod penal – escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în

proporții deosebit de mari, precum și în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal– escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Golub Alexei să fie achitat de comiterea

infracțiunilor imputate.

3.1. În motivarea apelului a invocat că:

- inculpatului i-a fost încălcat grav dreptul la apărare și la un proces

echitabil din motivul examinării cauzei în lipsa lui, care nu a cunoscut

despre data și ora ședințelor de judecată, fiind în deplasare peste hotarele

țării conform unui contract de muncă. În acest context, se constată

încălcarea prevederilor art. 66 alin. (2) pct. 23, 24, 25, 31, 32, 33 Cod de

procedură penală;

- inculpatul Golub Alexei nu recunoaște vina incriminată, după cum

reiese din materialele cauzei penale, participarea acestuia la ședințele de

judecată, era obligatorie.

3.2. Avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului, la data de

02.07.2018, a înaintat apel suplimentar, unde a invocat că:

- cercetând declarațiile părților vătămate și a martorului, precum și

înscrisurile anexate la materialele cauzei penale, se ajunge la concluzia că

Golub Alexei este acuzat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod penal și art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, însă urmează a fi

achitat pe motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunilor imputate;

- declarațiile inculpatului, date în cadrul urmăririi penale și

confirmate prin confruntarea făcută cu partea vătămată, urmează a fi

considerate corespunzătoare adevărului, iar pe parcursul judecării cauzei

nu au fost aduse careva probe, ce ar corobora între ele și ar demonstra că

Golub Alexei a comis faptele incriminate;

- acuzatorul de stat nu a adus probe incontestabile care în ansamblu ar

dovedi că, inculpatul a săvârșit infracțiunile de escrocherie. Versiunea

inculpatului nu este combătută prin probele prezentate de partea

învinuirii, totodată sentința nu cuprinde descrierea circumstanțelor cauzei

3

constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru

condamnarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care se resping

probele aduse în sprijinul acuzării;

- cu certitudine s-a constatat că, între inculpat și părțile vătămate

există relații litigioase de natură juridică civilă și faptul că, inculpatul nu

recunoaște învinuirea adusă, precum și faptul că a fost în imposibilitate de

a întoarce la timp o parte din sumele de bani împrumutate nu poate servi

temei pentru a fi acuzat în dobândirea ilicită a sumelor bănești pretinse de

părțile vătămate, prin înșelăciune și abuz de încredere, în proporții mari și

deosebit de mari. Caracterul civil al acestor pretenții a fost stabilit în speță,

iar acuzarea nu a prezentat probe, ce ar confirma natura juridică penală a

relațiilor stabilite între inculpat și părțile vătâmate. Mai mult ca atât,

potrivit declarațiilor părții vătămate și martorului audiat, partea vătămată

i-a acordat aceste sume cu titlu de împrumut, adică între părți există relații

civile;

- probele prezentate de către acuzare se exprimă sub forma unor

situații de fapt prin care se subînțelege o altă împrejurare, care la rândul

său nu dovedește direct vinovăția inculpatului și nici nu se coroborează cu

alte probe, din care ar rezulta participarea acestuia la săvârșirea faptei

imputate, astfel învinuirea inculpatului este întemeiată pe presupuneri, iar

învinuirea provoacă dubii cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea

faptei imputate;

- martorul nominalizat în sentință a făcut declarații, ce nu conține

circumstanțe de constatare asupra inculpatului privind săvârșirea faptei

incriminate;

- intenția inculpatului ar putea fi demonstrată prin situația financiară

extrem de neprielnică a persoanei, care-și asuma angajamentul la

momentul încheierii tranzacției, lipsa de fundamentare economică și

caracterul nerealizabil al angajamentului asumat; lipsa unei activități

aducătoare de beneficii necesare onorării angajamentului, însă la

momentul împrumutului inculpatul avea o stare financiară bună.

martie 2019, a fost admis, din alte motive, apelul declarat, casată parțial

sentința în latura penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

Golub Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190

alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare.

Au fost menținute dispozițiile privind condamnarea lui Golub Alexei

în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

4

cumul parțial al pedepselor stabilite, lui Golub Alexei i-a fost fixată

pedeapsă definitivă cu închisoare, pe un termen de 8 ani 1 lună, cu

executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții de administrare a bunurilor altor persoane și de a exercita

activitatea de antreprenor pe un termen de 5 ani.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea hotărârii adoptate, instanța de apel a menționat că,

prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, pentru modificarea unor acte legislative,

publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova, 309-320/498 din 17.08.2018, la

articolul 190 Cod penal, în dispoziția alineatului (1), textul ”înșelăciune sau

abuz de încredere” s-a substituit cu textul ”inducerea în eroare a unei sau a mai

multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca

mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant

al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea

acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs

daune considerabile”; în dispoziția alineatului (2), litera c) s-a exclus.

Instanța de apel analizând și apreciind probele, în strictă conformitate

cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței utilității și veridicității ei iar toate probele în ansamblu - din

, ,

punct de vedere al coroborării lor ținând cont de prevederile 190 Cod

,

penal, a constatat că:

Golub Alexei, la data de XXXXX, având intenția directă de dobândire

ilicită a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere și înșelăciune, sub

pretextul perfectării actelor pentru redobândirea cetățeniei Române, a

însușit în curtea restaurantului „McDonald's”, amplasat pe XXXXX, de la

Corobeinicov Igor, prin intermediul lui Martiușiunas Dmitrii, bani în sumă

de 800 euro, care conform cursului valutar BNM, constituie suma de

15.051,28 lei, astfel cauzându-i lui Corobeinicov Igor o pagubă materială

considerabilă.

Astfel, instanța de apel a constata că, prin acțiunile sale intenționate

Golub Alexei a săvârșit escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin inducerea în eroare, prin prezentarea ca adevărată a

unei fapte mincinoase, în privința naturii actului juridic, încheierea căruia a

fost determinată de comportament dolosiv și viclean, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile, adică infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1)

Cod penal.

În continuare, instanța de apel a stabilit că, în partea ce vizează

escrocheria comisă de inculpat față de partea vătămată Profir Nicolae,

5

prima instanță a analizat corespunzător circumstanțele cauzei și a

pronunțat o soluție întemeiată și motivată.

În opinia instanței de apel, vina inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, este confirmată prin declarațiile

părții vătămate Profir Nicolae, martorului Tatarin Alexandru, precum și

materialele cauzei penale și anume procesul-verbal de confruntare între

partea vătămată Profir Nicolae și învinuitul Golub Alexei din XXXXX,

unde partea vătămată a comunicat că, suma totală a banilor însușiți de la el

ilegal de către Golub Alexei constituie 14.150 euro și 22.000 lei, fapt

confirmat de către ultimul (v. I, f.d. 71-72).

Cu referire la stabilirea vinovăției pe episodul de escrocherie în

privința părții vătămate Corobeinicov Igor, instanța de apel a menționat că,

din materialele cauzei se atestă că în ședința primei instanțe, prezentarea

părții vătămate menționate a fost în imposibilitate din motivul că, acesta

era plecat peste hotarele Republicii Moldova și locul aflării acestuia nu este

cunoscut, iar amânarea examinării cauzei constituia o încălcare a

termenului rezonabil de examinare a acesteia. De asemenea, depozițiile

părții vătămate Corobeinicov Igor nu constituie în principiu unica probă a

acuzării sau proba decisivă, fiind prezente elemente probatorii în

ansamblul său care compensează suficient inconvenientele privind

admiterea unei astfel de probe, pentru a permite o apreciere corecta și

echitabila a circumstanțelor faptei, astfel, instanța a acceptat să fie date

citirii în ședința de judecată declarațiile acestei părți vătămate, date în

cadrul urmăririi penale, reieșind din faptul că este plecat peste hotarele

Republicii Moldova.

De către instanța de apel în susținerea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal au fost

reținute declarațiile date de către partea vătămată Corobeinicov Igor, în

cadrul urmăririi penale, de către martorii Martiușiunas Dmitrii, Vrabii

Oleg, precum și materialele cauzei penale și anume: procesul verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care martorul Vrabii Oleg l-

a recunoscut pe Golub Alexei (v. 2, f.d. 23-24); ordonanța și procesul verbal

de ridicare, prin care au fost ridicate de la Corobeinicov Igor înregistrările

audio și sms „Viber”, fixate pe un stic (v. 2, f.d. 28); ordonanța de

recunoaștere și anexare a corpului delict la cauza penală, prin care

înregistrările audio și sms „Viber”, fixate pe un stic, au fost recunoscute ca

corp delict și anexate la cauza penală (volumul 2, f.d. 28).

Nu au fost reținute de către instanța de apel, ca plauzibile și motivate

argumentele apărătorului expuse în apelul declarat, deoarece pe de o parte

acesta solicită achitarea inculpatului pe motivul lipsei în acțiunile lui a

6

elementelor infracțiunii de escrocherie, însă nu a indicat care elemente

anume lipsesc.

La fel, instanța de apel nu a reținut argumentul apărătorului în partea

în care a indicat că, prima instanță eronat a examinat cauza în lipsa

inculpatului, deoarece din materialele cauzei se atestă că instanța a

întreprins toate posibilitățile legale în vederea aducerii la cunoștință a

inculpatului despre data, locul și ora ședințelor de judecată în vederea

asigurării prezenței lui, însă nu a fost posibilă citarea ultimului, care

ulterior a fost anunțat în căutare.

În acest context, instanța de apel a relevat că, însăși apărătorul a

indicat că inculpatul se află la muncă peste hotarele țării și în situația în

care acesta nu este de acord cu învinuirea adusă lui, urma să se prezinte în

instanța de judecată, să ofere explicații, să combată probele procurorului.

Mai mult, această concluzie rezultă și din statutul procesual al inculpatului,

care în esență era obligat să se prezinte în fața instanței, deoarece a

cunoscut despre intentarea cauzelor penale.

Consecvent, instanța de apel a respins ca nefondate și argumentele

expuse în apel privitor la lipsa probelor ce indică la vina inculpatului,

deoarece în viziunea instanței a fost constatat cu certitudine că, din

probele analizate și apreciate la caz s-a stabilit cert faptul că, banii au fost

transmiși de Profir Nicolae și de Corobeinicov Igor, ce au fost primiți de

către Golub Alexei și care ulterior nu i-a restituit, după cum a promis

proprietarilor, în conformitate cu obligațiunile asumate.

Prin urmare, în cazul încheierii unei astfel de tranzacții, nu sunt

oportune întocmirea unor recipise.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că, probele din dosar

confirmă și intenția directă, cu scop de profit a inculpatului, prin ce a și fost

realizată latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, iar versiunea părții

apărării a fost apreciată ca înaintată în scop de evitare a pedepsei de către

inculpat.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a menționat că, în acțiunile ce

i se incriminează lui Golub Alexei, se regăsesc și elementele laturii

obiective a componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod

penal și art. 190 alin. (1) Cod penal. La acest capitol, instanța de apel a

remarcat că, banii au fost transmiși inculpatului, care nu i-a restituit

proprietarilor în conformitate cu obligațiunile rezultate din convențiile

încheiate. Totodată, probele confirmă și intenția directă cu scop de profit a

inculpatului, prin ce a și fost realizată latura subiectivă a escrocheriei. În

speță, acțiunile inculpatului au depășit limitele cadrului civil, trecând în

sfera penalului. Chiar dacă, inițial între părți au existat niște acorduri civile,

7

ca urmare a comportamentului viclean al inculpatului, care după ce a

primit banii a avut intenția să se eschiveze de la onorarea acestora și să nu-i

restituie părții vătămate, asemenea acord întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii de escrocherie.

La capitolul, individualizării, stabilirii categoriei și termenului

pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61,

75 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care conform art. 16

Cod penal, se atribuie la categoria celor grave și mai puțin grave, de faptul

că inculpatul prejudiciul cauzat nu l-a recuperat, cauzând daune în

proporții considerabile și în proporții deosebit de mari, din care motiv s-a

ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea lui va fi posibilă doar în

condițiile de închisoare, pedeapsă ce corespunde caractemlui și gradului

prejudiciabil al acțiunilor săvârșite, personalității celui vinovat și

circumstanțelor concrete ale cauzei.

Luând în considerație în ansamblu toate circumstanțele cauzei la

săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5)

Cod penal și art.190 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a considerat că,

restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului Golub

Alexei, este posibilă doar cu izolarea de societate.

Totodată, ținând cont de faptul că, a fost stabilit cu certitudine că

inculpatul prin acțiunile sale a cauzat prejudicii pecuniare părților

vătămate, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a dispus

încasarea de la Golub Alexei în beneficiul lui Profir Nicolae și Corobeinicov

Igor a prejudiciului material cauzat prin infracțiune.

avocatul Aftenii Marin în numele inculpatului, la data de 13.05.2019, care

solicită casarea acestora, cu dispunerea achitării lui Golub Alexei de

învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) și art. 190

alin. (1) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În motivarea recursului invocă:

- instanțele de fond au analizat unilateral probele și eronat au adoptat

hotărâri de condamnare, în privința inculpatului, fiind recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunilor imputate;

- instanțele de fond, condamnându-l pe Golub Alexei s-au bazat doar

pe declarațiile exclusive ale părților vătămate, fără a fi cercetate minuțios și

obiectiv cumulul probelor din dosar, ce demonstrează nevinovăția

inculpatului. Probele administrate impun concluzia că, între inculpat și

părțile vătămate sunt niște relații civile, ce urmau a fi soluționate exclusiv

pe cale civilă și nicidecum în cadrul procesului penal;

- cercetând declarațiile părților vătămate, a martorilor și a înscrisurilor

8

anexate la materialele cauzei penale, cum ar fi recipisele întocmite de

inculpat la momentul primirii sumelor de bani, se ajunge la concluzia că

Golub Alexei urmează a fi achitat pe motivul că, fapta nu întrunește

elementele infracțiunilor imputate;

- declarațiile date de inculpat în cadrul urmăririi penale corespund

adevărului, fapt confirmat și prin procesul-verbal de confruntare, efectuat

cu partea vătămată, iar în ședințele de judecată nu au fost aduse careva

probe, ce ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția lui Golub Alexei în

comiterea infracțiunilor imputate. Nu au fost prezentate probe

incontestabile, ce ar dovedi că condamnatul a săvârșit infracțiunile de

escrocherie;

- s-a constatat cu certitudine prezența relațiilor civile între condamnat

și părțile vătămate, iar faptul că inculpatul nu recunoaște învinuirea

înaintată și imposibilitatea ultimului de a-și onora obligațiile ce au survenit

în urma împrumutării sumelor de bani, nu poate servi drept temei pentru a

fi acuzat de dobândirea ilicită a sumelor bănești pretinse de părțile

vătămate, prin inducerea în eroare și în proporții deosebit de mari.

Caracterul civil, prezent în speță, nu a fost combătut cu probe de către

acuzare, ce ar demonstra latura penală a acțiunilor admise de inculpat;

- partea vătămată Profir Nicolae a acordat împrumuturi inculpatului

de mai multe ori, iar recipisele prezente la dosar, fără îndoială

demonstrează faptul că litigiul între aceștia este exclusiv de natură civilă;

- din probele administrate în cadrul urmăririi penale și în instanța de

judecată nu s-a dovedit faptul că, inculpatul a urmărit scopul de a însuși

sumele de bani împrumutați, constatându-se și faptul că ultimul a încercat,

și chiar a întors anumite sume de bani;

- la momentul luării banilor în împrumut, starea financiară a

inculpatului era bună, fapt confirmat de partea vătămată și martorul audiat

în ședința de judecată. Nu a fost inculpatul în situație financiară extrem de

rea, la momentul când și-a asumat angajamentul încheierii tranzacției, ce ar

demonstra intenția de a comite o infracțiune din cele imputate.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat și a solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca

fiind vădit neîntemeiat, deoarece la judecarea cauzei în instanța de apel au

fost respectate prevederile art. 414 Cod de procedură penală.

9

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins, din considerentele

ce urmează.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost

declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu

este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când

hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Din cuprinsul recursului ordinar se reține că autorul acestuia invocă ca

temei de drept pentru casarea hotărârii contestate pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate prin prisma temeiului invocat de

recurent, Colegiul penal lărgit, în urma cercetării materialelor cauzei reține că

acesta nu este incident speței, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415 alin. (21 ), 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor relevante invocate în apelul declarat, motivarea soluției

corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar,

instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de drept.

Colegiul penal lărgit constată că temeiul dat la care sa referit autorul

recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă

că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate

argumentele expuse în apel.

Argumentele esențiale a apărătorului expuse în apelul declarat, a primit

aprecierea instanței care le-a respins și a menționat că avocatul a solicitat

achitarea inculpatului pe motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor

infracțiunii de escrocherie, însă nu a indicat care elemente anume lipsesc și

care sunt temeiurile unei asemenea concluzii.

De asemenea a primit apreciere în instanța de apel faptul examinării

cauzei în lipsa inculpatului în prima instanță întrucât din materialele cauzei a

fost constatat cu certitudine că instanța a întreprins toate posibilitățile legale

în vederea aducerii la cunoștință a inculpatului despre data, locul și ora

ședințelor de judecată în vederea asigurării prezenței lui, însă nu a fost

posibilă citarea ultimului, care ulterior a fost anunțat în căutare.

10

Opozant criticilor recurentului cu privire la aprecierea eronată a

probelor de către instanța de apel, instanța de recurs consideră oportun de a

reitera suplimentar unele constatări esențiale ale instanței de apel care a

stabilit cert asupra existenței intenției inculpatului Golub Alexei, inclusiv a

scopului de cupiditate, din startul derulării stării de fapt, întrucât din probele

analizate și apreciate la caz s-a stabilit cert faptul că, banii au fost transmiși de

Profir Nicolae și de Corobeinicov Igor, ce au fost primiți de către Golub

Alexei și care ulterior nu i-a restituit, după cum a promis proprietarilor, în

conformitate cu obligațiunile asumate, prin ce a și fost realizată latura

subiectivă a infracțiunii de escrocherie, acțiunile inculpatului depășind

limitele cadrului civil, trecând în sfera penalului, în pofida faptului că inițial

între părți au existat niște acorduri civile, ca urmare a comportamentului

viclean al inculpatului, care după ce a primit banii a avut intenția să se

eschiveze de la onorarea acestora și să nu-i restituie părții vătămate,

asemenea acord întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

escrocherie.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de

apel nu a comis erorile de drept invocate de către recurent deoarece eroarea

gravă de fapt constă în stabilirea eronată a faptelor, în existența sau

inexistența lor, prin neluarea în considerație a probelor, care le confirmau sau

prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o

apreciere greșită a probelor și ea trebuie să rezulte din situația dosarului,

privită ca o stare de fapt.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă,

adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte,

să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții, decât cea pe care materialul probator o susține.

Tot la acest capitol, Colegiul penal lărgit reieșind din criticile

apărătorului invocate în recurs, reține că acestea se referă în mare parte doar

la chestiunea de apreciere a probelor. Mai mult, reieșind din analiza textuală

a recursului ordinar declarat, se constată că autorul face o proprie evaluare a

materialului probator, considerând că acesta nu confirmă vinovăția

inculpatului Golub Alexei în comiterea infracțiunilor imputate.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece

întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția

11

ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar

convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele

admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și

utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de

vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate

fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la

etapa judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de

probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind

atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Ținând cont de cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de

instanța de apel în privința inculpatului Golub Alexei, nefiind identificată de

instanța de recurs ordinar prezența unei erori grave de fapt, ce ar putea servi

drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiului

de casare invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază că criticile recurentului în această

parte sunt neîntemeiate și declarative.

Prin urmare, se relevă că potrivit art. 384 alin. (3), 410 alin. (1), 414 alin.

(1), 417 alin. (1) pct. 8) și 419 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul a îndeplinit obligația legală de a supune verificării legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar, drept urmare decizia instanței de apel

cuprinde raționamente, care au dus la admiterea apelului părții apărării

inclusiv cu aplicarea prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală

din motivul că prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, pentru modificarea unor

acte legislative, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova, 309-320/498 din

17.08.2018, articolul 190 Cod penal a suferit modificări, și în urma constatării

faptei inculpatului Golub Alexei pe episodul cu partea vătămată

Corobeinicov Igor, instanța de apel a recalificat acțiunile inculpatului de la

art. 190 alin.(2) lit. c) la art. 190 alin. (1) Cod penal, Golub Alexei beneficiind

de reducerea pedepsei.

Concluziile instanței de apel pe acest capăt de acuzare au fost bazate pe

probele cercetate în ședința de judecată, ce au primit aprecierea

corespunzătoare conform art. 101 Cod de procedură penală, prin urmare la

acest capitol instanța de recurs nu a stabilit careva erori.

12

Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o

atenție sporită materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente

temeinice versiunea părții apărării despre nevinovăția inculpatului Golub

Alexei.

Astfel, instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în decizia

atacată, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se

admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către

instanțele ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt

fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile

atacate, constatându-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate

drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar

probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea

influenta autenticitatea concluziilor formulate de instanțe.

Respectiv, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a menționa că,

potrivit statuărilor expuse de Curtea Europeană în hotărârile sale, aceasta a

evidențiat cu titlul de principiu că, instanțele judecătorești trebuie să-și

motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (cauza Ruiz Torija vs.

Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt obligate să ofere un

răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă el este

invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a

prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și

circumstanțele cauzei, or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă

refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale

pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele

art. 6 din Convenție (cauza Bachowski vs. Polonia din 02.11.2010).

Având ca reper cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca

justificate concluziile instanței de apel, privind constatarea vinovăției

inculpatului Golub Alexei pe ambele capete de acuzare.

Așa cum reiese în mod evident din lucrările dosarului, instanța de apel

a dat deplină eficiență probelor cercetate, evaluându-le în mod unitar și

evidențiind aspectele concordante, ce confirmă vinovăția inculpatului Golub

Alexei în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) și art. 190

alin. (1) Cod penal.

La fel, reieșind din analiza textuală a deciziei instanței de apel, Colegiul

lărgit constată că, au fost apreciate în mod obiectiv atât declarațiile părților

vătămate, martorilor audiați la caz, cât și ale inculpatului, declarațiile părților

vătămate Corobeinicov Igor și Profir Nicolae și-au găsit confirmarea și prin

alte probe cercetate, și verificate în cadrul ședințelor de judecată, inclusiv prin

declarațiile martorilor și probele materiale.

13

Generalizând cele enunțate, Colegiul penal lărgit, apreciază ca

justificate concluziile instanței de apel, privind constatarea vinovăției

inculpatului Golub Alexei în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190

alin. (5) și art. 190 alin. (1) Cod penal, nefiind stabilite careva erori de drept,

ce ar justifica necesitatea intervenirii în hotărârea instanței de apel, în sensul

casării acesteia, recursul declarat de către apărătorul inculpatului urmând a fi

respins ca inadmisibil, deoarece este neîntemeiat.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul

Aftenii Marin în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2019, în cauza penală în

privința lui Golub Alexei Igor.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

14