1ra-41/2020 — art. 264/1 alin. 1, 190 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264/1 alin. 1, 190 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-41/2020 — art. 264/1 alin. 1, 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-41/2020
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
04 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Boico Victor
Judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
inculpat împreună cu avocatul acestuia Jelamschi Eugenia, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 17 aprilie 2018 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2019, în
cauza penală în privința lui
Arap Ion xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat xxxxx
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 16.06.2016 – 17.04.2018;
Instanța de apel: 16.05.2018 – 27.03.2019;
Instanța de recurs: 03.06.2019 –04.02.2020.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 17 aprilie
2018, Arap Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la pedeapsă sub formă de
amendă în mărime de 900 (nouă sute) unități convenționale, echivalentul a
18000 (optsprezece mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții
sau de a exercita o anumită activitate ce țin de administrarea bunurilor și
mijloacelor financiare pe un termen de 2 (doi) ani;
- în baza art. 236 alin. (1) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, iar în
temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată
condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani;
- în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă
în mărime de 400 (patru sute) unități convenționale, echivalentul a 8000 (opt
1
mii lei), cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 3 (trei) ani.
Conform art. 84 alin. (1) și alin. (3) Cod penal, pentru concurs de
infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Arap Ion i-a fost
stabilită pedeapsa definitivă sub formă amendă în mărime de 900 (nouă sute)
unități convenționale, echivalentul a 18000 (optsprezece mii lei), închisoare
pe un termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de administrarea
bunurilor și mijloacelor financiare pe un termen de 2 (doi) ani și cu privarea
de dreptul a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, cu
executarea de sine stătătoare a pedepselor.
Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost
suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat în fapt că,
Arap Ion, la 03 august 2015, aproximativ la ora 18:00, aflându-se la intersecția
str. Ismail cu bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, mun. Chișinău, având intenția
dobândirii ilicite de la cet. Buga Sergiu a unui telefon mobil de model „iPhone
5”, abuzând de încrederea ultimului, prin înșelăciune, a cumpărat telefonul dat
contra sumei de 200 euro, achitându-se cu o bancnotă cu valoarea nominală
de 200 euro, cu seria și numărul SOI813660427, anul de emisie 2002, care
conform raportului de expertiză nr. 7784 din 17 august 2015, prezintă semne
de falsificare, fiind realizată din hârtie normală, fără fibre de poliester incolore
încorporate în masa suportului, cifra bancnotei, elementele de design major
de pe aversul bancnotei, imaginile reversului, seria sunt executate cu folosirea
formelor de tipar de tip plan-ofset, numărul bancnotei - tipar înalt, nu la
întreprinderea specializată în confecționarea banilor și a hârtiilor de valoare,
astfel cauzând cetățeanului Buga Sergiu o daună materială în proporție
considerabilă în mărime de 4112,94 lei.
Tot el, la data de 29 octombrie 2016, contrar pct. 14, lit. a) al
Regulamentului Circulației Rutiere care prevede că, conducătorului de vehicul
îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența
drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor
medicamentoase care provoacă reducerea reacției, în timp ce se afla în
mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică intenționat, a urcat la volan
și a condus autoturismul de model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare
xxxxx.
În aceeași zi, în jurul orei 13:30, în timpul deplasării pe str. Aleea Gării,
1, mun. Chișinău, a fost stopat de către agentul constatator al Inspectoratului
Național de Patrulare, unde în urma verificării actelor, Arap Ion a fost
suspectat în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică.
Fiind supus testării cu alcooltestul „Drager 6810", în vederea stabilirii stării de
ebrietate și naturii ei, s-a stabilit că ultimul se afla în stare de ebrietate
alcoolică cu grad avansat, cu concentrația de alcool în aerul expirat de 0,68
mg/l.
2
Conform prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de
ebrietate cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de
alcool în sânge de la 0,8 mg/l, și mai mult, și concentrația vaporilor de alcool
în aerul expirat de la 0,4 mg/l, și mai mult.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c)
Cod penal, escrocheria – dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile; art. 236 alin. (1) Cod penal, fabricarea și punerea în circulație a
semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false și art. 2641 Cod penal,
conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad
avansat.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Arap Ion, care a
solicitat casarea parțială a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Arap Ion să
fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190
alin. (2) lit. c) și art. 236 alin. (1) Cod penal.
În motivarea cererii de apel a invocat că din toate probele administrate
și cercetate în cadrul examinării judecătorești nu a putut fi stabilită cu
certitudine vinovăția sa, deoarece probele prezentate de către acuzatorul de
stat sunt insuficiente, iar alte careva probe nu au putut fi prezentate pentru a-i
putea incrimina comiterea unor astfel de infracțiuni.
Avocatul Jelamschi Eugenia a declarat apel în numele inculpatului,
solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care Arap Ion învinuit în comiterea
infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 236 alin. (1) Cod penal,
să fie achitat, din motiv că, fapta acestuia nu întrunește elementele
infracțiunii, iar procesul penal de învinuire a lui Arap Ion în comiterea
infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (1) Cod penal, să fie încetat din motiv
că, există alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea
tragerii la răspundere penală.
În motivarea cererii de apel a invocat, că contrar prevederilor art. art.
113-118 Cod penal, prin învinuirea înaintată, lui Arap Ion i se incriminează
comiterea unei singure fapte infracționale, care în drept a fost calificată ca
două infracțiuni distincte prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 236
alin. (1) Cod penal.
A menționat apărarea, că pe parcursul judecării cauzei, acuzarea nu a
prezentat nicio probă, care ar indica la faptul că Arap Ion ar fi cunoscut că
bancnota de 200 Euro este falsă.
Din învinuirea înaintată lui Arap Ion, care a fost menținută de instanța
de judecată, se constată că lui Arap Ion nu i se incriminează faptul că ultimul
ar fi avut intenția directă de a pune în circulație bani falși, prima instanță
depășind limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.
În ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu nu este indicat
semnul calificativ că Arap Ion a cunoscut despre faptul că bancnota de 200
3
Euro este falsă și ar fi avut intenția directă de a o pune în circulație, la caz
lipsind latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod
penal.
Referitor la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod
penal, a menționat apărarea că urmărirea penală pe cauza penală
nr. 2016012220 a fost pornită la data 04 noiembrie 2016, de către OUP al SUP
a IP Centru, Mihai Busuioc, care a efectuat mai multe acțiuni de urmărire
penală în această cauză.
Consideră că ordonanța de pornire a urmăririi penale menționată este
lovită de nulitate absolută, iar acțiunile de urmărire penală care au fost
efectuate de către OUP al SUP a IP Mihai Busuioc, nu pot fi admise ca probe și
nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești, deoarece au
fost obținute de către o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni
procesuale în cauza penală.
Menționează că, la data de 23 iunie 2016 prin sentința Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău, Mihai Busuioc, a fost recunoscut vinovat și condamnat
în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal,
fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2500 unități
convenționale, precum și pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a
ocupa funcții publice pe termen de 1 an, soluție care a fost menținută prin
decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2016 și
prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 15 martie 2017.
Având în susținere prevederile art. 251 Cod de procedură penală,
apărarea a subliniat că ordonanța de punere sub învinuire a lui Arap Ion din
22 noiembrie 2016, este lovită de nulitate absolută și nu produce careva
consecințe juridice, deoarece a fost adoptată cu pornirea ilegală a urmăririi
penale, de către o persoană care nu avea dreptul să emită această ordonanță.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie
2019, au fost admise din alte motive, inclusiv din oficiu, apelurile declarate,
casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță prin care:
- procesul penal intentat în privința lui Arap Ion în baza art. 2641
alin. (1) Cod penal, a fost încetat cu liberarea de pedeapsa penală, din motivul
intervenirii termenului de prescripție, prevăzut la art. 60 Cod penal;
- Arap Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190
alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în
mărimea de 850 (opt sute cincizeci) unități convenționale, echivalentul a
17000 lei.
În temeiul art. 84 alin. (1) și art. 87 Cod penal, pentru concurs de
infracțiuni, prin cumulul total al pedepselor, la pedeapsa aplicată a fost
adăugată pedeapsa de 5 ani închisoare, stabilită prin sentința Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 17 aprilie 2018 în temeiul art. 236 alin. (1) Cod
penal, stabilindu-i lui Arap Ion pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare,
cu amendă în mărime de 850 (opt sute cincizeci) unități convenționale, cu
4
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu executarea de sine
stătătoare a pedepselor.
În temeiul art. 90 alin. (1)-(6) Cod penal, executarea pedepsei închisorii
a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.
5.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că
potrivit Legii nr. 176 din 26 iulie 2018, pentru modificarea unor acte
legislative publicat în Monitorul Oficial nr. 309-320 la data de 17 august 2018,
intrată în vigoare la data de 17 august 2018 „La articolul 190: în dispoziția
alineatului (1), textul „înșelăciune sau abuz de încredere” a fost substituit cu
textul „inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea
ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte
adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în
cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii
actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia
este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune
considerabile”; alineatul (2), litera c) a fost exclus.
Având în vedere aceste prevederi legale, instanța de apel a recalificat
acțiunile inculpatului din prevederile art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza
art. 190 alin. (1) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor
altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei
fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului,
părților (în cazul în care identitatea ora este motivul determinant al încheierii
actului juridic) actului juridic nul sau abil, ori dacă încheierea acestuia este
determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune
considerabile.
Drept urmare, instanța de apel a constatat în fapt că la 03 august 2015,
aproximativ la ora 18:00, aflându-se la intersecția str. Ismail cu bd. Ștefan cel
Mare, mun. Chișinău, având intenția dobândirii ilicite de la cet. Buga Sergiu a
unui telefon mobil de model „iPhone5”, abuzând de încrederea ultimului, prin
înșelăciune, a cumpărat telefonul dat contra sumei de 200 euro, achitându-se
cu o bancnotă cu valoare nominală de 200 euro, cu seria și numărul
SOI813660427, anul de emisie 2002, care conform raportului de expertiză
nr. 7784 din 17 august 2015, prezintă semne de falsificare, fiind realizată din
hârtie normală, fără fibre de poliester incolore încorporate în masa suportului,
cifra bancnotei, elementele de design major de pe aversul bancnotei, imaginile
reversului, seria sunt executate cu folosirea formelor de tipar de tip
plan-ofset, numărul bancnotei-tipar înalt, nu la întreprinderea specializată în
confecționarea banilor și a hârtiilor de valoare, astfel cauzând cetățeanului
Buga Sergiu o daună materială în proporție considerabilă în mărime de
4112,94 lei.
Tot el, la data de 29 octombrie 2016, contrar pct. 14, lit. a) al
Regulamentului circulației Rutiere care prevede că, conducătorului de vehicul
îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența
5
drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor
medicamentoase care provoacă reducerea reacției, în timp ce se afla în
mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică intenționat, a urcat la volan
și a condus autoturismul model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare
xxxxx.
În aceeași zi, în jurul orei 13:30, în timpul deplasării pe str. Aleea Gării,
1, mun. Chișinău, a fost stopat de către agentul constatator al Inspectoratului
National de Patrulare, unde în urma verificării actelor, Arap Ion a fost
suspectat în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică.
Fiind supus testării cu alcooltestul „Drager 6810”, în vederea stabilirii stării de
ebrietate și naturii ei, s-a stabilit că ultimul se afla în stare de ebrietate
alcoolică cu grad avansat, cu concentrația de alcool în aerul expirat de 0,68
mg/l.
Conform prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de
ebrietate cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de
alcool în sânge de la 0,8 mg/l, și mai mult, și concentrația vaporilor de alcool
în aerul expirat de la 0,4 mg/l, și mai mult.
Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului în baza:
- art. 190 alin. (1) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a
bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor
persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale
ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul
determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori
dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau
viclean care a produs daune considerabile;
- art. 236 alin. (1) Cod penal, adică fabricarea sau punerea în circulație
a semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false;
- art. 2641 alin. (1) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport
în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
5.2. Referitor la infracțiunea imputată inculpatului în baza art. 2641
Cod penal, având în susținere prevederile art. 53 lit. g), 60 alin. (1) lit. a) Cod
penal, art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel a
reținut că aceasta a fost săvârșită la data de 29 octombrie 2016, respectiv
până la 29 martie 2019 s-au scurs 2 ani și 4 luni, motiv din care a ajuns la
concluzia încetării procesului penal, în legătură cu intervenirea prescripției
tragerii la răspundere penală prevăzută de art. 60 Cod penal.
5.3. Instanța de apel a respins alegațiile părții apărării invocate în
cererea de apel, cu privire la achitarea inculpatului Arap Ion, reținând că
ultimul a recunoscut vina parțial.
Totodată, în opinia instanței de apel vina inculpatului este confirmată
prin declarațiile părții vătămate Buga Sergiu, menționând că nu poate fi
reținută poziția acestuia precum că paguba materială pricinuită pentru el este
6
una neconsiderabilă, or acesta din urmă în instanța de judecată nu a prezentat
probe ce ar confirma cele declarate.
Potrivit instanței de apel, vina inculpatului mai este dovedită și prin
declarațiile martorului Chihai Alexandru, prin procesul-verbal de înregistrare
a plângerii din 05 august 2015 și raportul de expertiză nr. 7784 din 17 august
2015.
Instanța de apel a reținut că declarațiile inculpatului Arap Ion depuse în
cadrul ședinței de judecată, vin în contradicție cu probele acumulate de către
organul de urmărire penală, și care au un singur scop - evitarea răspunderii
penale pentru cele comise.
Astfel, instanța de apel a reținut că, în acțiunile inculpatului se conține
latura obiectivă a escrocheriei, deoarece prin probele administrate s-a
constatat că, făptuitorul având intenția dobândirii ilicite de la cet. Buga Sergiu
a unui telefon mobil de model „iPhone 5”, abuzând de încrederea ultimului,
prin dezinformarea și inducerea în eroare a acestuia a cumpărat telefonul dat
contra sumei de 200 euro, achitându-se cu o bancnotă cu valoare nominală de
200 euro, care prezintă semne de falsificare, fiind realizată din hârtie normală,
fără fibre de poliester incolore încorporate în masa suportului, cifra
bancnotei, elementele de design major de pe aversul bancnotei, imaginile
reversului, seria sunt executate cu folosirea formelor de tipar de tip
plan-ofset, numărul bancnotei-tipar înalt, nu la întreprinderea specializată în
confecționarea banilor și a hârtiilor de valoare, astfel cauzând cetățeanului
Buga Sergiu o daună materială în proporții considerabile în mărime de
4112,94 lei, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate Buga Sergiu și a
martorului Chihai Alexandru.
Prin probele administrate s-a constatat că, făptuitorul a obținut cu
rea-credință de la Buga Sergiu telefonul mobil de marcă „iPhone 5”, transmis
voit de către aceasta, prin dezinformarea și inducere în eroare achitându-se cu
o bancnotă cu valoare nominală de 200 euro care prezintă semne de
falsificare.
Potrivit instanței de apel, în acțiunile inculpatului Arap Ion este
prezentă și latura subiectivă, care se caracterizează prin, intenție directă, or
acesta își dădea seama de caracterul social periculos al acțiunilor sale, a
prevăzut consecințele ei social periculoase și a dorit survenirea lor.
Astfel, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că
inculpatul Arap Ion nu este vinovat, menționând că în apelul declarat nu sunt
aduse careva probe care ar dovedi nevinovăția inculpatului.
De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile părții apărării
invocate în cererea de apel, cu privire la achitarea inculpatului Arap Ion de
sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod
penal, reținând declarațiile părții vătămate Buga Sergiu, ale martorului
Chihai Alexandru, procesul-verbal de înregistrare a plângerii de către
Buga Sergiu din 05 august 2015 și raportul de expertiză nr. 7784 din
17 august 2015.
7
5.4. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a
ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, 90 Cod penal, de
persoana inculpatului Arap Ion, care a recunoscut vina parțial, nu are
antecedente penale, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
inculpatului, de condițiile de viață ale familiei lui.
Totodată, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a
personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața
socială, ținând cont de pericolul social al faptei comise, infracțiunea făcând
parte din categoria celor mai puțin grave, instanța de apel a conchis că scopul
legii penale la caz poate fi atins și fără izolarea acestuia de societate.
Inculpatul și avocatul acestuia Jelamschi Eugenia, declară recurs
ordinar în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură
penală, solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond cu pronunțarea unei
noi hotărâri de achitare a inculpatului, de sub învinuirea de săvârșirea
infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 236 alin. (1) Cod penal,
din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii, iar procesul
penal de învinuire a lui Arap Ion în comiterea infracțiunii prevăzute la
art. 2641 alin. (1) Cod penal, să fie încetat din motiv că există alte circumstanțe
prevăzute de lege care condiționează excluderea tragerii la răspundere
penală.
În argumentarea recursului apărarea menționează că reieșind din
învinuirea înaintată lui Arap Ion, care este inclusă în rechizitoriul cauzei
penale și menținută prin hotărârile instanțelor de fond, se constată că lui
Arap Ion i se incriminează comiterea unei singure fapte infracționale, care în
drept a fost calificată ca două infracțiuni distincte prevăzute la art. 190
alin. (2) lit. c) și art. 236 alin. (1) Cod penal, fapt care contravine prevederilor
art. 113-118 Cod penal.
Relevă apărarea, că pe parcursul judecării cauzei, acuzarea nu a
prezentat nicio probă, care ar indica la faptul că Arap Ion ar fi cunoscut că
bancnota de 200 Euro era falsă. Din declarațiile părții vătămate Buga Sergiu și
ale martorului Chihai Alexandru, nu reiese în nici un fel faptul că Arap Ion ar fi
cunoscut că bancnota de 200 Euro era falsă, mai mult partea vătămată
Buga Sergiu primind bancnota de 200 Euro nu a sesizat faptul că aceasta ar fi
falsă, de asemenea nici martorul Chihai Alexandru primind bancnota de 200
Euro de la partea vătămată nu a sesizat că aceasta ar fi falsă. Faptul că
bancnota era falsă s-a stabilit abia după ce aceștia au prezentat-o la bancă.
De asemenea, din celelalte probe prezentate de acuzare, nu reiese în nici
un fel faptul că Arap Ion ar fi cunoscut despre aceea că bancnota de 200 Euro
este falsă.
Din învinuirea înaintată lui Arap Ion, care a și fost reținută de instanțele
de judecată, se constată că acestuia nu i se incriminează faptul că ultimul ar fi
avut intenția directă de a pune în circulație bani falși, în asemenea
circumstanțe, instanțele de fond condamnându-l pe Arap Ion în baza art. 236
8
alin. (1) Cod penal, a depășit limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, fapt
care este interzis de art. 326 alin. (1) Cod de procedură penală.
Mai relevă apărarea, că învinuirea formulată de procuror în privința
inculpatului Arap Ion, nu reflectă întocmai cerințele art. 281 Cod de procedură
penală, deoarece în textul ordonanței de punere sub învinuire și în
rechizitoriu, acuzațiile aduse acestuia sunt imprecise, nu sunt indicate
semnele calificative pentru încadrarea juridică a faptei.
Astfel, în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu nu este
indicat semnul calificativ că Arap Ion a cunoscut despre faptul că bancnota de
200 Euro este falsă și ar fi avut intenția directă de a o pune în circulație.
Referitor la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod
penal, a menționat apărarea că urmărirea penală pe cauza penală
nr. 2016012220 a fost pornită la data 04 noiembrie 2016, de către OUP al SUP
a IP Centru, Mihai Busuioc, care a efectuat mai multe acțiuni de urmărire
penală în această cauză.
Consideră că ordonanța de pornire a urmăririi penale menționată este
lovită de nulitate absolută, iar acțiunile de urmărire penală care au fost
efectuate de către OUP al SUP a IP Mihai Busuioc, nu pot fi admise ca probe și
nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești, deoarece au
fost obținute de către o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni
procesuale în cauza penală.
Menționează că, la data de 23 iunie 2016 prin sentința Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău, Mihai Busuioc, a fost recunoscut vinovat și condamnat
în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal,
fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2500 unități
convenționale, precum și pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a
ocupa funcții publice pe termen de 1 an, soluție care a fost menținută prin
decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2016 și
prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 15 martie 2017.
Având în susținere prevederile art. 251 Cod de procedură penală,
apărarea a subliniat că ordonanța de punere sub învinuire a lui Arap Ion din
22 noiembrie 2016, este lovită de nulitate absolută și nu produce careva
consecințe juridice, deoarece a fost adoptată cu pornirea ilegală a urmăririi
penale, de către o persoană care nu avea dreptul să emită această ordonanță.
În susținerea temeiului pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel, recurenții menționează că instanța de apel
nu a examinat apelul suplimentar al avocatului Jelamschi Eugenia în numele
inculpatului, și anume:
- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului ce ține de încetarea
procesului penal de învinuire a lui Arap Ion în comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 2641 alin. (1) Cod penal, din motiv că există alte circumstanțe
prevăzute de lege care condiționează excluderea tragerii la răspundere penală
și anume încălcarea prevederilor legale referitoare la calitatea persoanei (care
9
a dispus pornirea urmăririi penale) și respectiv sesizarea instanței;
- instanța de apel nu s-a expus nici asupra argumentului că dobândirea
ilegală a averii străine în rezultatul fabricării ori punerii în circulație a
semnelor bănești false se înglobează în art. 236 Cod penal, și nu mai necesită o
calificare suplimentară în baza art. 190 Cod penal;
- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului apărării că, din
învinuirea înaintată lui Arap Ion, care a și fost reținută de instanța de judecată,
se constată că acestuia nu i se incriminează faptul că ultimul ar fi avut intenția
directă de a pune în circulație bani falși și faptul că instanța de fond
condamnându-l pe Arap Ion în baza art. 236 alin. (1) Cod penal, a depășit
limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, fapt care este contrar prevederilor
art. 326 alin. (1) Cod de procedură penală;
- instanța de apel nu s-a expus nicicum asupra argumentului apărării că
în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu nu este indicat semnul
calificativ că Arap Ion a cunoscut despre faptul că bancnota de 200 Euro este
falsă și ar fi avut intenția directă de a o pune în circulație.
Sub aspectul temeiului pentru recurs - hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de
fapt, care a afectat soluția instanței, apărarea indică că, instanța de apel
reîncadrând acțiunile inculpatului în baza art. 190 alin. (1), în redacția nouă,
în vigoare din 17.08.2018, conform indicilor: „...prin inducerea în eroare..., cu
încheierea actului juridic nul sau anulabil determinată de comportamentul
viclean", a depășit limitele învinuirii formulate inculpatului Arap Ion, or,
asemenea împrejurări de fapt și drept nu se regăsesc în rechizitoriu.
Mai mult, calificativul imputat de către instanță inculpatului: „cu
încheierea actului juridic nul sau anulabil” este unul incomplet, deci absolut
neclar, deoarece reprezintă doar o parte din cel prevăzut în dispoziția normei
vizate, cum ar fi: „în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului,
părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al
încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil”, iar în fapta criminală
constatată ca fiind dovedită nu a descris nicio circumstanță legată de vreun
act juridic, cât și esența inducerii în eroare..., cu încheierea actului juridic
anulabil determinată de comportamentul viclean.
De asemenea, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții
vătămate Buga Sergiu precum că prejudiciul material pentru el nu este
considerabil, indicând că partea vătămată nu a prezentat probe ce ar confirma
cele declarate. Însă o asemenea abordare a problemei este inadmisibilă,
deoarece sarcina prezentării probelor revine exclusiv procurorului și nu poate
fi pusă pe seama părții vătămate.
Judecând recursul ordinar declarat și verificând argumentele
invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că
acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează
10
hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în
cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate
cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror
probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele
administrate de prima instanță.
Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia
să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel
sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a
fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au
fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar
în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,
dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept
procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea
adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.
După cum rezultă din materialele cauzei, titularii cererii de recurs
invocă drept temeiuri pentru casarea deciziei recurate prevederile art. 427
alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când 6) instanța de apel nu
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a
admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și când 8) nu au
fost întrunite elementele infracțiunii.
Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare
invocate, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare în speța
dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din
considerentele ce urmează.
Potrivit sentinței, Arap Ion a fost condamnat pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocheria –
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de
încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 236 alin. (1)
Cod penal, fabricarea și punerea în circulație a semnelor bănești false sau a
titlurilor de valoare false și art. 2641 Cod penal, conducerea mijlocului de
11
transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către partea
apărării, instanța de apel a dispus admiterea acestora, a încetat procesul penal
intentat în privința lui Arap Ion în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, din
motivul intervenirii termenului de prescripție, prevăzut la art. 60 Cod penal și
a reîncadrat acțiunile inculpatului din prevederile art. 190 alin. (2) lit. c) Cod
penal în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, intervenind și la capitolul
individualizării pedepsei.
Analizând soluția instanței de apel în raport cu argumentele aduse de
apărare în cererile de apel și de recurs, Colegiul penal atestă că decizia
instanței de apel nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, din
următoarele considerente.
Astfel, dispunând încadrarea juridică a faptelor inculpatului în baza
art. 190 alin. (1) Cod penal, în legătură cu modificările survenite în baza Legii
nr. 176 din 26 iulie 2018, intrată în vigoare la data de 17 august 2018, instanța
de apel a calificat acțiunile inculpatului conform indicilor: „escrocheria, adică
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau
a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase
sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților
substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este
motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil,
ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau
viclean care a produs daune considerabile”, însă la constatarea faptei ca fiind
dovedită nu a descris acțiunile înfăptuite de inculpat potrivit noii încadrări
juridice, indicând că „inculpatul având intenția dobândirii ilicite de la
cet. Buga Sergiu a unui telefon mobil de model „iPhone5”, abuzând de
încrederea ultimului, prin înșelăciune, a cumpărat ….”, fără a specifica
circumstanțele legate de încheierea vreunui act juridic anulabil determinat de
comportamentul viclean al inculpatului, așa cum este prevăzut de norma
incriminată.
Astfel, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să precizeze
faptele săvârșite de către inculpat în raport cu indicii calificativi ai normei
juridice incriminate și să țină cont că judecarea cauzei se efectuează numai în
limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.
Colegiul penal remarcă și faptul că instanța de apel judecând cauza în
ordine de apel, nu a dat răspuns la o serie de argumente invocate de către
apărare, și anume cu referire la faptul că potrivit practicii judiciare,
dobândirea ilegală a averii străine în rezultatul fabricării ori punerii în
circulație a semnelor bănești false se înglobează în art. 236 Cod penal, și nu
mai necesită o calificare suplimentară în baza art. 190 Cod penal.
Referitor la calificarea faptei în baza art. 236 alin. (1) Cod penal,
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivele din apel cu privire la faptul,
că în rechizitoriu nu este indicat semnul calificativ că Arap Ion a cunoscut
despre faptul că bancnota de 200 Euro este falsă și că ar fi avut intenția
12
directă de a o pune în circulație.
Totodată Colegiul penal atestă că, deși instanța de apel a dispus
încetarea procesului penal intentat în privința lui Arap Ion în baza art. 2641
alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție,
prevăzut la art. 60 Cod penal, instanța de apel nu s-a expus asupra
argumentului din apel ce ține de încetarea procesului penal din motiv că
există alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea
tragerii la răspundere penală și anume încălcarea prevederilor legale
referitoare la calitatea persoanei (care a dispus pornirea urmăririi penale) și
respectiv sesizarea instanței.
În concluzie, instanța de recurs atestă că argumentele invocate în apelul
apărării nu au fost supuse verificării de către instanța de apel, argumente care,
de fapt, țin de soluționarea fondului apelului și neexpunerea asupra acestora
reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel.
Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un
viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal
de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.
La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit
jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul
rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra
admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora
pentru pronunțarea deciziei judecătorești.
Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost
auzite.
O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și
posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.
Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control
public al administrării justiției.
Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a
aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a
arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost
acceptate sau respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11
octombrie 2011).
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să examineze
amănunțit aspectele descrise întru evitarea încălcării dreptului la un proces
echitabil al inculpaților garantat de articolul 6&1 CEDO coroborat cu art. 4, 20
din Constituție.
Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la
concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi
corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt
erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției
instanței de apel și se consideră temei de recurs.
Totodată, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate,
13
să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției
adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să
verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă
probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95,
101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apeluri și recurs, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe
o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor
art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Se admite recursul ordinar declarat de către inculpat împreună cu
avocatul acestuia Jelamschi Eugenia, se casează total decizia Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2019, în cauza penală în privința lui
Arap Ion xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de
apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 13 martie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Boico Victor
14