1ra-41/2020 — art. 264/1 alin. 1, 190 alin. 1 CP

1ra-41/2020 — art. 264/1 alin. 1, 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-41/2020

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

04 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

Judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

inculpat împreună cu avocatul acestuia Jelamschi Eugenia, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 17 aprilie 2018 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2019, în

cauza penală în privința lui

Arap Ion xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

2018, Arap Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 900 (nouă sute) unități convenționale, echivalentul a

18000 (optsprezece mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita o anumită activitate ce țin de administrarea bunurilor și

mijloacelor financiare pe un termen de 2 (doi) ani;

- în baza art. 236 alin. (1) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, iar în

temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani;

- în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 400 (patru sute) unități convenționale, echivalentul a 8000 (opt

1

mii lei), cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 (trei) ani.

Conform art. 84 alin. (1) și alin. (3) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Arap Ion i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă sub formă amendă în mărime de 900 (nouă sute)

unități convenționale, echivalentul a 18000 (optsprezece mii lei), închisoare

pe un termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de administrarea

bunurilor și mijloacelor financiare pe un termen de 2 (doi) ani și cu privarea

de dreptul a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, cu

executarea de sine stătătoare a pedepselor.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani.

Arap Ion, la 03 august 2015, aproximativ la ora 18:00, aflându-se la intersecția

str. Ismail cu bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, mun. Chișinău, având intenția

dobândirii ilicite de la cet. Buga Sergiu a unui telefon mobil de model „iPhone

5”, abuzând de încrederea ultimului, prin înșelăciune, a cumpărat telefonul dat

contra sumei de 200 euro, achitându-se cu o bancnotă cu valoarea nominală

de 200 euro, cu seria și numărul SOI813660427, anul de emisie 2002, care

conform raportului de expertiză nr. 7784 din 17 august 2015, prezintă semne

de falsificare, fiind realizată din hârtie normală, fără fibre de poliester incolore

încorporate în masa suportului, cifra bancnotei, elementele de design major

de pe aversul bancnotei, imaginile reversului, seria sunt executate cu folosirea

formelor de tipar de tip plan-ofset, numărul bancnotei - tipar înalt, nu la

întreprinderea specializată în confecționarea banilor și a hârtiilor de valoare,

astfel cauzând cetățeanului Buga Sergiu o daună materială în proporție

considerabilă în mărime de 4112,94 lei.

Tot el, la data de 29 octombrie 2016, contrar pct. 14, lit. a) al

Regulamentului Circulației Rutiere care prevede că, conducătorului de vehicul

îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența

drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care provoacă reducerea reacției, în timp ce se afla în

mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică intenționat, a urcat la volan

și a condus autoturismul de model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare

xxxxx.

În aceeași zi, în jurul orei 13:30, în timpul deplasării pe str. Aleea Gării,

1, mun. Chișinău, a fost stopat de către agentul constatator al Inspectoratului

Național de Patrulare, unde în urma verificării actelor, Arap Ion a fost

suspectat în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică.

Fiind supus testării cu alcooltestul „Drager 6810", în vederea stabilirii stării de

ebrietate și naturii ei, s-a stabilit că ultimul se afla în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, cu concentrația de alcool în aerul expirat de 0,68

mg/l.

2

Conform prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de

ebrietate cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de

alcool în sânge de la 0,8 mg/l, și mai mult, și concentrația vaporilor de alcool

în aerul expirat de la 0,4 mg/l, și mai mult.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c)

Cod penal, escrocheria – dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile; art. 236 alin. (1) Cod penal, fabricarea și punerea în circulație a

semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false și art. 2641 Cod penal,

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat.

solicitat casarea parțială a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Arap Ion să

fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190

alin. (2) lit. c) și art. 236 alin. (1) Cod penal.

În motivarea cererii de apel a invocat că din toate probele administrate

și cercetate în cadrul examinării judecătorești nu a putut fi stabilită cu

certitudine vinovăția sa, deoarece probele prezentate de către acuzatorul de

stat sunt insuficiente, iar alte careva probe nu au putut fi prezentate pentru a-i

putea incrimina comiterea unor astfel de infracțiuni.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Arap Ion învinuit în comiterea

infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 236 alin. (1) Cod penal,

să fie achitat, din motiv că, fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii, iar procesul penal de învinuire a lui Arap Ion în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (1) Cod penal, să fie încetat din motiv

că, există alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea

tragerii la răspundere penală.

În motivarea cererii de apel a invocat, că contrar prevederilor art. art.

113-118 Cod penal, prin învinuirea înaintată, lui Arap Ion i se incriminează

comiterea unei singure fapte infracționale, care în drept a fost calificată ca

două infracțiuni distincte prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 236

alin. (1) Cod penal.

A menționat apărarea, că pe parcursul judecării cauzei, acuzarea nu a

prezentat nicio probă, care ar indica la faptul că Arap Ion ar fi cunoscut că

bancnota de 200 Euro este falsă.

Din învinuirea înaintată lui Arap Ion, care a fost menținută de instanța

de judecată, se constată că lui Arap Ion nu i se incriminează faptul că ultimul

ar fi avut intenția directă de a pune în circulație bani falși, prima instanță

depășind limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

În ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu nu este indicat

semnul calificativ că Arap Ion a cunoscut despre faptul că bancnota de 200

3

Euro este falsă și ar fi avut intenția directă de a o pune în circulație, la caz

lipsind latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod

penal.

Referitor la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod

penal, a menționat apărarea că urmărirea penală pe cauza penală

nr. 2016012220 a fost pornită la data 04 noiembrie 2016, de către OUP al SUP

a IP Centru, Mihai Busuioc, care a efectuat mai multe acțiuni de urmărire

penală în această cauză.

Consideră că ordonanța de pornire a urmăririi penale menționată este

lovită de nulitate absolută, iar acțiunile de urmărire penală care au fost

efectuate de către OUP al SUP a IP Mihai Busuioc, nu pot fi admise ca probe și

nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești, deoarece au

fost obținute de către o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni

procesuale în cauza penală.

Menționează că, la data de 23 iunie 2016 prin sentința Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, Mihai Busuioc, a fost recunoscut vinovat și condamnat

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2500 unități

convenționale, precum și pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice pe termen de 1 an, soluție care a fost menținută prin

decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2016 și

prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 15 martie 2017.

Având în susținere prevederile art. 251 Cod de procedură penală,

apărarea a subliniat că ordonanța de punere sub învinuire a lui Arap Ion din

22 noiembrie 2016, este lovită de nulitate absolută și nu produce careva

consecințe juridice, deoarece a fost adoptată cu pornirea ilegală a urmăririi

penale, de către o persoană care nu avea dreptul să emită această ordonanță.

2019, au fost admise din alte motive, inclusiv din oficiu, apelurile declarate,

casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care:

- procesul penal intentat în privința lui Arap Ion în baza art. 2641

alin. (1) Cod penal, a fost încetat cu liberarea de pedeapsa penală, din motivul

intervenirii termenului de prescripție, prevăzut la art. 60 Cod penal;

- Arap Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărimea de 850 (opt sute cincizeci) unități convenționale, echivalentul a

17000 lei.

În temeiul art. 84 alin. (1) și art. 87 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumulul total al pedepselor, la pedeapsa aplicată a fost

adăugată pedeapsa de 5 ani închisoare, stabilită prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 17 aprilie 2018 în temeiul art. 236 alin. (1) Cod

penal, stabilindu-i lui Arap Ion pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare,

cu amendă în mărime de 850 (opt sute cincizeci) unități convenționale, cu

4

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu executarea de sine

stătătoare a pedepselor.

În temeiul art. 90 alin. (1)-(6) Cod penal, executarea pedepsei închisorii

a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.

5.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că

potrivit Legii nr. 176 din 26 iulie 2018, pentru modificarea unor acte

legislative publicat în Monitorul Oficial nr. 309-320 la data de 17 august 2018,

intrată în vigoare la data de 17 august 2018 „La articolul 190: în dispoziția

alineatului (1), textul „înșelăciune sau abuz de încredere” a fost substituit cu

textul „inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în

cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii

actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia

este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune

considerabile”; alineatul (2), litera c) a fost exclus.

Având în vedere aceste prevederi legale, instanța de apel a recalificat

acțiunile inculpatului din prevederile art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza

art. 190 alin. (1) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei

fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului,

părților (în cazul în care identitatea ora este motivul determinant al încheierii

actului juridic) actului juridic nul sau abil, ori dacă încheierea acestuia este

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune

considerabile.

Drept urmare, instanța de apel a constatat în fapt că la 03 august 2015,

aproximativ la ora 18:00, aflându-se la intersecția str. Ismail cu bd. Ștefan cel

Mare, mun. Chișinău, având intenția dobândirii ilicite de la cet. Buga Sergiu a

unui telefon mobil de model „iPhone5”, abuzând de încrederea ultimului, prin

înșelăciune, a cumpărat telefonul dat contra sumei de 200 euro, achitându-se

cu o bancnotă cu valoare nominală de 200 euro, cu seria și numărul

SOI813660427, anul de emisie 2002, care conform raportului de expertiză

nr. 7784 din 17 august 2015, prezintă semne de falsificare, fiind realizată din

hârtie normală, fără fibre de poliester incolore încorporate în masa suportului,

cifra bancnotei, elementele de design major de pe aversul bancnotei, imaginile

reversului, seria sunt executate cu folosirea formelor de tipar de tip

plan-ofset, numărul bancnotei-tipar înalt, nu la întreprinderea specializată în

confecționarea banilor și a hârtiilor de valoare, astfel cauzând cetățeanului

Buga Sergiu o daună materială în proporție considerabilă în mărime de

4112,94 lei.

Tot el, la data de 29 octombrie 2016, contrar pct. 14, lit. a) al

Regulamentului circulației Rutiere care prevede că, conducătorului de vehicul

îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența

5

drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care provoacă reducerea reacției, în timp ce se afla în

mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică intenționat, a urcat la volan

și a condus autoturismul model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare

xxxxx.

În aceeași zi, în jurul orei 13:30, în timpul deplasării pe str. Aleea Gării,

1, mun. Chișinău, a fost stopat de către agentul constatator al Inspectoratului

National de Patrulare, unde în urma verificării actelor, Arap Ion a fost

suspectat în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică.

Fiind supus testării cu alcooltestul „Drager 6810”, în vederea stabilirii stării de

ebrietate și naturii ei, s-a stabilit că ultimul se afla în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, cu concentrația de alcool în aerul expirat de 0,68

mg/l.

Conform prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de

ebrietate cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de

alcool în sânge de la 0,8 mg/l, și mai mult, și concentrația vaporilor de alcool

în aerul expirat de la 0,4 mg/l, și mai mult.

Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului în baza:

- art. 190 alin. (1) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor

persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca

mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale

ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul

determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori

dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau

viclean care a produs daune considerabile;

- art. 236 alin. (1) Cod penal, adică fabricarea sau punerea în circulație

a semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false;

- art. 2641 alin. (1) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport

în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

5.2. Referitor la infracțiunea imputată inculpatului în baza art. 2641

Cod penal, având în susținere prevederile art. 53 lit. g), 60 alin. (1) lit. a) Cod

penal, art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel a

reținut că aceasta a fost săvârșită la data de 29 octombrie 2016, respectiv

până la 29 martie 2019 s-au scurs 2 ani și 4 luni, motiv din care a ajuns la

concluzia încetării procesului penal, în legătură cu intervenirea prescripției

tragerii la răspundere penală prevăzută de art. 60 Cod penal.

5.3. Instanța de apel a respins alegațiile părții apărării invocate în

cererea de apel, cu privire la achitarea inculpatului Arap Ion, reținând că

ultimul a recunoscut vina parțial.

Totodată, în opinia instanței de apel vina inculpatului este confirmată

prin declarațiile părții vătămate Buga Sergiu, menționând că nu poate fi

reținută poziția acestuia precum că paguba materială pricinuită pentru el este

6

una neconsiderabilă, or acesta din urmă în instanța de judecată nu a prezentat

probe ce ar confirma cele declarate.

Potrivit instanței de apel, vina inculpatului mai este dovedită și prin

declarațiile martorului Chihai Alexandru, prin procesul-verbal de înregistrare

a plângerii din 05 august 2015 și raportul de expertiză nr. 7784 din 17 august

2015.

Instanța de apel a reținut că declarațiile inculpatului Arap Ion depuse în

cadrul ședinței de judecată, vin în contradicție cu probele acumulate de către

organul de urmărire penală, și care au un singur scop - evitarea răspunderii

penale pentru cele comise.

Astfel, instanța de apel a reținut că, în acțiunile inculpatului se conține

latura obiectivă a escrocheriei, deoarece prin probele administrate s-a

constatat că, făptuitorul având intenția dobândirii ilicite de la cet. Buga Sergiu

a unui telefon mobil de model „iPhone 5”, abuzând de încrederea ultimului,

prin dezinformarea și inducerea în eroare a acestuia a cumpărat telefonul dat

contra sumei de 200 euro, achitându-se cu o bancnotă cu valoare nominală de

200 euro, care prezintă semne de falsificare, fiind realizată din hârtie normală,

fără fibre de poliester incolore încorporate în masa suportului, cifra

bancnotei, elementele de design major de pe aversul bancnotei, imaginile

reversului, seria sunt executate cu folosirea formelor de tipar de tip

plan-ofset, numărul bancnotei-tipar înalt, nu la întreprinderea specializată în

confecționarea banilor și a hârtiilor de valoare, astfel cauzând cetățeanului

Buga Sergiu o daună materială în proporții considerabile în mărime de

4112,94 lei, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate Buga Sergiu și a

martorului Chihai Alexandru.

Prin probele administrate s-a constatat că, făptuitorul a obținut cu

rea-credință de la Buga Sergiu telefonul mobil de marcă „iPhone 5”, transmis

voit de către aceasta, prin dezinformarea și inducere în eroare achitându-se cu

o bancnotă cu valoare nominală de 200 euro care prezintă semne de

falsificare.

Potrivit instanței de apel, în acțiunile inculpatului Arap Ion este

prezentă și latura subiectivă, care se caracterizează prin, intenție directă, or

acesta își dădea seama de caracterul social periculos al acțiunilor sale, a

prevăzut consecințele ei social periculoase și a dorit survenirea lor.

Astfel, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că

inculpatul Arap Ion nu este vinovat, menționând că în apelul declarat nu sunt

aduse careva probe care ar dovedi nevinovăția inculpatului.

De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile părții apărării

invocate în cererea de apel, cu privire la achitarea inculpatului Arap Ion de

sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod

penal, reținând declarațiile părții vătămate Buga Sergiu, ale martorului

Chihai Alexandru, procesul-verbal de înregistrare a plângerii de către

Buga Sergiu din 05 august 2015 și raportul de expertiză nr. 7784 din

17 august 2015.

7

5.4. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, 90 Cod penal, de

persoana inculpatului Arap Ion, care a recunoscut vina parțial, nu are

antecedente penale, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului, de condițiile de viață ale familiei lui.

Totodată, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața

socială, ținând cont de pericolul social al faptei comise, infracțiunea făcând

parte din categoria celor mai puțin grave, instanța de apel a conchis că scopul

legii penale la caz poate fi atins și fără izolarea acestuia de societate.

ordinar în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond cu pronunțarea unei

noi hotărâri de achitare a inculpatului, de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 236 alin. (1) Cod penal,

din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii, iar procesul

penal de învinuire a lui Arap Ion în comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 2641 alin. (1) Cod penal, să fie încetat din motiv că există alte circumstanțe

prevăzute de lege care condiționează excluderea tragerii la răspundere

penală.

În argumentarea recursului apărarea menționează că reieșind din

învinuirea înaintată lui Arap Ion, care este inclusă în rechizitoriul cauzei

penale și menținută prin hotărârile instanțelor de fond, se constată că lui

Arap Ion i se incriminează comiterea unei singure fapte infracționale, care în

drept a fost calificată ca două infracțiuni distincte prevăzute la art. 190

alin. (2) lit. c) și art. 236 alin. (1) Cod penal, fapt care contravine prevederilor

art. 113-118 Cod penal.

Relevă apărarea, că pe parcursul judecării cauzei, acuzarea nu a

prezentat nicio probă, care ar indica la faptul că Arap Ion ar fi cunoscut că

bancnota de 200 Euro era falsă. Din declarațiile părții vătămate Buga Sergiu și

ale martorului Chihai Alexandru, nu reiese în nici un fel faptul că Arap Ion ar fi

cunoscut că bancnota de 200 Euro era falsă, mai mult partea vătămată

Buga Sergiu primind bancnota de 200 Euro nu a sesizat faptul că aceasta ar fi

falsă, de asemenea nici martorul Chihai Alexandru primind bancnota de 200

Euro de la partea vătămată nu a sesizat că aceasta ar fi falsă. Faptul că

bancnota era falsă s-a stabilit abia după ce aceștia au prezentat-o la bancă.

De asemenea, din celelalte probe prezentate de acuzare, nu reiese în nici

un fel faptul că Arap Ion ar fi cunoscut despre aceea că bancnota de 200 Euro

este falsă.

Din învinuirea înaintată lui Arap Ion, care a și fost reținută de instanțele

de judecată, se constată că acestuia nu i se incriminează faptul că ultimul ar fi

avut intenția directă de a pune în circulație bani falși, în asemenea

circumstanțe, instanțele de fond condamnându-l pe Arap Ion în baza art. 236

8

alin. (1) Cod penal, a depășit limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, fapt

care este interzis de art. 326 alin. (1) Cod de procedură penală.

Mai relevă apărarea, că învinuirea formulată de procuror în privința

inculpatului Arap Ion, nu reflectă întocmai cerințele art. 281 Cod de procedură

penală, deoarece în textul ordonanței de punere sub învinuire și în

rechizitoriu, acuzațiile aduse acestuia sunt imprecise, nu sunt indicate

semnele calificative pentru încadrarea juridică a faptei.

Astfel, în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu nu este

indicat semnul calificativ că Arap Ion a cunoscut despre faptul că bancnota de

200 Euro este falsă și ar fi avut intenția directă de a o pune în circulație.

Referitor la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod

penal, a menționat apărarea că urmărirea penală pe cauza penală

nr. 2016012220 a fost pornită la data 04 noiembrie 2016, de către OUP al SUP

a IP Centru, Mihai Busuioc, care a efectuat mai multe acțiuni de urmărire

penală în această cauză.

Consideră că ordonanța de pornire a urmăririi penale menționată este

lovită de nulitate absolută, iar acțiunile de urmărire penală care au fost

efectuate de către OUP al SUP a IP Mihai Busuioc, nu pot fi admise ca probe și

nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești, deoarece au

fost obținute de către o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni

procesuale în cauza penală.

Menționează că, la data de 23 iunie 2016 prin sentința Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, Mihai Busuioc, a fost recunoscut vinovat și condamnat

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2500 unități

convenționale, precum și pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice pe termen de 1 an, soluție care a fost menținută prin

decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2016 și

prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 15 martie 2017.

Având în susținere prevederile art. 251 Cod de procedură penală,

apărarea a subliniat că ordonanța de punere sub învinuire a lui Arap Ion din

22 noiembrie 2016, este lovită de nulitate absolută și nu produce careva

consecințe juridice, deoarece a fost adoptată cu pornirea ilegală a urmăririi

penale, de către o persoană care nu avea dreptul să emită această ordonanță.

În susținerea temeiului pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, recurenții menționează că instanța de apel

nu a examinat apelul suplimentar al avocatului Jelamschi Eugenia în numele

inculpatului, și anume:

- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului ce ține de încetarea

procesului penal de învinuire a lui Arap Ion în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 2641 alin. (1) Cod penal, din motiv că există alte circumstanțe

prevăzute de lege care condiționează excluderea tragerii la răspundere penală

și anume încălcarea prevederilor legale referitoare la calitatea persoanei (care

9

a dispus pornirea urmăririi penale) și respectiv sesizarea instanței;

- instanța de apel nu s-a expus nici asupra argumentului că dobândirea

ilegală a averii străine în rezultatul fabricării ori punerii în circulație a

semnelor bănești false se înglobează în art. 236 Cod penal, și nu mai necesită o

calificare suplimentară în baza art. 190 Cod penal;

- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului apărării că, din

învinuirea înaintată lui Arap Ion, care a și fost reținută de instanța de judecată,

se constată că acestuia nu i se incriminează faptul că ultimul ar fi avut intenția

directă de a pune în circulație bani falși și faptul că instanța de fond

condamnându-l pe Arap Ion în baza art. 236 alin. (1) Cod penal, a depășit

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, fapt care este contrar prevederilor

art. 326 alin. (1) Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu s-a expus nicicum asupra argumentului apărării că

în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu nu este indicat semnul

calificativ că Arap Ion a cunoscut despre faptul că bancnota de 200 Euro este

falsă și ar fi avut intenția directă de a o pune în circulație.

Sub aspectul temeiului pentru recurs - hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței, apărarea indică că, instanța de apel

reîncadrând acțiunile inculpatului în baza art. 190 alin. (1), în redacția nouă,

în vigoare din 17.08.2018, conform indicilor: „...prin inducerea în eroare..., cu

încheierea actului juridic nul sau anulabil determinată de comportamentul

viclean", a depășit limitele învinuirii formulate inculpatului Arap Ion, or,

asemenea împrejurări de fapt și drept nu se regăsesc în rechizitoriu.

Mai mult, calificativul imputat de către instanță inculpatului: „cu

încheierea actului juridic nul sau anulabil” este unul incomplet, deci absolut

neclar, deoarece reprezintă doar o parte din cel prevăzut în dispoziția normei

vizate, cum ar fi: „în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului,

părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al

încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil”, iar în fapta criminală

constatată ca fiind dovedită nu a descris nicio circumstanță legată de vreun

act juridic, cât și esența inducerii în eroare..., cu încheierea actului juridic

anulabil determinată de comportamentul viclean.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții

vătămate Buga Sergiu precum că prejudiciul material pentru el nu este

considerabil, indicând că partea vătămată nu a prezentat probe ce ar confirma

cele declarate. Însă o asemenea abordare a problemei este inadmisibilă,

deoarece sarcina prezentării probelor revine exclusiv procurorului și nu poate

fi pusă pe seama părții vătămate.

invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că

acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează

10

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia

să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a

fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar

în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea

adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

După cum rezultă din materialele cauzei, titularii cererii de recurs

invocă drept temeiuri pentru casarea deciziei recurate prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când 6) instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și când 8) nu au

fost întrunite elementele infracțiunii.

Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare

invocate, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din

considerentele ce urmează.

Potrivit sentinței, Arap Ion a fost condamnat pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocheria –

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de

încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 236 alin. (1)

Cod penal, fabricarea și punerea în circulație a semnelor bănești false sau a

titlurilor de valoare false și art. 2641 Cod penal, conducerea mijlocului de

11

transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către partea

apărării, instanța de apel a dispus admiterea acestora, a încetat procesul penal

intentat în privința lui Arap Ion în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, din

motivul intervenirii termenului de prescripție, prevăzut la art. 60 Cod penal și

a reîncadrat acțiunile inculpatului din prevederile art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, intervenind și la capitolul

individualizării pedepsei.

Analizând soluția instanței de apel în raport cu argumentele aduse de

apărare în cererile de apel și de recurs, Colegiul penal atestă că decizia

instanței de apel nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, din

următoarele considerente.

Astfel, dispunând încadrarea juridică a faptelor inculpatului în baza

art. 190 alin. (1) Cod penal, în legătură cu modificările survenite în baza Legii

nr. 176 din 26 iulie 2018, intrată în vigoare la data de 17 august 2018, instanța

de apel a calificat acțiunile inculpatului conform indicilor: „escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau

a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase

sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este

motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil,

ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau

viclean care a produs daune considerabile”, însă la constatarea faptei ca fiind

dovedită nu a descris acțiunile înfăptuite de inculpat potrivit noii încadrări

juridice, indicând că „inculpatul având intenția dobândirii ilicite de la

cet. Buga Sergiu a unui telefon mobil de model „iPhone5”, abuzând de

încrederea ultimului, prin înșelăciune, a cumpărat ….”, fără a specifica

circumstanțele legate de încheierea vreunui act juridic anulabil determinat de

comportamentul viclean al inculpatului, așa cum este prevăzut de norma

incriminată.

Astfel, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să precizeze

faptele săvârșite de către inculpat în raport cu indicii calificativi ai normei

juridice incriminate și să țină cont că judecarea cauzei se efectuează numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Colegiul penal remarcă și faptul că instanța de apel judecând cauza în

ordine de apel, nu a dat răspuns la o serie de argumente invocate de către

apărare, și anume cu referire la faptul că potrivit practicii judiciare,

dobândirea ilegală a averii străine în rezultatul fabricării ori punerii în

circulație a semnelor bănești false se înglobează în art. 236 Cod penal, și nu

mai necesită o calificare suplimentară în baza art. 190 Cod penal.

Referitor la calificarea faptei în baza art. 236 alin. (1) Cod penal,

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivele din apel cu privire la faptul,

că în rechizitoriu nu este indicat semnul calificativ că Arap Ion a cunoscut

despre faptul că bancnota de 200 Euro este falsă și că ar fi avut intenția

12

directă de a o pune în circulație.

Totodată Colegiul penal atestă că, deși instanța de apel a dispus

încetarea procesului penal intentat în privința lui Arap Ion în baza art. 2641

alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție,

prevăzut la art. 60 Cod penal, instanța de apel nu s-a expus asupra

argumentului din apel ce ține de încetarea procesului penal din motiv că

există alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea

tragerii la răspundere penală și anume încălcarea prevederilor legale

referitoare la calitatea persoanei (care a dispus pornirea urmăririi penale) și

respectiv sesizarea instanței.

În concluzie, instanța de recurs atestă că argumentele invocate în apelul

apărării nu au fost supuse verificării de către instanța de apel, argumente care,

de fapt, țin de soluționarea fondului apelului și neexpunerea asupra acestora

reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un

viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal

de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit

jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul

rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra

admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora

pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost

auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control

public al administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a

aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a

arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost

acceptate sau respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11

octombrie 2011).

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să examineze

amănunțit aspectele descrise întru evitarea încălcării dreptului la un proces

echitabil al inculpaților garantat de articolul 6&1 CEDO coroborat cu art. 4, 20

din Constituție.

Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt

erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției

instanței de apel și se consideră temei de recurs.

Totodată, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate,

13

să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă

probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95,

101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apeluri și recurs, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe

o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor

art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către inculpat împreună cu

avocatul acestuia Jelamschi Eugenia, se casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2019, în cauza penală în privința lui

Arap Ion xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 13 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

14