1ra-1129/2019 — Art. 152 alin. 2 lit. e; 187 alin. 2 lit. b, e,f; 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 12 septembrie 2017, Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 152 alin. (2) lit. e), 187 alin. (2) lit. b), e), f) și 287 alin. (2) lit. b) Cod penal fiindu- le aplicată pedeapsă după cum urmează: - în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - a câte 5 ani închisoare; - în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal - a câte 5 ani închisoare, fără amendă; - în baza art. 287 alin. ( 2) lit. b) Cod penal - a câte 3 ani închisoare. 1 Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, li s-a stabilit lui Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolii, pedeapsă definitivă - a câte 6 ( șase ) ani închisoare, fără amendă, cu executare, în penitenciar de tip semiînchis. În privința lui Bordian Dmitrii, Teslaru Anatolie și Mulear Sergiu a fost aplicată măsura preventivă - obligația de a nu părăsi localitatea până la intrarea sentinței în vigoare. Pedeapsa cu închisoare în privința lui Bordian Dmitrii, Teslaru Anatolie și Mulear Sergiu urmează a fi executată de la data intrării sentinței în vigoare. Acțiunile civile depuse de Borodachi Victor și Rusu Denis împotriva lui Bordian Dmitrii, Teslaru Anatolie și Mulear Sergiu despre încasarea despăgubirilor materiale, morale și cheltuielilor de judecată - s-au admis parțial. S-a dispus încasarea, în mod solidar, de la Bordian Dmitrii, Teslaru Anatolie și Mulear Sergiu în beneficiul lui Borodachi Victor - 4000 (patru mii) lei, cu titlu de despăgubiri materiale, și a câte 10 000 ( zece mii) lei, de la fiecare, despăgubiri morale. Pretenția lui Borodachi Victor despre încasarea cheltuielilor de judecată s-a respins ca neîntemeiată. S-a dispus încasarea de la Bordian Dmitrii, Teslaru Anatolie și Mulear Sergiu în beneficiul lui Rusu Denis - a câte 10 000 lei, cu titlu de despăgubiri morale, și a câte 3000 lei, cheltuieli de judecată, în total a câte 13000 (treisprezece mii) lei.

În sentință, prima instanță a constatat că: Teslaru Anatolie, Mulear Sergiu, Bordian Dmitrii, și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, în privința cărora dosarul a fost disjungat, prin înțelegere prealabilă și în comun acord, la XXXXX, aproximativ ora 04:00, aflându-se în preajma blocului locativ amplasat pe bd. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău, fără temei, încălcând grosolan ordinea publică, manifestată prin cinism și obrăznicie deosebită, din intenții huliganice, au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioare, în diferite părți ale corpului, lui Borodachi Victor, cauzându-i vătămare corporală neînsemnată, și lui Rusu Denis, cauzându-i vătămări corporale medii. Astfel, prima instanță a apreciat că prin acțiunile lor intenționate, Teslaru Anatolie, Mulear Sergiu și Bordian Dmitrii au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor, săvârșit de mai multe persoane, și 2 infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale, comisă de mai multe persoane. Tot ei, la XXXXX, aproximativ ora 04.00 min., în același loc și circumstanțe, continuându-și acțiunile criminale cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, deschis au sustras de la Sorodachi Victor, o gentuță, în care se aflau 4000 lei, prin ce i-au cauzat daune materiale în proporții considerabile. Astfel, prima instanță a apreciat că prin acțiunile lor intenționate, Teslaru Anatolie, Mulear Sergiu și Bordian Dmitrii au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal - jaful, comis de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase centru viață, cu cauzarea de daune considerabile.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - avocatul Briceag Andrei în numele inculpatului Bordian Dmitri, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea ce ține de condamnarea lui Dmitrii Bordian, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea integrală a lui Bordian Dmitrii; - avocatul Scutelnic Valeriu în numele inculpatului Teslaru Anatolie, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea inculpatului Teslaru Anatolie, pe motiv că în acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate; - avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului Mulear Sergiu, prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin Mulear Serghei să fie achitat pe toate capetele de acuzare iar acțiunile civile părților vătămate să fie respinse ca neîntemeiate. 3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul Briceag Andrei a menționat că: - în speță nu se atestă gradul prejudiciabil pentru calificarea ca vătămare medie a integrității corporale sau sănătății și nu se întrunesc elementele infracțiunii cât și nu se dovedește participarea lui Dmitrii Bordian la comiterea infracțiunii; - a considerat aplicabile la caz prevederile art. 78 din Codul Contravențional al IM, pe motivul că potrivit pct. 70 al Regulamentului Ministerului Sănătății nr. 199 lin 27 iunie 2003: prin „incapacitate permanentă și însemnată de muncă„ trebuie înțeleasă o incapacitate 3 generală de muncă în volum mai mare de 10%, dar nu mai mare de 33% (o treime). Prin urmare, se constată că este neîntemeiată și lipsită de temei juridic incriminarea și sancționarea lui Dmitrii Bordian în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, or, probele existente la materialele dosarului combat concluziile la care a ajuns instanța de judecată, ori instanța nu a luat în considerare faptul că, la dosar sunt anexate două rapoarte de expertiză medico-legală cu concluzii diferite, referitoare la gravitatea vătămărilor corporale cauzate lui Denis Rusu; - conform Raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 20 iunie 2014, lui Denis Rusu au fost cauzate vătămări corporale ușoare, iar conform Raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 15 octombrie 2014 - vătămări corporale medii. Instanța a dat apreciere doar celui de-al doilea raport de expertiză medico-legală, fără a lua în considerare faptul că, celelalte probe existente la dosar sunt în contradicție cu concluziile din acest raport și susțin concluziile în Raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 20 iunie 2014. însăși instanța de judecată a reținut în Sentința sa din 12 septembrie 2017 că, potrivit fișei medicale a ui Denis Rusu, acesta s-ar fi aflat în concediu medical în perioada 26 aprilie 2014 - 8 mai 2014 - 11 mai 2014 - ceea ce constituie 15 zile. Faptul că partea vătămată r fi continuat tratamentul până la data de 19 mai 2014 nu a fost probat. Denis Rusu nu a putut dovedi prin înscrisuri sau alte mijloace de probă că a avut un curs le lecuire la domiciliu după internarea din staționar. Astfel, probele existente la dosar indică asupra faptului că lui Denis Rusu i-ar fi fost cauzate vătămări cu o durată mai mică de 21 de zile, ce se califică drept dereglare de scurtă durată a sănătății. - nu sunt întrunite elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 152 Cod penal, ori urmările prejudiciabile urmau a fi materializate printr-o dereglare îndelungată a sănătății și/sau o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de 1/3 din capacitatea de muncă, ori în cazul de față, aceste consecințe nu sunt prezente și nu au putut fi demonstrate. - la materialele dosarului nu există probe care ar demonstra participarea lui Dmitrii Bordian la comiterea infracțiunii, ori declarațiile părții vătămate Denis Rusu, sunt contradictorii cu cele ale martorului Mihail XXXX, prin care se confirmă faptul că Dmitrii Bordian nu era printre cele trei persoane care au aplicat lovituri părții vătămate. Astfel consideră că, pe parcursul urmăririi penale și în instanța de judecată, partea vătămată a dat declarații pe alocuri contradictorii și a încercat să ducă în eroare instanța; 4 - cu referire la condamnarea în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal a considerat că nu există faptul infracțiunii (fapta prejudiciabilă), cât și nu se atestă urmările prejudiciabile ale infracțiunii incriminate. La materialele dosarului nu există absolut nici o probă prin care s-ar confirma comiterea infracțiunii de jaf (sustragerea genții în cauză și a presupusei sume de bani), deci în speță nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate: nu există faptul infracțiunii (fapta prejudiciabilă) și nici urmările prejudiciabile. Atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată au pus la baza incriminării și sancționării infracțiunii de jaf doar declarațiile părții vătămate Victor Borodachi și a martorului Cătălin Rusu, prin urmare la dosar nu există absolut nici o probă care să indice asupra comiterii infracțiunii de jaf, ori aceste declarații nu sunt suficiente pentru a condamna o persoană. - cu referire la condamnarea în baza art. 287 alin. 2) lit. b) Cod penal, nu există probe prin care să se confirme comiterea, de către Dmitrii Bordian, a infracțiunii incriminate, fiind una ilegală și neîntemeiată, deoarece Dmitrii Bordian nu a comis nici una dintre modalitățile normative ale faptei prejudiciabile mai sus identificate. La materialele cauzei nu există nici o probă care ar confirma comiterea, de către Dmitrii Bordian, a infracțiunii de huliganism. Concluzia instanței de fond, pe acest capăt de acuzare, se fundamentează strict pe declarațiile părților vătămate Denis Rusu și Victor Borodachi. Aceste declarații însă vin în contradicție cu declarațiile martorilor Mihail XXXX, Ludmila XXXX, cât și a inculpaților Sergiu Mulear și Anatolie Teslaru, care au declarat că „nu l-au văzut pe Bordian Dmitrii printre persoanele implicate în bătaie”. La dosar nu există probe prin care s-ar dovedi că Dmitrii Bordian a întreprins careva acțiuni de încălcare a ordinii publice, însoțite de aplicarea violenței, amenințarea cu violență, opunere de rezistență, violență sau care se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Mai mult, Dmitrii Bordian nu a agresat fizic/verbal părțile vătămate. Concluzia în cauză este susținută prin coroborarea probelor anexate la dosar, iar concluzia instanței de fond se combate prin inexistența la dosar a probelor care ar dovedi cu certitudine cele incriminate lui Dmitrii Bordian. Unicul „punct tangențial" al lui Dmitrii Bordian cu speța, este faptul că acesta a strigat de printre blocuri: „Fugiți, că vine poliția”. Iar prin această expresie, Dmitrii Bordian a intenționat să stopeze cumva bătaia. Totodată, atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată au reținut că, la bătaia din 26 aprilie 2017 au participat și alte persoane neidentificate/nestabilite de către organul e urmărire penală. Nu este exclus că, aceste persoane nestabilite încă, să fi 5 comis cele incriminate lui Dmitrii Bordian. Așadar, simpla bănuială a persoanei de omiterea unei infracțiuni nu poate justifica arestarea acesteia și mai ales - condamnarea ei. 3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul Scutelnic Valeriu în numele inculpatului Teslaru Anatolie, a menționat că: - învinuirea înaintată lui Teslaru Anatolie nu și-a găsit confirmarea pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de fond, iar probele administrate au fost apreciate în mod eronat, existând în cazul dat temeiuri suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e), 187 alin.(2) lit. b), e), f) și 287 alin.(2) lit. b) Cod penal; - faptul că în acțiunile inculpatului Teslaru Anatolie lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin.(2) lit. e), 187 alin. (2) lit. b), e), f) și 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, rezultă din declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești de către inculpatul Teslaru Anatolie. Cele declarate de inculpatul Teslaru Anatolie și-au găsit confirmare prin: declarațiile inculpatului Mulear Sergiu, care a declarat că într-adevăr la XXXXX l-a invitat pe Teslaru Anatol la o bere, apoi au mers după țigări. Când au trecut pe lângă casă unde era o bătaie, cineva l-a lovit și l-a tras de scurtă. El cu precizie a văzut că Teslaru Aatolie n-a lovit pe nimeni din cei implicați în bătaie; declarațiile inculpatului Bordian Dmitri, care a declarat că în dimineața zilei de 26 aprilie 2014 a ieșit din locul locativ, în care locuiește, de pe bd. XXXXX, mun. Chișinău și a observat câteva persoane care aveau o altercație. Totodată, în apropiere a observat o doamnă e nume XXXX Ludmila, după care din depărtare a strigat la persoanele date, că se apropie poliția după ce și-a continuat drumul. În bătaie nu a fost implicat; declarațiile părții vătămate Rusu Denis, care a declarat în instanța de judecată că Teslaru Anatol nu s-a apropiat de el și nu i-a aplicat lovituri, inclusiv când era chiar la pământ. A doua oară, când a fost doborât la pământ și a fost bătut de careva persoane, printre acestea Teslaru Anatol tot nu era și nu i-a aplicat careva lovituri; declarațiile martorului acuzării XXXX Mihail, care atât în cadrul urmăririi penale precum și în cadrul cercetării judecătorești a comunicat că la XXXXX, în jurul orelor 05:00 se întorcea din oraș cu automobilul său personal, unde la intersecția bd. XXXX cu XXXXX din mun. Chișinău a observat un grup de persoane care se băteau. Ulterior, în curte l-a observat pe Bordian Dmitrii, care se afla împreună cu o doamnă de circa 50 de ani, iar Bordian a strigat în direcția celor 3 tineri; fugiți, vine poliția”; declarațiile martorului apărării XXXX Ludmila, audiată în instanța de judecată, care a declarat că locuiește 6 în blocul locativ de pe bd. XXXXX, XXXXX și a ieșit în noaptea pe la orele 3- 00 a ieșit în curte să caute cățelul pierdut și a văzut cum pe o capotă de automobil 2 persoane consumau băuturi spirtoase (vin) și vorbeau tare între ei, care mai târziu au început să-l bată pe Teslaru Anatolie pe care îl cunoaște vizual și alt băiat care era cu el. A văzut că acești doi băieți nu aplicau cuiva lovituri, dar numai primeau. De asemenea, martorul dat a declarat că Teslaru Anatolie și celălalt băiat n-au luat careva lucruri de la persoanele care î-i băteau, unul dintre care a arătat o legitimație. Este sigură de cele văzute, deoarece se afla la o distanță de aproximativ 5 m și a văzut clar fețele tuturor. Alte femei care să asiste la incidentul dat ea nu a văzut. Mai mult, în afară de faptul că declarațiile martorului dat confirmă declarațiile date de Teslaru Anatolii, ele infirmă declarațiile controversate a părților vătămate; - prin declarațiile părților vătămate se confirmă faptul că învinuirea adusă lui Teslaru Anatolie referitor la vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății cet. Rusu Denis nu se confirmă din simplu motiv că el personal nici nu s-a apropiat de această parte vătămată, nu i-a aplicat acestuia nici o lovitură; - pe parcursul examinării cauzei date în instanță, s-a stabilit cu certitudine și faptul, că cauza dată fiind pornită la 05.05.2014 de către organul de urmărire penală n-au fost întreprinse nici un fel de măsuri pentru stabilirea persoanelor care cu adevărat erau implicate în conflictul din XXXXX dar s-a bazat numai pe declarațiile părților vătămate, date împotriva persoanelor care au fost reținuți la moment la fața locului. Atît inculpatul Teslaru Anatolie cât și ceilalți inculpați fiind reținuți, n-au încercat să fugă, n-au opus rezistență, nu s-au eschivat de colaboratorii de poliție care au venit la fața locului, cu toate că au avut această posibilitate, dar s-au supus cerințelor legitime fapt ce confirmă nevinovăția lor, însăși martorii acuzării XXXX Mihail a declarat că a văzut cele întâmplate la XXXX, dar n-a confirmat faptul sustragerii deschise a bunurilor cet. Borodachi V.; - instanța de judecată urma să dea o apreciere critică declarațiilor părților vătămate și să achite inculpații pe epizodul privind comiterea acțiunii prevăzute de lit. b), e), f) alin. (2) art. 187 Cod penal, din același motiv că ei fiind reținuți la locul incidentului și fiind percheziționați, la nimeni n-au fost depistate careva obiecte ori mijloace bănești, menționate de partea vătămată Borodachi Victor, care de fapt nici el n-a putut confirma că inculpații ar fi sustras de la el ceva, declarând, că „fiind redusă vizibilitatea a simțit că cineva i-a smuls gentuța sus menționată, însă nu a 7 reușit să vadă cine. În asemenea circumstanțe nu au fost confirmate cele expuse în actul de învinuire precum, că Teslaru Anatolie ar fi acționat în complicitate cu alte persoane comiterea infracțiunilor incriminate. 3.3. În motivarea cererii de apel, avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului Mulear Sergiu, a menționat că: - pentru a recalifica acțiunile lui Mulear Serghei în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal instanța de judecată a reținut că agravanta nu s-a constatat, apreciind critic declarațiile părților vătămate care ar reieși că au văzut în mâna lui Mulear Serghei „ceva strălucitor, un inel altceva”; Că poliția i-a reținut imediat pe Mulear Serghei și Teslaru Anatol, iar în urma percheziției nu au depistat la Mulear Serghei vreun inel ori alt obiect care putut fi folosit ca armă; - apărarea a prezentat argumentele sale în sensul lipsei probatoriului că Mulear Serghei ar fi întreprins acțiuni concrete prin care ar fi încălcat grosolan ordinea publică, ori acțiuni manifestate prin cinism și obrăznicie deosebită, la fel, ar fi avut intenția de a întreprinde aceste acțiuni în scopuri huliganice. Însă instanța de fond a lăsat fără răspuns aceste argumente, prin ce încalcă dreptul inculpatului de a cunoaște poziția instanței de judecată față de argumentele și motivul pentru nu le-a dat o aprecierea solicitată; - instanța de judecată nu a făcut o delimitare clară între capetele de acuzare imputate lui Mulear Serghei și nu a menționat în mod cert în ce constau, s-au manifestat acțiunile infracționale ale acestuia pe fiecare capăt de acuzare și care sunt probele în acest sens. Deși l-a recunoscut vinovat și l-a condamnat pin temeiul art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de fond nu a analizat probele care au confirmat acțiunile de sustragere deschisă a bunurilor lui Borodachi Victor de către Mulear Serghei. Se invocă sustragere deschisă, însă Borodachi Victor nu indică cine i-a sustras geanta cu bani, mai mult, nu indică asupra lui Mulear Serghei. De asemenea, instanța de fond, a reținut că Mulear Serghei a fost reținut de colaboratorii poliției la locul incidentului iar în cadrul percheziției acestuia nu s-au constatat prezența obiectelor ce ar putut fi folosite în calitate de armă, însă trece cu vederea faptul că nu s-au depistat nici bunuri ce i-ar fi aparținut lui Borodachi Victor. - nu s-a demonstrat că Mulear Serghei a avut intenția să-l jefuiască pe Borodachi Victor, mai mult decât atât, înțelegerea prealabilă în săvârșirea jafului; 8

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. Termenul executării pedepsei lui Mulear Sergiu, Teslaru Anatolie și Bordian Dmitrii urmând a fi calculat din momentul reținerii. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor săvârșite de aceștia încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat, a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității si coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpaților Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie conform art. 152 alin. (2) lit. e), 187 alin. (2) lit. b), e), f) și 287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor iar întru confirmarea vinovăției inculpaților Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie. Instanța de apel a reținut următoarele probe, administrate și cercetate de către instanța de fond și verificate în instanța de apel: declarațiile inculpaților, părților vătămate Borodachi Victor, Rusu Denis, martorilor: XXXX Mihail, Rusu Cătălin, XXXX Ludmila, raportul de expertiză medico- legală nr. XXXX din 15.10.2014 (vol. I, f.d.90), procesul - verbal de prezentare spre recunoaștere din 12.12.2014 (vol. I, 54- 55), raportul de expertiză medico-legală nr.l216/D din 04.06.2014 (vol. 1, 58). Instanța de apel a apreciat aceste probe sunt pertinente, concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele și dovedesc cert că Teslaru Anatolie, Mulear Sergiu, Bordian Dmitrii au comis faptele incriminate. La fel, instanța de apel nu a reținut ca plauzibile nici argumentele invocate de apărătorul inculpatului Teslaru Anatolie cu privire la faptul că declarațiile martorului XXXX Ludmila confirmă declarațiile date de Teslaru Anatolii, și ele infirmă declarațiile controversate a părților vătămate, deoarece chiar prin declarațiile părților vătămate se confirmă faptul că învinuirea adusă lui Teslaru Anatolie referitor la vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății cet. Rusu Denis nu se confirmă din simplu motiv că el personal nici nu s-a apropiat de această parte vătămată, nu i-a aplicat acestuia nici o lovitură, ori declarațiile martorului XXXX Mihail care a invocat că ”inițial a văzut conflictul când era în mașină, erau patru persoane, una jos la pământ și trei care-l loveau, l-a cunoscut clar pe 9 Teslaru și Mulear, nu cunoaște unde se afla Bordian, până a veni poliția.”, vin în contradicție cu argumentele invocate de apărare. A fost reținut și faptul că în urma actelor huliganice săvârșite de inculpații Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie, încălcând grosolan ordinea publică, prin acțiuni ce se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele, în diferite părți ale corpului, lui Borodachi Victor, cauzându-i vătămare corporală neînsemnată, și lui Rusu Denis, cauzându-i vătămări corporale medii. Subsecvent, instanța de apel nu a reținut argumentele invocate de avocatul inculpatului Bordian Dmitrii cu privire la faptul că nu există probe prin care să se confirme comiterea, de către Dmitrii Bordian, a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiind una ilegală și neîntemeiată, ori de către acuzare au fost prezentate probe pertinente care dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului Bordian Dmitrii în comiterea acestei infracțiuni. Cu privire la capătul de acuzare a inculpaților Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, și anume vătămarea intenționată medie a integrității corporale, comisă de mai multe persoane, instanța de apel a menționat că prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității si coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința acestora. Argumentul avocatului Briceag Andrei în interesele inculpatului Bordian Dmitri cu privire la faptul că nu sunt întrunite elementele componenței de infracțiune și consideră aplicabil la caz art. 78 Cod Contravențional, pe motiv că urmările prejudiciabile urmau a fi materializate printr-o dereglare îndelungată a sănătății și/sau o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de 1/3 din capacitatea de muncă, deoarece aceste consecințe nu sunt prezente și nu au putut fi demonstrate, nu au fost reținute de către instanța de apel, și sunt combătute prin raportul de expertiză medico-legală nr. XXXX din 15.10.2014 potrivit căruia la Rusu Denis s-a constatat ca vătămare corporală medie. Instanța de apel a menționat că partea vătămată Borodachi Victor a declarat că nu poate comunica exact de către cine i-a fost sustrasă geanta, însă cu coada ochiului a văzut că i-a fost sustrasă, în fața sa fiind Teslaru A., mai mult vizibilitatea era redusă, dar trăsăturile fețelor lor se vedeau. Consideră că motivul pe care au fost agresați a fost geanta sa, care valorează vreo 1500 lei, și în ea avea 4000 lei, deci în rezultatul acțiunilor i-a 10 fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 5200 lei, iar această sumă pentru el este una considerabilă. Pe capătul de învinuire și condamnare a inculpaților Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie pe art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, adică jaful, comis de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață, cu cauzarea de daune considerabile, instanța de apel a reținut că argumentele invocate de apărători în apelurile declarate precum că instanța de fond neîntemeiat nu a luat în considerație argumentele apărării privind lipsa vinovăției inculpaților Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie și a bazat sentința numai pe declarațiile părților vătămate și a martorului Rusu Cătălin, care sunt contradictorii și nu coroborează cu alte probe, nu pot fi reținute deoarece având în vedere starea de apt reținută pe baza declarațiilor părților vătămate și a martorului enunțat, cercetate în instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel, se constată că fapta incriminată inculpaților Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie a fost săvârșită de aceștia. Analizând minuțios declarațiile date de către partea vătămată Borodachi Victor în coroborare cu celelalte probe pe cauza dată, instanța de apel a notat că acestea indică direct la inculpații Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie, precum că au sustras deschis gentuța, ori fiind redusă vizibilitatea partea vătămată a invocat că a simțit cum cineva i-a smuls gentuța, însă nu a reușit să vadă cine din inculpați, dar acesta l-a văzut pe Teslaru Anatolie. De asemenea, partea vătămată a declarat că în momentul când era bătut de toți inculpații i-a fost sustrasă și gentuța. Dintre făptuitori sunt și cei trei inculpați din sala de judecată Bordian Dmitrii, Mulear Sergiu și Teslaru Anatolie. Argumentul avocatului Bînzari Liliana în interesele inculpatului Mulear Sergiu precum că instanța de fond nu a analizat probele care au confirma acțiunile de sustragere deschisă a bunurilor lui Borodachi Victor de către Mulear Serghei, a fost respins de către instanța de apel deoarece analiza coroborată a probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești relevă inconsecvența declarațiilor inculpatului și confirmă contrariul implicarea nemijlocită a acestuia în sustragerea deschisă a gentuței de la Borodachi Victor în care se aflau 4000 lei. Instanța de apel a apreciat critic și declarațiile martorului apărării XXXX Liudmila, pe care le-a considerat neveridice, și care sunt în contrazicere cu probele administrate, chiar și cu declarațiile inculpaților Teslaru Anatolie, Mulear Sergiu și Bordian Dmitrii. 11 Astfel, instanța de apel a reținut că la aplicarea pedepsei, prima instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75-78 Cod penal, și a aplicat pedepse în limitele prevederilor legale, fiind echitabile și motivate.

Decizia motivată a instanței de apel pronunțată la 13 iunie 2018, a fost atacată cu recursuri ordinare de către: - avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Bordian Dmitri, la 02 iulie 2019, prin care, invocând în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și sentinței în latura condamnării inculpatului Bordian Dmitri, cu dispunerea achitării acestuia. - avocatul Bobeică Călin în numele inculpatului Teslaru Anatolie, la 02 august 2019 și la 16 august 2019, prin care, invocând în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și sentinței în latura condamnării inculpatului Teslaru Anatolie, cu dispunerea achitării acestuia pe toate capetele de acuzare. 5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Briceac Andrei a menționat că: - cu privire la condamnarea lui Bordian Dmitri în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, nu se atestă gradul prejudiciabil pentru calificarea ca vătămare medie a integrității corporale sau sănătății și nu se întrunesc elementele infracțiunii. Nu se dovedește participarea lui Bordian Dmitri la comiterea infracțiunii respective; - cu referire la condamnarea lui Bordian Dmitri în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, nu există fapta infracțiunii, nu se atestă urmările prejudiciabile ale infracțiunii incriminate, nu sunt alte probe ce ar confirma declarațiile părții vătămate Borodachi Victor; - cu referire la condamnarea lui Bordian Dmitri în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu există probe ce ar confirma comiterea acestei infracțiuni de către Bordian Dmitri, întrucât instanța sa bazat doar pe declarațiile părților vătămate care vin în contradicție cu declarațiile martorilor. Reieșind din faptul că la bătaia din 26 aprilie 2017 au participat și alte persoane, solicită dispunerea achitării inculpatului Bordian Dmitri întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta; - cauza a fost examinată superficial și formalist fapt prin care s-a încălcat garanțiile unui proces echitabil; - instanța de apel a lăsat fără apreciere declarațiile părții vătămate Rusu Denis depuse în ședința instanței de apel prin care acesta a ezitat să afirme că Bordian Dmitri ar fi fost printre persoanele care l-ar fi agresat; 12 - nu au fost audiați polițiștii care au fost la fața locului; - instanța de apel a neglijat cererea avocatului Briceac Andrei cu privire la cercetarea reperată în apel a tuturor probelor administrate în prima instanță fapt prin care a încălcat dreptul inculpatului Bordian Dmitri de a formula întrebări martorilor, prin ce a fost încălcat art. 6 CEDO. 5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Bobeica Calin în numele inculpatului Teslaru Anatolie a menționat că: - la pronunțarea deciziei în instanța de apel, inculpatul Teslaru Anatolie nu a fost prezent, ulterior fiind reținut la 23 iulie 2018 i sa adus la cunoștință decizia, astfel solicită repunerea în termenul de declarare a recursului.

Referință asupra recursurilor declarate, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S., prin care a optat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiate.

Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează că recursul avocatului Bobeică Călin urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul avocatului Briceac Andrei, fiind parțial întemeiat, urmează a fi admis din următoarele considerente. 7.1. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din sumarul recursului, avocatul Bobeică Călin indică în calitate de temeiuri pentru recurs pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, pe care își întemeiază criticile. Însă, întâi de toate Colegiul penal lărgit relevă că, unul din scopurile legii procesual penale este asigurarea egalității pentru toate părțile interesate în procesul penal, prin urmare acest deziderat impune disciplinarea activității procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor termene peremptorii. Dispoziția art. 422 Cod de procedură penală, expune că termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit materialelor dosarului se constată că, dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 16 mai 2018, în 13 prezența procurorului, inculpaților și avocaților acestora, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și dispozitivul deciziei adoptate (f.d. 10-11 vol. 3), din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale și anume pentru data de 13 iunie 2018 ora 14:00. Tot din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d. 11 v. 3) se constată că, la data stabilită, în prezența procurorului, părții vătămate Rusu Denis și avocatului Briceac Andrei a fost pronunțat dispozitivul deciziei motivate, fiindu-le înmânată participanților prezenți copii a deciziei motivate, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar (f.d. 40 v. 3), celorlalți participații fiindu-le expediată prin intermediul oficiului poștal ( f.d. 39 vol. 3). În continuare, Colegiul menționează că, avocatul Bobeică Călin a declarat recursuri ordinare împotriva hotărârilor judecătorești adoptate la caz, la data de 02 august 2018 și 16 august 2018, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei de intrare a Secției grefă Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție. Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul penal lărgit specifică faptul că pentru avocații inculpaților termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se calculează începând cu data de 14 iunie 2018, adică a doua zi după pronunțarea deciziei, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 16 iulie 2018. Prin urmare, recursurile avocatului Bobeică Călin declarate la 02 august 2018 și 16 august 2018 nu se încadrează in termenul limită prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. Norma prevăzută la alin. (2) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual penal și nulitatea actului efectuat peste termen. Din sensul dispoziției legale menționate supra, se impune obligația îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia. Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv. Totodată, Colegiul remarcă acel fapt că, legea procesual-penală nu stabilește alte condiții de calculare a termenului pentru recurs, inclusiv pentru recursurile ordinare suplimentare declarate de către apărătorii 14 inculpaților care intervin ulterior în proces, decât cel prevăzut la art. 422 Cod de procedură penală, și anume de la data pronunțării deciziei. În baza celor menționate, Colegiul penal lărgit, constatând încălcarea de către recurent a prevederilor art. 422 Cod de procedură penală la faza judecării recursului ordinar, a ajuns la concluzia privind respingerea ca inadmisibil a recursului declarat de către avocatul Bobeică Călin în numele inculpatului Teslaru Anatolie, deoarece este depus peste termen. 7.2. Referitor la recursul declarat de către avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Bordian Dmitrii, Colegiul penal lărgit notează că, potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Deci, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri viciate, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din recursul declarat, Colegiul penal lărgit atestă, că autorul acestuia indică la incidența în speță a pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul lărgit menționează, că în conformitate cu alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Așadar, învederând dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. La fel, din conținutul normei enunțate, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control atât în fapt, cât și în drept numai la persoana care l-a declarat, la 15 calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe. Respectiv, la chestiunile de drept ce urmează a fi verificate de către instanța de apel, se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal, contravențional ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Tot la acest capitol, Colegiul menționează că hotărârile pronunțate de către instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Față de cele ce preced Colegiul lărgit menționează că analizând minuțios hotărârea atacată a instanței de apel, la capitolul verificării și soluționării chestiunilor de drept și oferirii răspunsurilor la motivele invocate de către apelanți, instanța de recurs ordinar consideră că în prezenta speță decizia instanței de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Reieșind din dispoziția art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. În prezenta speță instanța de apel nu sa expus complet asupra argumentelor apelantului cu privire la faptul că, nu a fost stabilit gradul prejudiciabil pentru calificarea ca vătămare medie a integrității corporale sau sănătății a lui Rusu Denis pentru calificarea faptei inculpatului Bordian Dmitri în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, opinând în acest sens că sunt aplicabile prevederile art. 78 Cod Contravențional, pe motivul că potrivit pct. 70 al Regulamentului Ministerului Sănătății nr. 199 lin 27 iunie 2003: prin „incapacitate permanentă și însemnată de muncă„ trebuie înțeleasă o incapacitate generală de muncă în volum mai mare de 10%, dar nu mai mare de 33% (o treime). Prin urmare, probele existente la materialele dosarului combat concluziile la care a ajuns instanța de judecată, ori instanța nu a luat în considerare faptul că, la dosar au fost anexate două rapoarte de expertiză medico-legală cu concluzii diferite, referitoare la gravitatea vătămărilor corporale cauzate lui Rusu Denis. 16 La acest capitol instanța de recurs notează faptul că instanța de apel nu a abordat suficient acest aspect inclusiv și prin prisma art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit căruia concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Astfel, Colegiul penal lărgit, cercetând conținutul deciziei atacate nu a identificat expunerea unei motivări de către instanța de apel cu privire la evaluarea doar a raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 15 octombrie 2014 – prin care au fost stabilite vătămări corporale medii, nu și expuner asupra raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 20 iunie 2014 prin care au fost stabilite vătămări corporale ușoare, în privința lui Rusu Denis. Respectivul aspect urma a fi cercetat minuțios de către instanța de apel prin prisma datelor din materialele cauzei prin care a fost stabilit cert faptul că potrivit fișei medicale a lui Rusu Denis, acesta s-ar fi aflat în concediu medical în perioada 26 aprilie 2014 - 11 mai 2014, ceea ce constituie 15 zile. Faptul că partea vătămată ar fi continuat tratamentul până la data de 19 mai 2014 și că tratamentul a continuat la domiciliu după externarea din staționar, nu a fost confirmat prin înscrisuri sau alte mijloace de probă, atestându-se că tratamentul real probat a avut o durată mai mică de 21 zile, ce se califică drept dereglare de scurtă durată a sănătății. Conform pct. 69 al Regulamentului Ministerului Sănătății nr. 199 din 27 iunie 2003: prin „dereglare îndelungată a sănătății” se subînțeleg consecințele (urmările prejudiciabile) determinate nemijlocit de cauzarea vătămării (maladii, dereglări de funcție, etc.), care au o durată de peste trei săptămâni (mai mult de 21 de zile). Complementară cu noțiunea de „dereglare îndelungată a sănătății” este noțiunea de „dereglare de scurtă durată a sănătății”, care, conform pct. 72 al aceluiași Regulament (nr. 199 din 27 iunie 2003) durează nu mai mult de 21 zile (trei săptămâni). Pentru calificarea faptei în componența infracțiunii art. 152 Cod penal, urmează a fi stabilită în afara oricărui dubiu prezența vătămărilor corporale medii, aspect care în opinia instanței de recurs nu a fost abordat suficient de către instanța de apel pentru a da o soluție definitivă. Deși, jurisprudența Curții Europene permite instanțelor de apel/recurs de a prelua concluziile primelor instanțe, însă doar în cazul în care acestea au expus raționamente întemeiate și au motivat suficient de 17 clar, și just hotărârile adoptate, astfel încât instanțele superioare să își asume concluziile preluate. La cauza deferită judecării, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel pripit a preluat concluziile la care a ajuns prima instanță, în partea ce se referă condamnarea inculpaților în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, atât prima instanță, cât și cea de apel, nu a motivat suficient concluziile sale în partea ce se referă la condamnarea inculpaților în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, astfel încât partea apărării, fiind auzită, să primească răspunsuri clare și întemeiate la acest capitol. În asemenea situație, în opinia Colegiului este incident temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. La cest capitol, instanța de recurs menționează că, acest temei de casare poate fi aplicat în cazul când nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. Obligația motivării hotărârilor judecătorești este cuprinsă în dispozițiile art. 385-388, 394, 415-417 Cod de procedură penală. Motivarea deciziei permite instanțelor superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită de avut în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă, sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare, incident în prezenta speță. De asemenea, instanța de recurs ordinat apreciază că instanța de apel a comis o eroare de fapt prin lipsa expunerii asupra cererii avocatului Briceac Andrei cu privire la cercetarea reperată în apel a tuturor probelor administrate în prima instanță inclusiv și soluționării posibilității audierii polițiștilor care au intervenit la chemarea de la fața locului in respectiva speță, chestiune ce aduce atingere accesului la justiție a inculpatului Bordian Dmitri și încălcării dreptului la apărare și un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO. De asemenea, instanța de recurs notează că la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează a ține cont și de prevederile art. 70 alin (31) Cod penal, potrivit cărora la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în 18 limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată. Reieșind din faptul că, una și aceiași faptă de comitere a infracțiunii de vătămare intenționată medie a fost incriminată la toți trei inculpați, instanța de recurs ordinar consideră necesară casarea deciziei instanței de apel inclusiv și în partea menținerii condamnării inculpaților Teslaru Anatolie și Mulear Sergiu, întrucât eventuala modificare a condamnării inculpatului Bordian Dmitrii pe acest capăt de învinuire, are ca efect și schimbarea situației inculpaților Teslaru Anatolie și Mulear Sergiu. În acest sens, instanța de recurs se ghidează de prevederile art. 426 Cod de procedură penală, potrivit cărora, instanța de recurs examinează cauza prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putând hotărî și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai gravă, dacă s-a decis admisibilitatea recursului. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și recurs, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 426, 434, 435 alin. (1) pct. 1) și 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Bobeică Călin în numele inculpatului Teslaru Anatolie. 19 Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Bordian Dmitrii, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, în cauza penală în privința lui Bordian Dmitrii XXXXX, și prin extindere în privința lui Teslaru Anatolie XXXXX, Mulear Sergiu XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Bordian Dmitrii XXXXX, Teslaru Anatolie XXXXX, Mulear Sergiu XXXXX se eliberează imediat din penitenciar dacă nu execută arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare, în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia, nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 20