1ra-1743/2019 — art. 187 alin. 2 lit. b, d, f CP

1ra-1743/2019 — art. 187 alin. 2 lit. b, d, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1743/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

28 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir

judecători: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie,

de către avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului Lupu Andrei și de către

avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Brăiescu Nicolae, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie

2019, în cauza penală privindu-i pe

Brăiescu Nicolae xxxxx

Lupu Andrei xxxxx

Garabagiu Nicolae xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.06.2016 – 08.12.2018;

Instanța de apel: 17.01.2019 – 09.04.2019;

Instanța de recurs: 26.07.2019 – 28.11.2019;

A C O N S T A T AT :

2018, Garabagiu Nicolae și Brăiescu Nicolae au fost recunoscuți vinovați în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), d), e), f) Cod penal, și

în baza acestei legi s-a stabilit pedeapsa lui Garabagiu Nicolae și Brăiescu

Nicolae pentru fiecare a câte 6 (șase) ani și 8 (opt) luni închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

La fel, Lupu Andrei a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b,d,e,f) Cod penal, și în baza acestei legi i s-a

stabilit pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis

Nicolae, Lupu Adrei și Brăiescu Nicolae sunt învinuiți de organul de urmărire

penală de faptul că la 10.01.2015, aproximativ la ora 22:00 min, împreună și

1

prin înțelegere prealabilă, toți trei fiind în stare de ebrietate alcoolică, s-au

deplasat cu automobilul de model „Renault Megan" cu xxxxx, la volanul căruia

se afla șoferul Beregoi Alexandru, care activa în calitate de taximetrist la SRL

"NM Construct" care nu cunoștea ce intenții au cei trei pasageri, la indicația lui

Brăiescu Nicolae s-au deplasat din xxxxx și având intenția săvârșirii unui atac

tâlhăresc, au stopat automobilul lângă gospodăria ce aparține la SRL

„Moleșteanul", administrator al căreia este Catană Alexandru.

Taximetristul Beregoi Alexandru a rămas în automobilul la poarta

gospodăriei SRL "Moleșteanu", iar Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu

Nicolae au intrat pe teritoriul gospodăriei, în scopul realizării intențiilor sale

infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, împărțind

între ei roluri între timp, în care Garabagiu Nicolae a luat de pe o buturugă

confecționată din lemn un topor și cu care au intrat în casa paznicului Ciobanu

Nicolae care se afla în una din cameră și amenițându-l cu moartea în caz că va

opune rezistență.

După ce Brăiescu Nicolae a rămas lângă paznicul Ciobanu Nicolae să-l

supravegheze, în acel timp Lupu Andrei împreună cu Garabagiu Nicolae au scos

din odaie folosită în calitate de dormitor un acordeon la preț de 200, 00 MDL,

două vase confecționate din plastic de culoare albă cu volumul de 20 litri cu preț

de 50,00 MDL, în total de 100,00 MDL, un vas confecționat din aluminium de

culoare cafenie cu volumul de 30 litri la preț de 100,00 MDL, un vas

confecționat din aluminium cu volumul de 20 litri la preț de 200,00 MDL, două

hârlețe confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu preț de

50,00 MDL fiecare, două lopete din metal la preț de 55 ,00 MDL fiecare, două

topoare din metal la preț de 70.00 MDL fiecare, un ferestrău cu mîner de lemn

de culoare cafenie la preț de 150.00 MDI,, un clește din metal la preț de 50,00

MDL, un cric folosit la ridicarea automobilului la preț del 500.00 MDL. 2 kg de

came de porc la preț total de 120,00 MDL, 2 kg de came de rață la preț de 90

MDL au părăsit locuința și cu obiectele sustrase au urcat în automobilul care-i

aștepta, plecând într-o direcție necunoscută, cauzându-i părții vătămate o

pagubă materială în sumă totală de 4660.00 MDL.

Astfel, instanța de fond a stabilit, că prin acțiunile sale intenționate

Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei, Garabagiu Nicolae au săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.188 alin. (2) lit.b), d), e), f) Cod penal — tâlhăria, adică atacul

săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, agresate ori de amenințarea

cu aplicarea unei asemenea violențe, comisă de două sau mai multe persoane,

prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de

armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Barbă Tudor în interesele inculpatului Lupu Andrei, avocații Rudenco Mihail și

Bubuioc Svetlana în interesele inculpatului Brăiescu Nicolae și avocatul

Caracuian Victoria în interesele inculpatului Garabagiu Nicolae, care invocă

dezacordul cu hotărârea primei instanțe în latura penală.

3.1. În motivarea apelului declarat de către avocatul Barbă Tudor în

interesele inculpatului Lupu Andrei exprimându-și dezacordul cu soluția primei

2

instanțe în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Lupu Andrei, a

invocat că la examinarea cauzei și emiterea sentinței de condamnare, instanța

de fond nu a dat o apreciere cuvenită din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității tuturor probelor în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor.

- sentința de condamnare se bazează numai pe mărturiile inculpaților

Garabagiu Nicolae, Brăiescu Nicolae și ale lui Lupu Andrei, cât și ale părții

vătămate Ciobanu Nicolaie;

- cu referire la declarațiile părții vătămate Ciobanu Nicolae la urmărirea

penală și în cadrul ședinței de judecată rezultă că el nu a fost atacat de

necunoscuții care au intrat în încăperea unde se afla la data de 10.01.2015,

amplasată pe teritoriul s. Molești, r-nul Ialoveni și aparținea SRL „Molișteanu",

inclusiv explică că de către aceste persoane el nu a fost amenințat cu răfuială

fizică, cu cuvinte murdare nu a fost numit;

- în așa fel, acțiunile lui Lupu Andrei nu conțin elementele infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), d), e) Cod penal;

- instanța de judecată incorect a dat apreciere juridică probelor de

învinuire, care se axează numai pe mărturiile părții vătămate Ciobanu Nicolae și

a inculpaților, or, în cadrul examinării cauzei nu s-a demonstrat și nici

elementele infracțiunii, înțelegerea prealabilă și intenția săvârșirii unui atac

tâlhăresc, acestea fiind presupuneri ale organului de urmărire penală și

instanței de judecată;

- atât inculpatul Lupu Andrei, cât și ceilalți inculpați nu neagă faptul că au

sustras bunurile menționate, însă nu prin atac tâlhăresc, considerând în acest

sens că acțiunile acestora conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 187

alin.(2) Cod penal;

- partea apărării solicită admiterea cererii de apel, cu emiterea unei

decizii prin care acțiunile lui Lupu Andrei să fie reîncadrate de la art. 188 alin.

(2) lit. b), d) și e) Cod penal în art. 187, alin. (2) Cod penal- jaful, cu stabilirea

unei pedepse minime, cu aplicarea art. 90, Cod penal suspendarea condiționată

a pedepsei, iar pentru individualizarea pedepsei, solicită să se ia în considerație

că inculpatul nu are antecedente penale, pe locul de trai se caracterizează

pozitiv, fapt confirmat prin caracteristica eliberată de Primăria s. Cigîrleni, la

întreținerea sa are pe tatăl, Lupul Mihai, invalid de gr. II, pensionar, și este

unicul care are grijă de el, fapt confirmat prin Certificatul eliberat de Primăria s.

Cigîrleni, r-nul Ialoveni.

3.2. În interesele inculpatului Lupu Andrei, avocatul Bogos Alexandru în

motivarea apelului declarat a invocat netemeinicia sentinței menționând că

inculpatul Lupu Andrei vina a recunoscut parțial și că atât acesta, cât și ceilalți

inculpați, inclusiv părțile vătămate au indicat că nu au fost careva amenințări

din partea inculpaților în privința părții vătămate Ciobanu Nicolae, iar careva

pretenții materiale ori morale față de inculpat din partea părților vătămate

Catană Alexandru și Ciobanu Nicolae nu sunt, iar acest fapt se confirmă și prin

lipsa acțiunii civile din partea părților vătămate;

- unica probă pe care se bazează acuzarea în învinuirea infracțiunii de

tâlhărie prevăzută la art. 188 alin. (2) Cod penal - sunt declarațiile părții

3

vătămate Ciobanu Nicolae, care de fapt în cadrul audierilor în instanța de

judecată a relatat că nu a perceput acțiunile lui Lupu Andrei ca fiind drept o

amenințare reală cu moartea sau cauzarea de careva leziuni - ori în acest caz nu

poate fi reținut argumentul și calificativul de „.... însoțit de violență periculoasă

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea

unei asemenea violențe...", care în opinia părții apărării reprezintă o

interpretare arbitrară efectuată de acuzatorul de stat în cadrul rechizitoriului;

- apărarea invocă și lipsa cărorva leziuni corporale stabilite la părțile

vătămate, iar în cadrul anchetei penale nu s-a efectuat careva expertize

psihiatrice-psihologice sau careva examinări ale psihologului care să stabilească

dacă într-adevăr trăirile părții vătămate Ciobanu Nicolae corespund unor

amenințări reale asupra vieții;

- instanța de judecată eronat a calificat acțiunile inculpatului Lupu

Andrei la art.188 al.(2) Cod penal ori în acest caz, opinează apărarea că acțiunile

lui Lupu Andrei urmau a fi calificate conform articolul 187 Cod penal – jaful;

- solicită casarea sentinței in partea stabilirii pedepsei, re judecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care acțiunile lui Lupu Andrei să se califice în conformitate cu

prevederile art. 187 al.(2) lit. b), d) Cod penal, pentru care să-i fie aplicată

pedeapsa de 5 ani închisoare cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, iar

pedeapsa să fie suspendată condiționat pe un termen de 3 ani.

3.3. În motivarea apelului declarat de către avocatul Rudenco Mihail în

interesele inculpatului Brăiescu Nicolae invocând netemeinicia sentinței primei

instanțe, se indică că la urmărirea penală și în instanța de fond, inculpatul N.

Brăiescu vina nu a recunoscut-o, pentru că nu a avut intenția de a săvârși un

atac tâlhăresc, adică acțiuni agresive active cu caracter surprizurător pentru

victimă, care creează un pericol real însoțit cu aplicarea imediată și nemijlocită

a unei violențe periculoase pentru viața ori sănătatea persoanei.

- invocând prevederile art. 100 Cod de procedură penală, partea

apărării relevă că în procesul penal toate probele administrate trebuie

verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în

analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de

noi probe și verificarea sursei din care provin probele;

- solicită admiterea cererii de apel, casarea sentinței primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea lui Brăiescu Nicolae din motiv

că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive a infracțiunii

prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b),d),e),f) Cod penal.

3.4. În motivarea apelului declarat de către avocatul Caracuian Victoria

în interesele inculpatului Garabagiu Nicolae exprimându-și dezacordul cu

sentința instanței de fond pe care o consideră neîntemeiată menționează că atât

pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a fost

dovedită vinovăția lui Garabagiu Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.188 Cod penal.

- partea vătămată Ciobanu Nicolae, care activa în calitate de paznic la SRL

„Moleștean", locul unde a avut loc pretinsa infracțiune, acesta a declarat că în

seara de 10 ianuarie 2015 aflându-se la locul de muncă, au intrat trei băieți care

4

au luat niște lucruri și au plecat. Nimeni din acele persoane nu i-au aplicat

careva lovituri, nu l-au amenințat cu aplicarea violenței fizice, nu s-a speriat și

nici nu a intuit măcar o clipă că viața sa ar putea fi în pericol;

- acțiunile inculpaților și nemijlocit acțiunile lui Garabagiu Nicolae nu

întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzută de art.188 Cod

penal. Mai mult, indică că lucrurile sustrase în acea noapte au fost întoarse și

față de inculpat/inculpați nu au fost înaintate careva pretenții de ordin moral

sau material;

- atât pe parcursul urmării penale, cât și a cercetării judecătorești nu a

fost respectat principiul individualizării acțiunilor inculpatului, iar instanța de

fond la pronunțarea sentinței de condamnare nu a apreciat fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, inclusiv

toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, din care

motive solicită admiterea apelului, casarea sentinței menționate cu pronunțarea

unei noi hotărâri.

2019, au fost admise apelurile declarate de avocații Bogos Alexandru și Barbă

Tudor în interesele inculpatului Lupu Andrei, apelurile avocaților Rudenco

Mihail și Bubuioc Svetlana în interesele inculpatului Brăiescu Nicolae și apelul

avocatului Caracuian Victoria în interesele inculpatului Garabagiu Nicolae,

casată total sentința și pronunțătă o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță.

A fost recunoscut vinovat Lupu Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără amendă, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost recunoscut vinovat Brăiescu Nicolae, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal și în baza acestei legi i s-a

stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fară

amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost recunoscut vinovat Garabagiu Nicolae în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal și în baza acestei legi i s-a

stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fară

amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

de fond, deși în partea dispozitivă a sentinței îi recunoaște vinovați pe Brăiescu

Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, agresate ori de amenințarea

cu aplicarea unei asemenea violențe, comisă de două sau mai multe persoane,

prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de

armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în partea descriptivă a

sentinței a omis să constate integral fapta comisă de aceștia, astfel încălcând

prevederile art. 394 alin.(1) Cod de procedură penală.

5

Subsecvent, instanța de apel a remarcat, că partea descriptivă a sentinței

conține o descriere incompletă a faptelor criminale, Brăiescu Nicolae, Lupu

Andrei și Garabagiu Nicolae fiind recunoscuți vinovați și condamnați pentru

infracțiunea de tâlhărie, circumstanțe care nu rezultă din descrierea faptelor

constatate de către instanța de fond prin hotărârea adoptată, or, instanța de

fond în partea descriptivă a sentinței a indicat că inculpații Garabagiu Nicolae,

Lupu Andrei și Brăiescu Nicolae, sunt învinuiți de organul de urmărire penală

de comiterea faptelor infracționale, deși în situația pronunțării sentinței de

condamnare urma să constate dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia sunt

învinuiți inculpații, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care

anume lege penală este prevăzută ea și dacă această faptă a fost săvârșită de

inculpați.

Din cele relevate supra, instanța de apel a conchis, că prima instanță a

ignorat prevederile alin. (1) al art. 384 Cod de procedură penală, care stipulează

că instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea

sentinței de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal.

În ordinea celor relevate, instanța de apel a constatat, că Brăiescu Nicolae

la de 10 ianuarie 2015, aproximativ pe la orele 22:00, împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae, fiind toți trei în stare

de ebrietate, în scopul realizării intenției sale infracționale îndreptate spre

sustragerea bunurilor altei persoane, cu automobilul de model „Renault Megan"

cu xxxxx, la volanul căruia se afla șoferul Beregoi Alexandru, care activează în

calitate de taximetrist la SRL „NM Construct", care nu știa despre intenția

acestora, la indicația lui Brăiescu Nicolae s-au deplasat din satul xxxxx, unde au

stopat automobilul lîngă gospodăria ce aparține la SRL „Moleșteanul",

administrator al căreia este cet. Catană Alexandru.

Taximetristul Beregoi Alexandru, a rămas în automobil la poarta

gospodăriei SRL „Moleșteanul", iar Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu

Nicolae au intrat pe teritoriul gospodăriei, în scopul realizării intenției sale

infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, împărțind

între ei rolurile din timp, în care Garabagiu Nicolae a luat de pe o buturugă

confecționată din lemn un topor cu care au intrat în casa paznicului Ciobanu

Nicolae care se afla în una din camere și amenințându-l cu moartea în caz că va

opune rezistență.

După ce Brăiescu Nicolae a rămas lângă paznicul Ciobanu Nicolae să-l

supravegheze, în acest timp Lupu Andrei împreună cu Garabagiu Nicolae au

scos din odaia folosită în calitate de dormitor un acordeon la prețul de 2000 lei,

două vase confecționate din plastic de culoare albă cu volumul de 20 litri cu

prețul unui vas de 50 lei, în total 100 lei, un vas confecționat din aluminiu de

culoare cafenie cu volumul de 30 litri la prețul de 100 lei, un vas confecționat

din aluminiu cu volumul de 20 litri la prețul de 200 lei, două hârlețe

confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unui hârleț

de 50 lei, în sumă de 100 lei, două lopeți confecționate din metal cu coadă

confecționată din lemn cu prețul uneia de 55 lei, în total 110 lei, două topoare

confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unuia de 70

lei, în total 140 lei, un ferestrău de mină cu miner confecționat din lemn de

6

culoare cafenie la prețul de 150 lei, un clește confecționat din metal la prețul de

50 lei, un cric folosit la ridicarea automobilului (domcrat) la prețul de 1500 lei,

2 kg de carne de rață cu prețul la 1 kg de 45 lei, în total 90 lei, 2 kg de carne de

porc cu prețul la 1 kg de 60 lei, în total 120 lei, au părăsit locuința și cu obiectele

sustrase au urcat în automobilul susnumit, plecând într-o direcție necunoscută,

cauzându-i părții vătămate o pagubă materială în sumă totală de 4660 lei.

Garabagiu Nicolae la data de 10 ianuarie 2015, aproximativ pe la orele

22:00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Lupu Andrei și Brăiescu Nicolae,

fund toți trei în stare de ebrietate, în scopul realizării intenției sale infracționale

îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, cu automobilul de model

„Renault Megan" cu n/î xxxxx, la volanul căruia se afla șoferul Beregoi

Alexandru, care activează în calitate de taximetrist la SRL „NM Construct", care

nu știa despre intenția acestora, la indicația lui Brăiescu Nicolae s-au deplasat

din xxxxx, unde au stopat automobilul lângă gospodăria ce aparținea la SRL

„Moleșteanul", administrator al căreia este cet. Catană Alexandru.

Taximetristul Beregoi Alexandru, a rămas în automobil la poarta

gospodăriei SRL „Moleșteanul", iar Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu

Nicolae au intrat pe teritoriul gospodăriei, în scopul realizării intenției sale

infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, împărțind

între ei rolurile din timp, în care Garabagiu Nicolae a luat de pe o buturugă

confecționată din lemn un topor cu care au intrat în casa paznicului Ciobanu

Nicolae care se afla în una din camere și amenințându-l cu moartea în caz că va

opune rezistență.

După ce Brăiescu Nicolae a rămas lângă paznicul Ciobanu Nicolae să-l

supravegheze, în acest timp Lupu Andrei împreună cu Garabagiu Nicolae au scos

din odaia folosită în calitate de dormitor un acordeon la prețul de 2000 lei, două

vase confecționate din plastic de culoare albă cu volumul de 20 litri cu prețul

unui vas de 50 lei, în total 100 lei, un vas confecționat din aluminiu de culoare

cafenie cu volumul de 30 litri la prețul de 100 lei, un vas confecționat din

aluminiu cu volumul de 20 litri la prețul de 200 lei, două hârlețe confecționate

din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unui hârleț de 50 lei, în

sumă de 100 lei, două lopeți confecționate din metal cu coadă confecționată din

lemn cu prețul uneia de 55 lei, în total 110 lei, două topoare confecționate din

metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unuia de 70 lei, în total 140 lei,

un ferestrău de mînă cu miner confecționat din lemn de culoare cafenie la prețul

de 150 lei, un clește confecționat din metal la prețul de 50 lei, un cric folosit la

ridicarea automobilului (domcrat) la prețul de 1500 lei, 2 kg de carne de rață cu

prețul la 1 kg de 45 lei, în total 90 lei, 2 kg de carne de porc cu prețul la 1 kg de

60 lei, în total 120 lei, au părăsit locuința și cu obiectele sustrase au urcat în

automobilul susnumit, plecând într-o direcție necunoscută, cauzăndu-i părții

vătămate o pagubă materială în sumă totală de 4660 lei.

Lupu Andrei la data de 10 ianuarie 2015, aproximativ pe la orele 22:00,

Lupu Andrei împreună și prin înțelegere prealabilă cu Brăiescu Nicolae și

Garabagiu Nicolae, fiind toți trei în stare de ebrietate, în scopul realizării

intenției sale infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane,

cu automobilul de model „ Renault Megan " cu xxxxx, la volanul căruia se afla

7

șoferul Beregoi Alexandru, care activează în calitate de taximetrist la SRL „NM

Construct", care nu știa despre intenția acestora, la indicația lui Brăiescu Nicolae

s-au deplasat din satul Cigîrleni în sat.Molești, r-nul Ialoveni, unde au stopat

automobilul lângă gospodăria ce aparține la SRL „Moleșteanul", administrator al

căreia este cet. Catană Alexandru.

Taximetristul Beregoi Alexandru, a rămas în automobil la poarta

gospodăriei SRL ,,Moleșteanul", iar Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu

Nicolae au intrat pe teritoriul gospodăriei, în scopul realizării intenției sale

infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, împărțind

între ei rolurile din timp, în care Garabagiu Nicolae a luat de pe o buturugă

confecționată din lemn un topor cu care au intrat în casa paznicului Ciobanu

Nicolae care se afla în una din camere și amenințîndu-l cu moartea în caz că va

opune rezistență.

După ce Brăiescu Nicolae a rămas lângă paznicul Ciobanu Nicolae să-l

supravegheze, în acest timp Lupu Andrei împreună cu Garabagiu Nicolae au scos

din odaia folosită în calitate de dormitor un acordeon la prețul de 2000 lei, două

vase confecționate din plastic de culoare albă cu volumul de 20 litri cu prețul

unui vas de 50 lei, în total 100 lei, un vas confecționat din aluminiu de culoare

cafenie cu volumul de 30 litri la prețul de 100 lei, un vas confecționat din

aluminiu cu volumul de 20 litri la prețul de 200 lei, două hârlețe confecționate

din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unui hârleț de 50 lei, în

sumă de 100 lei, două lopeți confecționate din metal cu coadă confecționată din

lemn cu prețul uneia de 55 lei, în total 110 lei, două topoare confecționate din

metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unuia de 70 lei, în total 140 lei,

un ferestrău de mînă cu miner confecționat din lemn de culoare cafenie la prețul

de 150 lei, un clește confecționat din metal la prețul de 50 lei, un cric folosit la

ridicarea automobilului (domcrat) la prețul de 1500 lei, 2 kg de carne de rață cu

prețul la 1 kg de 45 lei, în total 90 lei, 2 kg de carne de porc cu prețul la 1 kg de

60 lei, în total 120 lei, au părăsit locuința și cu obiectele sustrase au urcat în

automobilul susnumit, plecând într-o direcție necunoscută, cauzăndu-i părții

vătămate o pagubă materială în sumă totală de 4660 lei.

Totodată , instanța de apel, coroborând circumstanțele de fapt stabilite,

verificând motivele invocate de apelanți, a considerat întemeiate alegațiile

avocatului Barbă Tudor și Bogos Alexandru în interesele inculpatului Lupu

Andrei, a avocatului Rudenco Mihai în interesele inculpatului Brăiescu Nicolae și

a avocatului Caracuian Victoria în interesele inculpatului Garabagiu N. precum

că prin acțiunile lor, inculpații nu au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 188

alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei, agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, comisă de două sau mai multe persoane, de două sau mai

multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în

calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

În ordinea celor relevate supra, deși inculpații Brăiescu Nicolae, Lupu

Andrei și Garabagiu Nicolae au recunoscut parțial vina în comiterea acțiunilor

descrise în actul de învinuire, instanța de apel a considerat că prin acțiunile lor,

aceștia au comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b),d),f) Cod

8

penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de mai multe

persoane, prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile, or vina acestora în comiterea infracțiunii

date se dovedește integral prin cumulul de probe, prezentat de către acuzator,

probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum

ar fi:

- declarațiile părților vătămate Ciobanu Nicolae, Catană Alexandru;

- demersul de către Catană Alexandru (f.d.5, vol.l);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.02.2015 ( f.d. 17-

18,19, vol.l);

- proces-verbal de ridicare de la Garabagiu Nicolae (f.d.21-22, vol.l);

- proces-verbal de ridicare din locuința lui Lupu Andrei (f.d.24-25, vol.l);

- procesul- verbal de examinare a obiectului din 20.02.2015 ( f.d.30-32).

Totodată instanța de apel a verificat la solicitarea avocatului Mălai Tatiana

și avocatul Barbă Tudor următoarele probe:

- proces-verbal de audiere a bănuitului Brăiescu Nicolae (f.d.56);

- caracteristica de la IGP Ialoveni, caracteristica de la primărie și

caracteristica anexată la cererea de apel prin care Brăiescu Nicolae se

caracterizează pozitiv

- declarațiile învinuiților

- caracteristica de la Primărie pe numele lui Lupu Andrei;

- proces-verbal de audiere a părții vătămate din 17.12.(f.d.4).

În urma verificării și analizei în cumul a tuturor probelor cercetate și

verificate, instanța de apel a constatat că, potrivit declarațiilor părților vătămate

Ciobanu Nicolae și Catană Alexandru date în prima instanță și în instanța de

apel, care coroborează cu cele a inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și

Garabagiu Nicolae s-a stabilit cu certitudine faptul, că la data comiterii faptei

prejudiciabile în acțiunile inculpaților lipsește acțiunea adiacentă a laturii

obiective a infracțiunii, și anume, atacul săvârșit asupra persoanei, însoțit de

violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori prin

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

Instanța de apel a conchis că din coroborarea probelor cercetate și

analizate, instanța de apel se constată doar vinovăția inculpaților Brăiescu

Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae în comiterea infracțiunii de jaf, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, prin

pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile și a calificat acțiunile acestora în baza art. 187 alin. (2)

lit. b),d),f) Cod Penal.

În acest sens instanța de apel a indicat, că latura obiectivă a infracțiunii de

jaf s-a realizat prin acțiunea de sustragere a bunurilor părții vătămate Catană

Alexandru, bunuri care se aflau sub paza părții vătămate Ciobanu Nicolae,

acțiune care a cauzat urmări prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial

efectiv, stabilindu-se totodată că faptele incriminate inculpaților Brăiescu

Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae s-au manifestat în formă deschisă a

sustragerii bunurilor, or din declarațiile părții vătămate Ciobanu Nicolae din

prima instanță și din instanța de apel reiese că inculpații au luat bunurile și au

plecat, iar acțiunea de sustragere a bunurilor în mod deschis se confirmă și prin

9

declarațiile inculpaților, care de asemenea au declarat că au luat bunurile și au

plecat, ulterior unele din aceste bunuri au fost ridicate de la inculpatul

Garabagiu Nicolae, iar inculpatul Lupu Andrei a predat benevol altele,

circumstanțe ce se confirmă prin procesele verbale ale acțiunilor procesuale.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a relevat, că chiar dacă

inculpatul Garabagiu Nicolae își asumă faptul sustragerii bunurilor, acțiunile lui

Brăiescu Nicolae și Lupu Andrei, la fel, constituie o sustragere în mod deschis a

bunurilor altei persoane, în condițiile în care confirmă că au fost toți împreună în

garaj unde se afla partea vătămată Ciobanu Nicolae și de unde au ieșit toți

împreună, fapt ce presupune că toți au consimțit absolut toate acțiunile inclusiv

a lui Garabagiu Nicolae, mai mult ca atât le-au dorit, inclusiv prin faptul ridicării

unor bunuri din cele sustrase și altele predate benevol de inculpatul Lupu

Andrei (f.d. 21-22; 24-25, vol.I).

În același context, instanța de apel a remarcat că în cadrul cercetării

judecătorești s-a constatat ca fiind dovedită și prezența laturii subiective a

infracțiunii, manifestată prin vinovăție sub formă de intenție directă, iar

infracțiunea comisă de inculpați a avut scop de cupiditate.

În același sens, instanța de apel a relevat, că în rezultatul acțiunilor

inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae au fost grav

afectate relațiile sociale cu privire la proprietate, posesia și deținerea bunurilor

materiale, inclusiv și faptul, că ultimii întrunesc toate trăsăturile subiectului

infracțiunii de jaf.

De asemenea, instanța de apel a reținut, că în speță este dovedit faptul că

inculpații au acționat "împreună și de comun acord (...)", or, s-a stabilit cert că

anume Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae, împreună s-au

deplasat pe adresa garajului, au intrat în garaj unde se afla partea vătămată

Ciobanu Nicolae, că anume de către ei au fost sustrase bunurile enumerate,

circumstanțe care au fost reconfirmate și de către inculpați, inclusiv, că în urma

faptei ilicite comise, părților vătămate Ciobanu Nicolae și Catană Alexandru le-au

fost cauzate daune în proporții considerabile, fapt prin care se stabilesc

calificativele agravante prevăzute la lit. b), d) și f) al alin.(2) art. 187 Cod penal.

Subsecvent, instanța de apel a menționat, că caracterul considerabil sau

esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerație valoarea,

cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru partea vătămată, starea materială și

venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei.

Astfel, instanța de apel a subliniat, că prejudiciul cauzat părților vătămate

Ciobanu Nicolae și Catană Alexandru a fost estimat de către aceștia ca unul

considerabil, chiar dacă pe parcursul cercetării judecătorești au declarat că nu

au careva pretenții materiale față de inculpați, în cadrul examinării cauzei

penale aceștia nu și-a schimbat atitudinea față de valoarea și cuantumul

prejudiciului, concluzii care rezultă din declarațiile părților vătămate date și

susținute în instanța de apel.

Prin urmare, instanța de apel a reținut, că fapta inculpaților Brăiescu

Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae corespunde încadrării juridice asupra

căreia s-a conchis, aceasta fiind dedusă din caracteristicile infracțiunii de jaf

10

descrise mai sus, astfel că fapta comisă de către inculpați constituie cu

certitudine infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal.

În continuare, cu referire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a

relevat că potriivit prevederilor art. 61 Cod penal și art. 75 Cod penal, pedeapsa

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, iar un rol

primordial la stabilirea măsurii de pedepsă îl are gradul prejudiciabil al faptei.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că potrivit prevederilor art. 16

Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și

Garabagiu Nicolae, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la

categoria infracțiunilor grave.

De asemenea, instanța de apel a atenționat asupra lipsei circumstanțelor

agravante în privința inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu

Nicolae și asupra existenței circumstanțelor atenuante - restituirea pagubei

materiale părții vătămate.

La fel, instanța de apel a reținut, că la locul de trai inculpații Lupu Andrei.

Garabagiu Nicolae și Brăiescu Nicolae se caracterizează negativ, anterior sunt

condamnați, inclusiv și faptul că inculpații Garabagiu Nicolai și Brăiescu Nicolai

au comis fapta infracțională în termenul de probă.

Luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al faptei comise de

către inculpați, care este una gravă, ce atentează la relațiile sociale cu privire la

posesia asupra bunurilor mobile ce aduc atingere și relațiilor sociale cu privire

la integritatea corporală a persoanei sau libertatea psihică a persoanei, cu

intenție, prin participație, săvârșită în stare de ebrietate alcoolică, prezența

circumstanțelor atenuante cât și lipsa celor agravante, lipsa manifestării sincerei

căințe de cele comise, caracteristica persoanelor inculpate, doi dintre care

anterior au mai fost în conflict cu legea penală, sunt circumstanțe care în opinia

Colegiului penal duc la imposibilitatea stabilirii în privința inculpaților

Garabagiu Nicolae și Brăiescu Nicolae, și în special a lui Lupu Andrei a unei

pedepse mai blânde și nu va fi suficientă pentru corectarea inculpaților și nici

pentru prevenirea de noi infracțiuni.

procurorul, avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului Lupu Andrei și

avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Brăiescu Nicolae.

6.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu

Vitalie, la 13 iunie 2019, în termen, declarând recurs a solicitat admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței fără

modificări.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și

12) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- decizia instanței de apel prin care au fost reîncadrate acțiunile

inculpaților Brăiescu Nicole, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae de la art. 188

alin. (2) lit. lit. b), d), e) și f) la art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, este

neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, instanța de apel la adoptarea soluției

nu a luat măsurile necesare pentru ca probele concludente și utile care au fost

11

supuse unei cercetări minuțioase în ambele instanțe de judecată, să fie apreciate

la justa lor valoare, astfel ca toate elementele de fapt constatate să aibă o

relevanță juridică în proces și nimic să nu rămână într-o stare de incertitudine;

- verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii, instanța urma să

raporteze situația de fapt constatată la fiecare din elementele constitutive ale

infracțiunii imputate inculpaților, să subsumeze aceste fapte cu împrejurările

cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de reîncadrare a acțiunilor,

expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul

învinuirii imputate inculpaților, fapt ce pe caz consideră că n-a avut loc, fiind

înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și

circumstanțelor cauzei penale;

- la punctul 40 al deciziei instanța de apel constată fapta săvârșită de

inculpați în baza art. 188 alin. (2) lit.b), d), e), f) Cod penal, cu calificativul -

amenințarea cu moartea a părții vătămate folosind toporul, pe când ulterior să

decidă recalificarea acțiunilor inculpaților în baza art. 187 Cod penal, motivând

că la cazul în speță lipsește amenințarea cu aplicarea violenței, iar cele

constatate demonstrează faptul că, motivarea soluției se contrazice cu

dispozitivul hotărârii;

- argumentul instanței precum inculpații nu au amenințat partea

vătămată cu aplicarea violenței periculoase, este absolut neîntemeiat, or acestea

nemijlocit au participat la acțiuni directe dar și care au împiedicat victima să

fugă, zădărnicind astfel eforturile victimei de a se apăra, respectiv acțiunile

inculpaților nu pot fi desprinse de ansamblul acțiunilor la care a fost supusă

victima. Acționând astfel, inculpații au exercitat și o presiune psihică asupra

victimei, în situația în care trei persoane au intrat fară voie în interiorul casei,

fiind înarmați cu un topor, iar în timpul sustragerii deschise a bunurilor unul

dintre inculpați îl păzea pe partea vătămată;

- după comiterea faptei prejudiciabile și sustragerea bunurilor toți trei

inculpați au fugit de la fața locului. Aceste aspecte, coroborat cu celelalte probe,

dovedesc intenția unică infracțională a inculpaților;

- la fel, instanța de apel remarcă că, în acțiunile inculpaților, ca condiție

indispensabilă a componenței de tâlhărie, nu a fost declanșat atacul, însoțit de

componentele alternative adică violența periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe;

- nemijlocit partea vătămată în ambele instanțe a specificat că, i-a fost

inspirată temerea că va fi supusă unei violențe periculoase pentru viață și

sănătatea personală, atâta timp cât în casă au pătruns trei persoane, care din

start au abordat agresiune prin folosirea toporului în timpul sustragerii

deschise, pe când a treia persoană stătea și îl păzea pe partea vătămată, astfel

încât victima a perceput în mod obiectiv faptele ca o amenințare reală, inclusiv

periculozitatea sporită a acestor acțiuni asupra vieții sale;

- instanța de apel nu a motivat întemeiat soluția sa privind reîncadrarea

acțiunilor inculpaților, astfel încât concluzia instanței de apel este inacceptabilă,

deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele

instanțe, facându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la

proces, iar în astfel de condiții instanței îi rămânea doar să aprecieze aceste

12

probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității,

iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;

- circumstanța - amenințarea cu aplicarea unei violențe periculoase

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, pentru calificarea acțiunilor nu

are importanță faptul când a fost aplicată violența periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei ori amenințarea cu o astfel de violență, și anume: până la

deposedarea de bunuri, concomitent cu aceasta sau nemijlocit după deposedare

(dar până la consumarea sustragerii). Este esențial ca, în toate acestea cazuri,

violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori amenințarea

aplicării acesteia să aibă destinația de facilitare a săvârșirii sustragerii sau de

reținere la făptuitor a celor sustrase.

6.2. Avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului Lupu Andrei, la 13

iunie 2019, în termen, declarând recurs a solicitat admiterea acestuia, casarea

parțială a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărârii cu aplicarea

art. 90 Cod penal.

În motivarea recursului, neinvocând niciun temei de drept prevăzut de

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- acțiunile inculpatului au fost corect încadrate, însă i-a fost stabilită o

pedeapsă prea aspră, or, în privința acestuia urma a fi aplicată suspendarea

executării pedeapsei în conformitate cu art. 90 Cod penal.

6.3. Avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Brăiescu Nicolae, la

27 iunie 2019, în termen, prin intermediul oficiului poștal, declarând recurs a

solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărârii cu aplicarea unei pedepse mai blânde.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de alin. (1)

pct. 6) și 10) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- instanța nu s-a expus asupra posibilității aplicării față de inculpat a

prevederilor art. 90 Cod penal cât și aplicarea art. 901 Cod penal;

- față de inculpat urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată, reieșind din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest

articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate

și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,

care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a

13

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală,

trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul

dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au

dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a

săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul penal lărgit menționează că recurenții, drept temei pentru

declararea recursului au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12)

Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate se reține, că anume

procurorul critică soluția adoptată de către instanța de apel, deoarece

contravine circumstanțelor cauzei și probelor administrate în prezenta speță și

nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiu penal lărgit constată că, deși instanța de apel, apreciind

fiecare probă în parte și în coroborare probele prezentate de către procuror și

verificate în ședința instanței de apel, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a ajuns în mod întemeiat la concluzia privind

recalificarea acțiunilor inculpaților din art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod

penal în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, instanța în partea

motivată a deciziei a admis în mod divergent o constatare contrară încadrării

juridice înfăptuite, înscriind în textul constatării faptelor ambilor inculpați fraza

14

„amenințîndu-l cu moartea în caz că va opune rezistență” și astfel a comis o

eroare de drept ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel la emiterea deciziei

nu a ținut cont de prevederile art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală,

care stabilește că instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, adoptă una

din următoarele decizii: admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv

din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, or, în această ordine de idei partea

descriptivă a deciziei de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul

săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii,

deoarece instanța de apel, ajungând la concluzia privind recunoașterea

vinovăției inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae

anume de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d) și f)

Cod penal – jaful și reîncadrând acțiunile inculpaților de la art. 188 alin. (2)

lit. b), f), e) și d) Cod penal, urma să descrie doar fapta criminală, considerată ca

fiind dovedită, și anume cea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod

penal.

Totodată Colegiul penal lărgit ține să menționeze că deși alegațiile

procurorului cu privire la reîncadrarea incorectă a acțiunilor inculpaților au

constituit obiect de examinare în instanța de apel, care și-a motivat soluția pe

baza probelor prezentate de către procuror, cercetate și verificate în ședința de

judecată și apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, în urma cărora a conchis, că în speță nu se atestă existența unui atac cu

aplicarea amenințărilor cu violență periculoasă pentru viață și sănătatea părții

vătămate, instanța de apel indicând că la baza învinuirilor aduse inculpaților au

fost puse doar declarațiile contradictorii în acest sens ale părții vătămate și a

inculpaților, care nu sunt suficiente pentru a constata existența amenințărilor

cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea părții vătămate,

aceste argumente urmează a fi supuse examinării repetate din considerentul, că

instanța de apel a înfăptuit constatarea faptei criminale contradictorie

concluziilor de reîncadrare a faptelor inculpaților.

De asemenea instanța de recurs ține să menționeze, că potrivit

prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată și doar instanța de judecată este în măsură să

înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a

15

săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul

penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

În acest sens instanța de recurs ține să menționeze cu referire la

argumentele apărării privind individualizarea incorectă a pedepsei stabilite

inculpaților că, instanța de apel în motivarea aplicării pedepsei închisorii

inculpaților a indicat în decizie, că la acest capitol ține cont de caracterul și

gradul prejudiciabil al faptei comise de către inculpați, care este una gravă,

totodată în mod eronat argumentând că aceasta atentează inclusiv la relațiile

sociale cu privire la integritatea corporală a persoanei sau libertatea psihică a

persoanei, fapt, care nu a fost constatat de către instanță.

De asemenea Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel, a

concluzionat în mod divergent și nemotivat asupra imposibilității stabilirii unei

pedepse mai blânde, indicând faptul că în privința inculpaților nu au fost

stabilite circumstanțe agravante, că sunt prezente circumstanțe atenuante,

totodată instanța de apel constatând lipsa manifestării de căință sinceră, în

condițiile când inculpații recunosc vinovăția în sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane și au recuperat dauna.

În continuare Colegiul penal atestă că instanța de apel, concluzionând

asupra stabilirii unei pedepse privative de libertate inculpaților a indicat asupra

existenței la doi dintre aceștia a „conflictelor cu legea penală”, nespecificând

despre cine dintre inculpați este vorba și despre ce conflicte. Mai mult, instanța

de apel menționează în decizia sa că este imposibilă aplicarea unei pedepse mai

blânde „în special” în privința lui Lupu Andrei, fără a-și motiva această soluție,

în condițiile când inculpatul Lupu Andrei este unicul dintre inculpați care nu are

antecedente penale.

Reieșind din cele sus-menționate, Colegiul penal statuează că, erorile

comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în

prezenta procedură, de aceea decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra tuturor motivelor

indicate în apeluri și în măsura competenței sale asupra motivelor din

recursurile ordinare declarate, să cerceteze și să elucideze faptele importante

pentru soluționarea corectă a cauzei date, să argumenteze clar concluziile sale

în decizia adoptată, în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu precum și

de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu,

să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

16

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare, declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, de către avocatul Barbă Tudor

în numele inculpatului Lupu Andrei și de către avocatul Malai Tatiana în numele

inculpatului Brăiescu Nicolae, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 09 aprilie 2019 privindu-i pe Brăiescu Nicolae xxxxx, Lupu

Andrei xxxxx și Garabagiu Nicolae xxxxx cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Inculpații Brăiescu Nicolae xxxxx, Lupu Andrei xxxxx și Garabagiu Nicolae

xxxxx, urmează a fi eliberați imediat din penitenciar dacă nu au de executat

pedeapsa închisorii sau măsura preventivă – arestul, în baza altor hotărâri

judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la

24 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

17