1ra-1743/2019 — Art. 187 alin. 2 lit. b, d, f CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 08 decembrie 2018, Garabagiu Nicolae și Brăiescu Nicolae au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), d), e), f) Cod penal, și în baza acestei legi s-a stabilit pedeapsa lui Garabagiu Nicolae și Brăiescu Nicolae pentru fiecare a câte 6 (șase) ani și 8 (opt) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. La fel, Lupu Andrei a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b,d,e,f) Cod penal, și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat, că Garabagiu Nicolae, Lupu Adrei și Brăiescu Nicolae sunt învinuiți de organul de urmărire penală de faptul că la 10.01.2015, aproximativ la ora 22:00 min, împreună și 1 prin înțelegere prealabilă, toți trei fiind în stare de ebrietate alcoolică, s-au deplasat cu automobilul de model „Renault Megan" cu xxxxx, la volanul căruia se afla șoferul Beregoi Alexandru, care activa în calitate de taximetrist la SRL "NM Construct" care nu cunoștea ce intenții au cei trei pasageri, la indicația lui Brăiescu Nicolae s-au deplasat din xxxxx și având intenția săvârșirii unui atac tâlhăresc, au stopat automobilul lângă gospodăria ce aparține la SRL „Moleșteanul", administrator al căreia este Catană Alexandru. Taximetristul Beregoi Alexandru a rămas în automobilul la poarta gospodăriei SRL "Moleșteanu", iar Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae au intrat pe teritoriul gospodăriei, în scopul realizării intențiilor sale infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, împărțind între ei roluri între timp, în care Garabagiu Nicolae a luat de pe o buturugă confecționată din lemn un topor și cu care au intrat în casa paznicului Ciobanu Nicolae care se afla în una din cameră și amenițându-l cu moartea în caz că va opune rezistență. După ce Brăiescu Nicolae a rămas lângă paznicul Ciobanu Nicolae să-l supravegheze, în acel timp Lupu Andrei împreună cu Garabagiu Nicolae au scos din odaie folosită în calitate de dormitor un acordeon la preț de 200, 00 MDL, două vase confecționate din plastic de culoare albă cu volumul de 20 litri cu preț de 50,00 MDL, în total de 100,00 MDL, un vas confecționat din aluminium de culoare cafenie cu volumul de 30 litri la preț de 100,00 MDL, un vas confecționat din aluminium cu volumul de 20 litri la preț de 200,00 MDL, două hârlețe confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu preț de 50,00 MDL fiecare, două lopete din metal la preț de 55 ,00 MDL fiecare, două topoare din metal la preț de 70.00 MDL fiecare, un ferestrău cu mîner de lemn de culoare cafenie la preț de 150.00 MDI,, un clește din metal la preț de 50,00 MDL, un cric folosit la ridicarea automobilului la preț del 500.00 MDL. 2 kg de came de porc la preț total de 120,00 MDL, 2 kg de came de rață la preț de 90 MDL au părăsit locuința și cu obiectele sustrase au urcat în automobilul care-i aștepta, plecând într-o direcție necunoscută, cauzându-i părții vătămate o pagubă materială în sumă totală de 4660.00 MDL. Astfel, instanța de fond a stabilit, că prin acțiunile sale intenționate Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei, Garabagiu Nicolae au săvârșit infracțiunea prevăzută de art.188 alin. (2) lit.b), d), e), f) Cod penal — tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, comisă de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocații Bogos Alexandru și Barbă Tudor în interesele inculpatului Lupu Andrei, avocații Rudenco Mihail și Bubuioc Svetlana în interesele inculpatului Brăiescu Nicolae și avocatul Caracuian Victoria în interesele inculpatului Garabagiu Nicolae, care invocă dezacordul cu hotărârea primei instanțe în latura penală. 3.1. În motivarea apelului declarat de către avocatul Barbă Tudor în interesele inculpatului Lupu Andrei exprimându-și dezacordul cu soluția primei 2 instanțe în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Lupu Andrei, a invocat că la examinarea cauzei și emiterea sentinței de condamnare, instanța de fond nu a dat o apreciere cuvenită din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. - sentința de condamnare se bazează numai pe mărturiile inculpaților Garabagiu Nicolae, Brăiescu Nicolae și ale lui Lupu Andrei, cât și ale părții vătămate Ciobanu Nicolaie; - cu referire la declarațiile părții vătămate Ciobanu Nicolae la urmărirea penală și în cadrul ședinței de judecată rezultă că el nu a fost atacat de necunoscuții care au intrat în încăperea unde se afla la data de 10.01.2015, amplasată pe teritoriul s. Molești, r-nul Ialoveni și aparținea SRL „Molișteanu", inclusiv explică că de către aceste persoane el nu a fost amenințat cu răfuială fizică, cu cuvinte murdare nu a fost numit; - în așa fel, acțiunile lui Lupu Andrei nu conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), d), e) Cod penal; - instanța de judecată incorect a dat apreciere juridică probelor de învinuire, care se axează numai pe mărturiile părții vătămate Ciobanu Nicolae și a inculpaților, or, în cadrul examinării cauzei nu s-a demonstrat și nici elementele infracțiunii, înțelegerea prealabilă și intenția săvârșirii unui atac tâlhăresc, acestea fiind presupuneri ale organului de urmărire penală și instanței de judecată; - atât inculpatul Lupu Andrei, cât și ceilalți inculpați nu neagă faptul că au sustras bunurile menționate, însă nu prin atac tâlhăresc, considerând în acest sens că acțiunile acestora conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) Cod penal; - partea apărării solicită admiterea cererii de apel, cu emiterea unei decizii prin care acțiunile lui Lupu Andrei să fie reîncadrate de la art. 188 alin. (2) lit. b), d) și e) Cod penal în art. 187, alin. (2) Cod penal- jaful, cu stabilirea unei pedepse minime, cu aplicarea art. 90, Cod penal suspendarea condiționată a pedepsei, iar pentru individualizarea pedepsei, solicită să se ia în considerație că inculpatul nu are antecedente penale, pe locul de trai se caracterizează pozitiv, fapt confirmat prin caracteristica eliberată de Primăria s. Cigîrleni, la întreținerea sa are pe tatăl, Lupul Mihai, invalid de gr. II, pensionar, și este unicul care are grijă de el, fapt confirmat prin Certificatul eliberat de Primăria s. Cigîrleni, r-nul Ialoveni. 3.2. În interesele inculpatului Lupu Andrei, avocatul Bogos Alexandru în motivarea apelului declarat a invocat netemeinicia sentinței menționând că inculpatul Lupu Andrei vina a recunoscut parțial și că atât acesta, cât și ceilalți inculpați, inclusiv părțile vătămate au indicat că nu au fost careva amenințări din partea inculpaților în privința părții vătămate Ciobanu Nicolae, iar careva pretenții materiale ori morale față de inculpat din partea părților vătămate Catană Alexandru și Ciobanu Nicolae nu sunt, iar acest fapt se confirmă și prin lipsa acțiunii civile din partea părților vătămate; - unica probă pe care se bazează acuzarea în învinuirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută la art. 188 alin. (2) Cod penal - sunt declarațiile părții 3 vătămate Ciobanu Nicolae, care de fapt în cadrul audierilor în instanța de judecată a relatat că nu a perceput acțiunile lui Lupu Andrei ca fiind drept o amenințare reală cu moartea sau cauzarea de careva leziuni - ori în acest caz nu poate fi reținut argumentul și calificativul de „… însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe...", care în opinia părții apărării reprezintă o interpretare arbitrară efectuată de acuzatorul de stat în cadrul rechizitoriului; - apărarea invocă și lipsa cărorva leziuni corporale stabilite la părțile vătămate, iar în cadrul anchetei penale nu s-a efectuat careva expertize psihiatrice-psihologice sau careva examinări ale psihologului care să stabilească dacă într-adevăr trăirile părții vătămate Ciobanu Nicolae corespund unor amenințări reale asupra vieții; - instanța de judecată eronat a calificat acțiunile inculpatului Lupu Andrei la art.188 al.(2) Cod penal ori în acest caz, opinează apărarea că acțiunile lui Lupu Andrei urmau a fi calificate conform articolul 187 Cod penal – jaful; - solicită casarea sentinței in partea stabilirii pedepsei, re judecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile lui Lupu Andrei să se califice în conformitate cu prevederile art. 187 al.(2) lit. b), d) Cod penal, pentru care să-i fie aplicată pedeapsa de 5 ani închisoare cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, iar pedeapsa să fie suspendată condiționat pe un termen de 3 ani. 3.3. În motivarea apelului declarat de către avocatul Rudenco Mihail în interesele inculpatului Brăiescu Nicolae invocând netemeinicia sentinței primei instanțe, se indică că la urmărirea penală și în instanța de fond, inculpatul N. Brăiescu vina nu a recunoscut-o, pentru că nu a avut intenția de a săvârși un atac tâlhăresc, adică acțiuni agresive active cu caracter surprizurător pentru victimă, care creează un pericol real însoțit cu aplicarea imediată și nemijlocită a unei violențe periculoase pentru viața ori sănătatea persoanei. - invocând prevederile art. 100 Cod de procedură penală, partea apărării relevă că în procesul penal toate probele administrate trebuie verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele; - solicită admiterea cererii de apel, casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea lui Brăiescu Nicolae din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b),d),e),f) Cod penal. 3.

În motivarea apelului declarat de către avocatul Caracuian Victoria în interesele inculpatului Garabagiu Nicolae exprimându-și dezacordul cu sentința instanței de fond pe care o consideră neîntemeiată menționează că atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedită vinovăția lui Garabagiu Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 Cod penal. - partea vătămată Ciobanu Nicolae, care activa în calitate de paznic la SRL „Moleștean", locul unde a avut loc pretinsa infracțiune, acesta a declarat că în seara de 10 ianuarie 2015 aflându-se la locul de muncă, au intrat trei băieți care 4 au luat niște lucruri și au plecat. Nimeni din acele persoane nu i-au aplicat careva lovituri, nu l-au amenințat cu aplicarea violenței fizice, nu s-a speriat și nici nu a intuit măcar o clipă că viața sa ar putea fi în pericol; - acțiunile inculpaților și nemijlocit acțiunile lui Garabagiu Nicolae nu întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzută de art.188 Cod penal. Mai mult, indică că lucrurile sustrase în acea noapte au fost întoarse și față de inculpat/inculpați nu au fost înaintate careva pretenții de ordin moral sau material; - atât pe parcursul urmării penale, cât și a cercetării judecătorești nu a fost respectat principiul individualizării acțiunilor inculpatului, iar instanța de fond la pronunțarea sentinței de condamnare nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, inclusiv toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, din care motive solicită admiterea apelului, casarea sentinței menționate cu pronunțarea unei noi hotărâri. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2019, au fost admise apelurile declarate de avocații Bogos Alexandru și Barbă Tudor în interesele inculpatului Lupu Andrei, apelurile avocaților Rudenco Mihail și Bubuioc Svetlana în interesele inculpatului Brăiescu Nicolae și apelul avocatului Caracuian Victoria în interesele inculpatului Garabagiu Nicolae, casată total sentința și pronunțătă o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. A fost recunoscut vinovat Lupu Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost recunoscut vinovat Brăiescu Nicolae, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fară amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost recunoscut vinovat Garabagiu Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fară amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că instanța de fond, deși în partea dispozitivă a sentinței îi recunoaște vinovați pe Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, comisă de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, în partea descriptivă a sentinței a omis să constate integral fapta comisă de aceștia, astfel încălcând prevederile art. 394 alin.(1) Cod de procedură penală. 5 Subsecvent, instanța de apel a remarcat, că partea descriptivă a sentinței conține o descriere incompletă a faptelor criminale, Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae fiind recunoscuți vinovați și condamnați pentru infracțiunea de tâlhărie, circumstanțe care nu rezultă din descrierea faptelor constatate de către instanța de fond prin hotărârea adoptată, or, instanța de fond în partea descriptivă a sentinței a indicat că inculpații Garabagiu Nicolae, Lupu Andrei și Brăiescu Nicolae, sunt învinuiți de organul de urmărire penală de comiterea faptelor infracționale, deși în situația pronunțării sentinței de condamnare urma să constate dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia sunt învinuiți inculpații, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea și dacă această faptă a fost săvârșită de inculpați. Din cele relevate supra, instanța de apel a conchis, că prima instanță a ignorat prevederile alin. (1) al art. 384 Cod de procedură penală, care stipulează că instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. În ordinea celor relevate, instanța de apel a constatat, că Brăiescu Nicolae la de 10 ianuarie 2015, aproximativ pe la orele 22:00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae, fiind toți trei în stare de ebrietate, în scopul realizării intenției sale infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, cu automobilul de model „Renault Megan" cu xxxxx, la volanul căruia se afla șoferul Beregoi Alexandru, care activează în calitate de taximetrist la SRL „NM Construct", care nu știa despre intenția acestora, la indicația lui Brăiescu Nicolae s-au deplasat din satul xxxxx, unde au stopat automobilul lîngă gospodăria ce aparține la SRL „Moleșteanul", administrator al căreia este cet. Catană Alexandru. Taximetristul Beregoi Alexandru, a rămas în automobil la poarta gospodăriei SRL „Moleșteanul", iar Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae au intrat pe teritoriul gospodăriei, în scopul realizării intenției sale infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, împărțind între ei rolurile din timp, în care Garabagiu Nicolae a luat de pe o buturugă confecționată din lemn un topor cu care au intrat în casa paznicului Ciobanu Nicolae care se afla în una din camere și amenințându-l cu moartea în caz că va opune rezistență. După ce Brăiescu Nicolae a rămas lângă paznicul Ciobanu Nicolae să-l supravegheze, în acest timp Lupu Andrei împreună cu Garabagiu Nicolae au scos din odaia folosită în calitate de dormitor un acordeon la prețul de 2000 lei, două vase confecționate din plastic de culoare albă cu volumul de 20 litri cu prețul unui vas de 50 lei, în total 100 lei, un vas confecționat din aluminiu de culoare cafenie cu volumul de 30 litri la prețul de 100 lei, un vas confecționat din aluminiu cu volumul de 20 litri la prețul de 200 lei, două hârlețe confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unui hârleț de 50 lei, în sumă de 100 lei, două lopeți confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul uneia de 55 lei, în total 110 lei, două topoare confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unuia de 70 lei, în total 140 lei, un ferestrău de mină cu miner confecționat din lemn de 6 culoare cafenie la prețul de 150 lei, un clește confecționat din metal la prețul de 50 lei, un cric folosit la ridicarea automobilului (domcrat) la prețul de 1500 lei, 2 kg de carne de rață cu prețul la 1 kg de 45 lei, în total 90 lei, 2 kg de carne de porc cu prețul la 1 kg de 60 lei, în total 120 lei, au părăsit locuința și cu obiectele sustrase au urcat în automobilul susnumit, plecând într-o direcție necunoscută, cauzându-i părții vătămate o pagubă materială în sumă totală de 4660 lei. Garabagiu Nicolae la data de 10 ianuarie 2015, aproximativ pe la orele 22:00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Lupu Andrei și Brăiescu Nicolae, fund toți trei în stare de ebrietate, în scopul realizării intenției sale infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, cu automobilul de model „Renault Megan" cu n/î xxxxx, la volanul căruia se afla șoferul Beregoi Alexandru, care activează în calitate de taximetrist la SRL „NM Construct", care nu știa despre intenția acestora, la indicația lui Brăiescu Nicolae s-au deplasat din xxxxx, unde au stopat automobilul lângă gospodăria ce aparținea la SRL „Moleșteanul", administrator al căreia este cet. Catană Alexandru. Taximetristul Beregoi Alexandru, a rămas în automobil la poarta gospodăriei SRL „Moleșteanul", iar Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae au intrat pe teritoriul gospodăriei, în scopul realizării intenției sale infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, împărțind între ei rolurile din timp, în care Garabagiu Nicolae a luat de pe o buturugă confecționată din lemn un topor cu care au intrat în casa paznicului Ciobanu Nicolae care se afla în una din camere și amenințându-l cu moartea în caz că va opune rezistență. După ce Brăiescu Nicolae a rămas lângă paznicul Ciobanu Nicolae să-l supravegheze, în acest timp Lupu Andrei împreună cu Garabagiu Nicolae au scos din odaia folosită în calitate de dormitor un acordeon la prețul de 2000 lei, două vase confecționate din plastic de culoare albă cu volumul de 20 litri cu prețul unui vas de 50 lei, în total 100 lei, un vas confecționat din aluminiu de culoare cafenie cu volumul de 30 litri la prețul de 100 lei, un vas confecționat din aluminiu cu volumul de 20 litri la prețul de 200 lei, două hârlețe confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unui hârleț de 50 lei, în sumă de 100 lei, două lopeți confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul uneia de 55 lei, în total 110 lei, două topoare confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unuia de 70 lei, în total 140 lei, un ferestrău de mînă cu miner confecționat din lemn de culoare cafenie la prețul de 150 lei, un clește confecționat din metal la prețul de 50 lei, un cric folosit la ridicarea automobilului (domcrat) la prețul de 1500 lei, 2 kg de carne de rață cu prețul la 1 kg de 45 lei, în total 90 lei, 2 kg de carne de porc cu prețul la 1 kg de 60 lei, în total 120 lei, au părăsit locuința și cu obiectele sustrase au urcat în automobilul susnumit, plecând într-o direcție necunoscută, cauzăndu-i părții vătămate o pagubă materială în sumă totală de 4660 lei. Lupu Andrei la data de 10 ianuarie 2015, aproximativ pe la orele 22:00, Lupu Andrei împreună și prin înțelegere prealabilă cu Brăiescu Nicolae și Garabagiu Nicolae, fiind toți trei în stare de ebrietate, în scopul realizării intenției sale infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, cu automobilul de model „ Renault Megan " cu xxxxx, la volanul căruia se afla 7 șoferul Beregoi Alexandru, care activează în calitate de taximetrist la SRL „NM Construct", care nu știa despre intenția acestora, la indicația lui Brăiescu Nicolae s-au deplasat din satul Cigîrleni în sat.Molești, r-nul Ialoveni, unde au stopat automobilul lângă gospodăria ce aparține la SRL „Moleșteanul", administrator al căreia este cet. Catană Alexandru. Taximetristul Beregoi Alexandru, a rămas în automobil la poarta gospodăriei SRL ,,Moleșteanul", iar Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae au intrat pe teritoriul gospodăriei, în scopul realizării intenției sale infracționale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei persoane, împărțind între ei rolurile din timp, în care Garabagiu Nicolae a luat de pe o buturugă confecționată din lemn un topor cu care au intrat în casa paznicului Ciobanu Nicolae care se afla în una din camere și amenințîndu-l cu moartea în caz că va opune rezistență. După ce Brăiescu Nicolae a rămas lângă paznicul Ciobanu Nicolae să-l supravegheze, în acest timp Lupu Andrei împreună cu Garabagiu Nicolae au scos din odaia folosită în calitate de dormitor un acordeon la prețul de 2000 lei, două vase confecționate din plastic de culoare albă cu volumul de 20 litri cu prețul unui vas de 50 lei, în total 100 lei, un vas confecționat din aluminiu de culoare cafenie cu volumul de 30 litri la prețul de 100 lei, un vas confecționat din aluminiu cu volumul de 20 litri la prețul de 200 lei, două hârlețe confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unui hârleț de 50 lei, în sumă de 100 lei, două lopeți confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul uneia de 55 lei, în total 110 lei, două topoare confecționate din metal cu coadă confecționată din lemn cu prețul unuia de 70 lei, în total 140 lei, un ferestrău de mînă cu miner confecționat din lemn de culoare cafenie la prețul de 150 lei, un clește confecționat din metal la prețul de 50 lei, un cric folosit la ridicarea automobilului (domcrat) la prețul de 1500 lei, 2 kg de carne de rață cu prețul la 1 kg de 45 lei, în total 90 lei, 2 kg de carne de porc cu prețul la 1 kg de 60 lei, în total 120 lei, au părăsit locuința și cu obiectele sustrase au urcat în automobilul susnumit, plecând într-o direcție necunoscută, cauzăndu-i părții vătămate o pagubă materială în sumă totală de 4660 lei. Totodată , instanța de apel, coroborând circumstanțele de fapt stabilite, verificând motivele invocate de apelanți, a considerat întemeiate alegațiile avocatului Barbă Tudor și Bogos Alexandru în interesele inculpatului Lupu Andrei, a avocatului Rudenco Mihai în interesele inculpatului Brăiescu Nicolae și a avocatului Caracuian Victoria în interesele inculpatului Garabagiu N. precum că prin acțiunile lor, inculpații nu au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 188 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei, agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, comisă de două sau mai multe persoane, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. În ordinea celor relevate supra, deși inculpații Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae au recunoscut parțial vina în comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire, instanța de apel a considerat că prin acțiunile lor, aceștia au comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b),d),f) Cod 8 penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, or vina acestora în comiterea infracțiunii date se dovedește integral prin cumulul de probe, prezentat de către acuzator, probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părților vătămate Ciobanu Nicolae, Catană Alexandru; - demersul de către Catană Alexandru (f.d.5, vol.l); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.02.2015 ( f.d. 17- 18,19, vol.l); - proces-verbal de ridicare de la Garabagiu Nicolae (f.d.21-22, vol.l); - proces-verbal de ridicare din locuința lui Lupu Andrei (f.d.24-25, vol.l); - procesul- verbal de examinare a obiectului din 20.02.2015 ( f.d.30-32). Totodată instanța de apel a verificat la solicitarea avocatului Mălai Tatiana și avocatul Barbă Tudor următoarele probe: - proces-verbal de audiere a bănuitului Brăiescu Nicolae (f.d.56); - caracteristica de la IGP Ialoveni, caracteristica de la primărie și caracteristica anexată la cererea de apel prin care Brăiescu Nicolae se caracterizează pozitiv - declarațiile învinuiților - caracteristica de la Primărie pe numele lui Lupu Andrei; - proces-verbal de audiere a părții vătămate din 17.12.(f.d.4). În urma verificării și analizei în cumul a tuturor probelor cercetate și verificate, instanța de apel a constatat că, potrivit declarațiilor părților vătămate Ciobanu Nicolae și Catană Alexandru date în prima instanță și în instanța de apel, care coroborează cu cele a inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae s-a stabilit cu certitudine faptul, că la data comiterii faptei prejudiciabile în acțiunile inculpaților lipsește acțiunea adiacentă a laturii obiective a infracțiunii, și anume, atacul săvârșit asupra persoanei, însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori prin amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Instanța de apel a conchis că din coroborarea probelor cercetate și analizate, instanța de apel se constată doar vinovăția inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae în comiterea infracțiunii de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și a calificat acțiunile acestora în baza art. 187 alin. (2) lit. b),d),f) Cod Penal. În acest sens instanța de apel a indicat, că latura obiectivă a infracțiunii de jaf s-a realizat prin acțiunea de sustragere a bunurilor părții vătămate Catană Alexandru, bunuri care se aflau sub paza părții vătămate Ciobanu Nicolae, acțiune care a cauzat urmări prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv, stabilindu-se totodată că faptele incriminate inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae s-au manifestat în formă deschisă a sustragerii bunurilor, or din declarațiile părții vătămate Ciobanu Nicolae din prima instanță și din instanța de apel reiese că inculpații au luat bunurile și au plecat, iar acțiunea de sustragere a bunurilor în mod deschis se confirmă și prin 9 declarațiile inculpaților, care de asemenea au declarat că au luat bunurile și au plecat, ulterior unele din aceste bunuri au fost ridicate de la inculpatul Garabagiu Nicolae, iar inculpatul Lupu Andrei a predat benevol altele, circumstanțe ce se confirmă prin procesele verbale ale acțiunilor procesuale. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a relevat, că chiar dacă inculpatul Garabagiu Nicolae își asumă faptul sustragerii bunurilor, acțiunile lui Brăiescu Nicolae și Lupu Andrei, la fel, constituie o sustragere în mod deschis a bunurilor altei persoane, în condițiile în care confirmă că au fost toți împreună în garaj unde se afla partea vătămată Ciobanu Nicolae și de unde au ieșit toți împreună, fapt ce presupune că toți au consimțit absolut toate acțiunile inclusiv a lui Garabagiu Nicolae, mai mult ca atât le-au dorit, inclusiv prin faptul ridicării unor bunuri din cele sustrase și altele predate benevol de inculpatul Lupu Andrei (f.d. 21-22; 24-25, vol.I). În același context, instanța de apel a remarcat că în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat ca fiind dovedită și prezența laturii subiective a infracțiunii, manifestată prin vinovăție sub formă de intenție directă, iar infracțiunea comisă de inculpați a avut scop de cupiditate. În același sens, instanța de apel a relevat, că în rezultatul acțiunilor inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae au fost grav afectate relațiile sociale cu privire la proprietate, posesia și deținerea bunurilor materiale, inclusiv și faptul, că ultimii întrunesc toate trăsăturile subiectului infracțiunii de jaf. De asemenea, instanța de apel a reținut, că în speță este dovedit faptul că inculpații au acționat "împreună și de comun acord (...)", or, s-a stabilit cert că anume Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae, împreună s-au deplasat pe adresa garajului, au intrat în garaj unde se afla partea vătămată Ciobanu Nicolae, că anume de către ei au fost sustrase bunurile enumerate, circumstanțe care au fost reconfirmate și de către inculpați, inclusiv, că în urma faptei ilicite comise, părților vătămate Ciobanu Nicolae și Catană Alexandru le-au fost cauzate daune în proporții considerabile, fapt prin care se stabilesc calificativele agravante prevăzute la lit. b), d) și f) al alin.(2) art. 187 Cod penal. Subsecvent, instanța de apel a menționat, că caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerație valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru partea vătămată, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei. Astfel, instanța de apel a subliniat, că prejudiciul cauzat părților vătămate Ciobanu Nicolae și Catană Alexandru a fost estimat de către aceștia ca unul considerabil, chiar dacă pe parcursul cercetării judecătorești au declarat că nu au careva pretenții materiale față de inculpați, în cadrul examinării cauzei penale aceștia nu și-a schimbat atitudinea față de valoarea și cuantumul prejudiciului, concluzii care rezultă din declarațiile părților vătămate date și susținute în instanța de apel. Prin urmare, instanța de apel a reținut, că fapta inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae corespunde încadrării juridice asupra căreia s-a conchis, aceasta fiind dedusă din caracteristicile infracțiunii de jaf 10 descrise mai sus, astfel că fapta comisă de către inculpați constituie cu certitudine infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal. În continuare, cu referire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a relevat că potriivit prevederilor art. 61 Cod penal și art. 75 Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, iar un rol primordial la stabilirea măsurii de pedepsă îl are gradul prejudiciabil al faptei. Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor grave. De asemenea, instanța de apel a atenționat asupra lipsei circumstanțelor agravante în privința inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae și asupra existenței circumstanțelor atenuante - restituirea pagubei materiale părții vătămate. La fel, instanța de apel a reținut, că la locul de trai inculpații Lupu Andrei. Garabagiu Nicolae și Brăiescu Nicolae se caracterizează negativ, anterior sunt condamnați, inclusiv și faptul că inculpații Garabagiu Nicolai și Brăiescu Nicolai au comis fapta infracțională în termenul de probă. Luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al faptei comise de către inculpați, care este una gravă, ce atentează la relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile ce aduc atingere și relațiilor sociale cu privire la integritatea corporală a persoanei sau libertatea psihică a persoanei, cu intenție, prin participație, săvârșită în stare de ebrietate alcoolică, prezența circumstanțelor atenuante cât și lipsa celor agravante, lipsa manifestării sincerei căințe de cele comise, caracteristica persoanelor inculpate, doi dintre care anterior au mai fost în conflict cu legea penală, sunt circumstanțe care în opinia Colegiului penal duc la imposibilitatea stabilirii în privința inculpaților Garabagiu Nicolae și Brăiescu Nicolae, și în special a lui Lupu Andrei a unei pedepse mai blânde și nu va fi suficientă pentru corectarea inculpaților și nici pentru prevenirea de noi infracțiuni.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare procurorul, avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului Lupu Andrei și avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Brăiescu Nicolae. 6.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, la 13 iunie 2019, în termen, declarând recurs a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței fără modificări. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - decizia instanței de apel prin care au fost reîncadrate acțiunile inculpaților Brăiescu Nicole, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae de la art. 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e) și f) la art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, instanța de apel la adoptarea soluției nu a luat măsurile necesare pentru ca probele concludente și utile care au fost 11 supuse unei cercetări minuțioase în ambele instanțe de judecată, să fie apreciate la justa lor valoare, astfel ca toate elementele de fapt constatate să aibă o relevanță juridică în proces și nimic să nu rămână într-o stare de incertitudine; - verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii, instanța urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpaților, să subsumeze aceste fapte cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de reîncadrare a acțiunilor, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii imputate inculpaților, fapt ce pe caz consideră că n-a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale; - la punctul 40 al deciziei instanța de apel constată fapta săvârșită de inculpați în baza art. 188 alin. (2) lit.b), d), e), f) Cod penal, cu calificativul - amenințarea cu moartea a părții vătămate folosind toporul, pe când ulterior să decidă recalificarea acțiunilor inculpaților în baza art. 187 Cod penal, motivând că la cazul în speță lipsește amenințarea cu aplicarea violenței, iar cele constatate demonstrează faptul că, motivarea soluției se contrazice cu dispozitivul hotărârii; - argumentul instanței precum inculpații nu au amenințat partea vătămată cu aplicarea violenței periculoase, este absolut neîntemeiat, or acestea nemijlocit au participat la acțiuni directe dar și care au împiedicat victima să fugă, zădărnicind astfel eforturile victimei de a se apăra, respectiv acțiunile inculpaților nu pot fi desprinse de ansamblul acțiunilor la care a fost supusă victima. Acționând astfel, inculpații au exercitat și o presiune psihică asupra victimei, în situația în care trei persoane au intrat fară voie în interiorul casei, fiind înarmați cu un topor, iar în timpul sustragerii deschise a bunurilor unul dintre inculpați îl păzea pe partea vătămată; - după comiterea faptei prejudiciabile și sustragerea bunurilor toți trei inculpați au fugit de la fața locului. Aceste aspecte, coroborat cu celelalte probe, dovedesc intenția unică infracțională a inculpaților; - la fel, instanța de apel remarcă că, în acțiunile inculpaților, ca condiție indispensabilă a componenței de tâlhărie, nu a fost declanșat atacul, însoțit de componentele alternative adică violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe; - nemijlocit partea vătămată în ambele instanțe a specificat că, i-a fost inspirată temerea că va fi supusă unei violențe periculoase pentru viață și sănătatea personală, atâta timp cât în casă au pătruns trei persoane, care din start au abordat agresiune prin folosirea toporului în timpul sustragerii deschise, pe când a treia persoană stătea și îl păzea pe partea vătămată, astfel încât victima a perceput în mod obiectiv faptele ca o amenințare reală, inclusiv periculozitatea sporită a acestor acțiuni asupra vieții sale; - instanța de apel nu a motivat întemeiat soluția sa privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților, astfel încât concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele instanțe, facându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții instanței îi rămânea doar să aprecieze aceste 12 probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; - circumstanța - amenințarea cu aplicarea unei violențe periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, pentru calificarea acțiunilor nu are importanță faptul când a fost aplicată violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori amenințarea cu o astfel de violență, și anume: până la deposedarea de bunuri, concomitent cu aceasta sau nemijlocit după deposedare (dar până la consumarea sustragerii). Este esențial ca, în toate acestea cazuri, violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori amenințarea aplicării acesteia să aibă destinația de facilitare a săvârșirii sustragerii sau de reținere la făptuitor a celor sustrase. 6.2. Avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului Lupu Andrei, la 13 iunie 2019, în termen, declarând recurs a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărârii cu aplicarea art. 90 Cod penal. În motivarea recursului, neinvocând niciun temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - acțiunile inculpatului au fost corect încadrate, însă i-a fost stabilită o pedeapsă prea aspră, or, în privința acestuia urma a fi aplicată suspendarea executării pedeapsei în conformitate cu art. 90 Cod penal. 6.3. Avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Brăiescu Nicolae, la 27 iunie 2019, în termen, prin intermediul oficiului poștal, declarând recurs a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărârii cu aplicarea unei pedepse mai blânde. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de alin. (1) pct. 6) și 10) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - instanța nu s-a expus asupra posibilității aplicării față de inculpat a prevederilor art. 90 Cod penal cât și aplicarea art. 901 Cod penal; - față de inculpat urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă.

Judecând recursurile ordinare, în raport cu actele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, reieșind din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a 13 aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit menționează că recurenții, drept temei pentru declararea recursului au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Din conținutul recursurilor ordinare declarate se reține, că anume procurorul critică soluția adoptată de către instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei și probelor administrate în prezenta speță și nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiu penal lărgit constată că, deși instanța de apel, apreciind fiecare probă în parte și în coroborare probele prezentate de către procuror și verificate în ședința instanței de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a ajuns în mod întemeiat la concluzia privind recalificarea acțiunilor inculpaților din art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, instanța în partea motivată a deciziei a admis în mod divergent o constatare contrară încadrării juridice înfăptuite, înscriind în textul constatării faptelor ambilor inculpați fraza 14 „amenințîndu-l cu moartea în caz că va opune rezistență” și astfel a comis o eroare de drept ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel la emiterea deciziei nu a ținut cont de prevederile art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, care stabilește că instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, adoptă una din următoarele decizii: admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, or, în această ordine de idei partea descriptivă a deciziei de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, deoarece instanța de apel, ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților Brăiescu Nicolae, Lupu Andrei și Garabagiu Nicolae anume de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal – jaful și reîncadrând acțiunile inculpaților de la art. 188 alin. (2) lit. b), f), e) și d) Cod penal, urma să descrie doar fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, și anume cea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal. Totodată Colegiul penal lărgit ține să menționeze că deși alegațiile procurorului cu privire la reîncadrarea incorectă a acțiunilor inculpaților au constituit obiect de examinare în instanța de apel, care și-a motivat soluția pe baza probelor prezentate de către procuror, cercetate și verificate în ședința de judecată și apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în urma cărora a conchis, că în speță nu se atestă existența unui atac cu aplicarea amenințărilor cu violență periculoasă pentru viață și sănătatea părții vătămate, instanța de apel indicând că la baza învinuirilor aduse inculpaților au fost puse doar declarațiile contradictorii în acest sens ale părții vătămate și a inculpaților, care nu sunt suficiente pentru a constata existența amenințărilor cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea părții vătămate, aceste argumente urmează a fi supuse examinării repetate din considerentul, că instanța de apel a înfăptuit constatarea faptei criminale contradictorie concluziilor de reîncadrare a faptelor inculpaților. De asemenea instanța de recurs ține să menționeze, că potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată și doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a 15 săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. În acest sens instanța de recurs ține să menționeze cu referire la argumentele apărării privind individualizarea incorectă a pedepsei stabilite inculpaților că, instanța de apel în motivarea aplicării pedepsei închisorii inculpaților a indicat în decizie, că la acest capitol ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al faptei comise de către inculpați, care este una gravă, totodată în mod eronat argumentând că aceasta atentează inclusiv la relațiile sociale cu privire la integritatea corporală a persoanei sau libertatea psihică a persoanei, fapt, care nu a fost constatat de către instanță. De asemenea Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel, a concluzionat în mod divergent și nemotivat asupra imposibilității stabilirii unei pedepse mai blânde, indicând faptul că în privința inculpaților nu au fost stabilite circumstanțe agravante, că sunt prezente circumstanțe atenuante, totodată instanța de apel constatând lipsa manifestării de căință sinceră, în condițiile când inculpații recunosc vinovăția în sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane și au recuperat dauna. În continuare Colegiul penal atestă că instanța de apel, concluzionând asupra stabilirii unei pedepse privative de libertate inculpaților a indicat asupra existenței la doi dintre aceștia a „conflictelor cu legea penală”, nespecificând despre cine dintre inculpați este vorba și despre ce conflicte. Mai mult, instanța de apel menționează în decizia sa că este imposibilă aplicarea unei pedepse mai blânde „în special” în privința lui Lupu Andrei, fără a-și motiva această soluție, în condițiile când inculpatul Lupu Andrei este unicul dintre inculpați care nu are antecedente penale. Reieșind din cele sus-menționate, Colegiul penal statuează că, erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, de aceea decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra tuturor motivelor indicate în apeluri și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare declarate, să cerceteze și să elucideze faptele importante pentru soluționarea corectă a cauzei date, să argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu precum și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, 16 DECIDE : Admite recursurile ordinare, declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, de către avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului Lupu Andrei și de către avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Brăiescu Nicolae, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2019 privindu-i pe Brăiescu Nicolae xxxxx, Lupu Andrei xxxxx și Garabagiu Nicolae xxxxx cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Inculpații Brăiescu Nicolae xxxxx, Lupu Andrei xxxxx și Garabagiu Nicolae xxxxx, urmează a fi eliberați imediat din penitenciar dacă nu au de executat pedeapsa închisorii sau măsura preventivă – arestul, în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 24 decembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 17