1ra-1405/2019 — art. 195 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 195 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 CPP
1ra-1405/2019 — art. 195 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1405/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Boico Victor,
Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
26 februarie 2019, declarat de către inculpatul
Mițcul Alexandru XXXXX, născut la XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță:
de la 27.04.2005 – până la 28.11.2006
instanța de apel:
de la 22.01.2007 – până la 26.02.2007
de la 06.07.2008 – până la 29.10.2008
de la 10.01.2019 – până la 26.02.2019
instanța de recurs ordinar:
de la 23.04.2008 – până la 17.06.2008
de la 06.01.2009 – până la 25.02.2009
de la 04.06.2019 – până la 20.11.2019
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală, legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 28 noiembrie
2006, Mițcul Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit
pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 10 ani, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip închis.
Termenul executării pedepsei stabilite lui Mițcul Alexandru urmând
a fi calculat din momentul reținerii, cu includerea în acest termen a aflării
acestuia în stare de arest preventiv din data de 12.11.2004 până la
17.01.2005.
1
A fost dispusă încasarea de la Mițcul Alexandru, cu titlu de
prejudiciu material în beneficiul lui Roșca Sergiu a sumei de 3000 dolari
SUA și în beneficiul lui Gacheuța Tudor suma de 500 dolari SUA.
A fost menținută măsura de reprimare – reținerea sub strajă, în
privința inculpatului Mițcul Alexandru.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că:
Mițcul Alexandru, la XXXXX, aflându-se în XXXXX, cu scopul
însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor altei persoane, prin
înșelăciune, sub pretextul confecționării unui strung pentru fierăstrău, a
însușit de la Gacheuța Tudor, bani în sumă de 500 dolari SUA.
Tot el, la XXXXX, aproximativ la ora XXXXX, aflându-se în XXXXX,
cu scopul însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor altei persoane,
prin înșelăciune și abuz de încredere, a însușit de la Roșca Sergiu bani în
sumă de 3000 dolari SUA.
Tot el, cu scopul însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor,
prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul închirierii
automobilului „VAZ – 2345”, n/î XXXXX, a însușit de la SRL „Smirtrans”
automobilul indicat, cauzând un prejudiciu material în sumă de 52097 lei.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Zumbreanu Feodot
în numele inculpatului Mițcul Alexandru, prin care a solicitat casarea
sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.
3.1. În argumentarea cererii de apel a menționat că:
- instanța de judecată nu a ținut cont că faptele comise de inculpat nu
întrunesc elementele infracțiunii;
- între inculpat și părțile vătămate au avut loc relații civile, și anume,
primirea unui avans de la Gacheuță Tudor în sumă de 500 dolari SUA, de
la Roșca Sergiu un împrumut în sumă de 3000 dolari SUA, iar cu SRL
„Smirtrans” a fost încheiat un contract de arendă;
- nu a avut loc sustragerea automobilului care i-a fost transmis lui
Mițcul Alexandru în baza contractului de arendă;
- prima instanță nu a ținut cont de faptul că o parte din probele
acumulate de organul de urmărire penală sunt falsificate, iar o parte lipsesc
din dosar;
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17
iunie 2008, a fost respins apelul declarat de către apărătorul Zumbreanu
Tudor ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că,
culpa lui Mițcul Alexandru este dovedită integral, acțiunile acestuia fiind
2
corect calificate conform art. 195 alin. (2) Cod penal, ca însușire în proporții
deosebit de mari a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de
încredere ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în
proporții considerabile pătimiților.
Instanța de apel a considerat incorectă calificarea acțiunilor lui Mițcul
Alexandru pe episodul din XXXXX conform art. 190 alin. (2) lit. c) Cod
penal, deaorece acțiunile menționate se cuprind în dispoziția art. 195 alin.
(2) Cod penal și o altă calificare separată nu este necesară.
Probe care ar dovedi nevinovăția inculpatului de către apărător nu au
fost aduse, de aceia prima instanță corect a încadrat acțiunile inculpatului
în baza art. 195 alin. (2) Cod penal.
De asemenea a considerat că prima instanță corect a admis acțiunea
civilă înaintată de pătimiții Gacheuță Tudor și Roșca Sergiu, iar pretențiile
înaintate de către reprezentantul SRL „Smirtrans” privind încasarea
prejudiciului care constă în costul automobilului, le-a considerat
neîntemeiate.
Decizia instanței de apel, pronunțată integral la 26 februarie 2007, a
fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Scorțescu Aureliu cu
inculpatul Mițcul Alexandru, la 19 martie 2008, prin care au solicitat
casarea deciziei și a sentinței, încetarea procesului penal în privința lui
Mițcul Alexandru și eliberarea acestuia de sub arest.
5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Scorțescu Aureliu cu
inculpatul Mițcul Alexandru au menționat că:
- referitor la episodul Roșca, privind împrumutul a 3000 dolari SUA,
martora Untilo și Pleș sunt în relații de rudenie cu partea vătămată Roșca,
respectiv depozițiile lor în calitate de martori urmează a fi apreciate critic
de instanță. Mițcul întradevăr a împrumutat de la Roșca 3000 dolari SUA și
nici nu neagă acest fapt, nu i-a promis în schimb nici un serviciu și nu are
nici o obligație în afară de obligația de a întoarce banii;
- referitor la episodul primirii unui avans în mărime de 500 dolari
SUA, inculpatul nu neagă primirea acestor bani și nici nu refuză executarea
serviciilor de confecționare a strungului pentru Gacheuță Tudor, mai ales
că majoritatea materialelor pentru confecționarea acestui strung au fost
procurate de către Mițcul Alexandru;
- referitor la episodul arendării automobilului de model „VAZ –
2345”, există contractul de arendă. Acest contract nu a fost contestat și nici
anulat de nimeni. Nu a fost expediată pe numele lui Mițcu Alexandru nici
o somație de către SRL „Smirtrans”, nu s-a adresat în judecată privind
3
încasarea datoriei pentru arenda automobilului. Faptul că automobilul a
fost depistat la o moara din r-nul Hâncești, nu este confirmat prin nici un
document, cum ar fi procesul verbal de cercetare la fața locului;
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
din 17 iunie 2008, recursul ordinar a fost admis, casată decizia,
dispunându-se rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel în alt
complet de judecată.
În motivarea soluției, instanța de recurs ordinar a menționat că,
instanța de apel nu s-a expus asupra pretinselor relații civile invocate de
apărător, acesta motivînd că partea vătămată Gacheuțan i-a transmis bani
în sumă de 500 dolari SUA lui Mițcul Alexandru pentru confecționarea
unui strung de prelucrare a lemnului, astfel fiind relații civile și anume de
prestare a serviciilor.
Pe episodul de însușire a mijlocului de transport instanța de apel de
asemenea a ignorat faptul că acesta i-a fost transmis lui Mițcul Alexandru
în baza contractului de arendă.
Avocatul a invocat că după reținere, Mițcul Alexandru a fost bătut de
către colaboratorii de poliție și escortat la CPS Centru, fapt care se confirmă
prin imaginile fotografice anexate la dosar, însă, instanța de apel nu s-a
expus asupra acestor împrejurări, apreciind unilateral probele acumulate și
bazându-se, în special, pe declarațiile părților vătămate.
Instanța de apel nu a indicat temeiurile de fapt și de drept care au
dus, la respingerea apelului declarat de avocat, precum și motivele
adoptării soluției date, neverificând legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform
materialelor din dosar, prin ce a încălcat prevederile art. 414 și 417 CPP.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29
octombrie 2008, a fost admis parțial apelul avocatului Zumbreanu Feodot
și apelul suplimentar al avocatului Scorțescu Aureliu în numele
inculpatului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mițcul
Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (2)
lit. a), c) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale,
echivalentul a 14000 lei.
În baza art. 88 alin. (5) Cod penal, întru atenuarea pedepsei, durata
arestului preventiv din 12 noiembrie 2004 până la 17 ianuarie 2005 și din 06
martie 2008 până la 29 octombrie 2008, a fost inclus în pedeapsa stabilită,
spre executare rămânând amenda în mărime de 250 unități convenționale,
4
echivalentul a 5000 lei.
Măsura preventivă arestul s-a abrogat, eliberându-l pe Mițcul
Alexandru de sub strajă din sala de judecată.
Acțiunile civile au fost admise, fiind încasat din contul lui Mițcul
Alexandru în beneficiul lui Gacheuța Tudor, suma de 500 dolari SUA și în
beneficiul lui Roșca Sergiu, suma de 3000 dolari SUA, sau echivalentul în
valută națională conform cursului BNM la data executării.
11.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, consideră
necesar excluderea episodului prin care Mițcul Alexandru a fost învinuit
de sustragerea automobilului „VAZ-2345” cu n/î XXXXX, de la SRL
„Smirtrans”, din învinuire, pe motiv că, acțiunile inculpatului nu constituie
elementele infracțiunii incriminate. Relațiile Mițcul - SRL „Smirtrans” sunt
niște relații civile apărute în baza contractului de arendă încheiat între părți
și ele sunt reglementate de legislația civilă.
Contractul de arendă nu a fost contestat și nici solicitată rezelierea lui
în ordinea legală. Proprietarul automobilului nu s-a adresat în instanța de
judecată cu o cerere privind încasarea datoriei pentru arendă sau
revindecarea bunului din posesie străină. Învinuirea nu a prezentat careva
probe întru combaterea versiunii inculpatului privind prețul
automobilului, privind înțelegerea verbală avută cu directorul firmei
privind procurarea anvelopelor și acumulatorului din contul taxei pentru
arendă, în cadrul ședinței judiciare ex-directorul firmei Ivașcenco Nadejda
și Talpiș Valeriu managerul de transport, nu au negat faptul, că o asemenea
înțelegere a-r fi fost posibilă. Mai mult ca atât, Ivașcenco nu a negat faptul,
că a-r fi refuzat în primirea automobilului pe teritoriul firmei la cererea
inculpatului.
La stabilirea pedepsei inculpatului Mițcul Alexandru, se v-a ține cont
de prevederile art. 6, 7, 61, 75 Cod penal al Republicii Moldova, luând în
considerație caracterul infracțiunii comise, circumstanțele cauzei cât și
personalitatea inculpatului, care nu are antecedente penale, la locul de trai
se caracterizează pozitiv, este recunoscut responsabil de cele comise și de
rând cu aceasta nu a achitat prejudiciul cauzat prin infracțiune.
Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29
octombrie 2008, a fost atacată cu recurs ordinar de către:
- procurorul serviciului de reprezentare a învinuirii în Curtea de Apel
Chișinău, Gavriliță Vitalie, la 14 noiembrie 2008, prin care invocând
prevederile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
5
a solicitat casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de
apel, în alt complet de judecată;
- inculpatul Mițcul Alexandru, la 17.11.2008, prin care a solicitat
casarea deciziei, achitarea și reabilitarea sa conform Codului de procedură
penală.
12.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul serviciului de
reprezentare a învinuirii în Curtea de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, a
menționat că:
- instanța de apel nu a ținut cont la justa valoare în raport cu
circumstanțele cauzei penale de prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 CP;
- circumstanțele indicate în decizia instanței de apel nicidecum nu
sânt atenuante care ar determina aplicarea pedepsei sub formă de amendă,
ci dimpotrivă sânt niște caracteristici ale inculpatului, împrejurări de fapt
care nici într-un mod nu micșorează esențial gravitatea infracțiunilor
comise și consecințelor acestora, instanța limitându-se doar la enumerarea
circumstanțelor care le consideră că servesc temei pentru aplicarea față de
inculpat a pedepsei sub formă de amendă;
- instanța de apel nu a ținut cont de gradul de pericol social al
infracțiunii comise și nu a luat în considerație faptul inculpatul a săvîrșit o
infracțiune gravă anume din aceste considerente legiuitorul a stabilit o
pedeapsă privativă de libertate de la 3 la 7 ani închisoare;
- partea descriptivă a deciziei adoptată în cauza lui Mițcul Alexandru,
la motivarea stabilirii pedepsei, contravine prevederile art. 394 alin. (2) Cod
de procedură penală, deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare a
pedepsei sub formă de amendă și cuantumul acesteia;
- pedeapsa stabilită de către prima instanță este întemeiată, iar
decizia instanței de apel este pripită și neîntemeiată, deoarece careva temei
pentru aplicarea pedepsei sub formă de amendă pe cauza dată lipsesc și
respectiv pedeapsa stabilită inculpatului nu corespunde circumstanțelor
cauzei penale care indică la prezența: elementului calificativ-repetat; nu are
loc permanent de trai; nu lucrează; nu a recuperat părților vătămate
prejudiciile cauzate prin infracțiune; a încălcat obligațiunea de nepărăsire a
locului de trai; inculpatul prezintă un pericol social sporit pentru societate
în raport cu circumstanțele cauzei penale care se manifestă prin înșelăciune
și abuz de încredere cu care a acționat asupra victimelor, cât și atârnarea sa
față de faptele săvârșite care denotă că, el nu a conștientizat gravitatea
faptelor criminale comise și nu a pășit pe calea corectării și corijării, fapte ce
au fost trecute cu vederea de către instanța de apel la stabilirea pedepsei.
6
12.2. În motivarea recursului ordinar, inculpatul a menționat că:
- la materialele cauzei un șir de acte procedurale au fost emise cu
încălcări, care atrag nulitatea lor, așa cum prevede art. 251 Cod
deprocedură penală;
- instanța de apel nu a examinat lista probelor care devedesc
nevinovăția sa, nu a examinat cererile înaintate în cadrul judecării cauzei;
- nu au fost respectate prevederile art. 353 Cod de procedură penală,
la ședința de judecată din 22.09.2008, nu au fost citați părțile vătămate și
martorii acuzării, precum și martorii apărării;
- instanța de apel incorect a calificat acțiunile sale potrivit art. 190
alin. (2) Cod penal, deoarece conform art. 350 Cod de procedură penală, pe
această cauză instanța de apel era obligată să înceteze procesul penal;
- incorect a fost intentată o cauză penală, deoarece de facto, aceasta
este o cauză civilă;
- nu a fost dovedită vinovăția sa, așa cum prevede art. 8 Cod de
procedură penală, în acest sens, fiind respinsă cererea sa de audiere a
martorilor care puteau dovedi că și-a îndeplinit obligațiunile față de
Gacheuța Tudor, a cumpărat materiale necesare pentru confecționarea
strungului;
- instanța de apel incorect a încasat din contul său în folosul lui
Gacheuța Tudor a sumei de 500 dolari SUA, deaorece nu a fost dovedită
vinovăția sa, în așa caz, urmând să înceteze procesul penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 25
februarie 2009, s-a dispus inadmisibilitatea recursurilor ordinare, al
procurorului ca fiind vădit neîntemeiat, iar cel declarat de inculpat din
motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de
procedură penală și este vădit neîntemeiat.
Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 25
februarie 2009, a fost atacată cu recurs în anulare de către inculpatul Mițcul
Alexandru, care, fără a invoca careva temeiuri obligatorii prevăzute de art.
453 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat anularea hotărârilor
adoptate la caz, cu emiterea unei noi decizii de achitare și reabilitare a sa.
14.1. În motivarea recursului în anulare inculpatul a menționat că:
- instanța de recurs nu a examinat recursul în volumul înaintat și nu a
examinat materialele dosarului penal nr. XXXXX;
- a fost încălcat art. 104 Cod de procedură penală, audierea sa, art.
244-246 Cod de procedură penală, art. 216 Cod de procedură penală. A fost
7
încălcat și art. 299 Cod de procedură penală, examinarea plângerilor de
către procuror;
- nu a fost dovedită vina sa și nici nu au fost citați martorii apărării,
care dovedeau nevinovăția sa;
- nu a fost examinată încheierea judecătorului de instrucție din
18.08.2005, cauza sustragerii genții cu 56 000 lei, documente și 2 ștampile
de către Roșca Sergiu, necătând că geanta din XXXXX a fost adusă de către
dânsul la CPS Botanica;
- a fost învinuit și condamant fără dovezi pe cauza automobilului,
deoarece avea contract de arendă, care nu era reziliat și avea dovadă că
automobilul a fost predat benevol de către fiul său;
- la data de XXXXX a insistat către directorul SRL „Smirtrans” să
predea automobilul, din motiv că trebuia să fie internat la staționar, dar din
motiv că, colaboratorul de poliție i-a luat poașaportul tehnic, pe acest fapt a
înaintat cerere la CPS Botanica despre sustragerea pașaportului tehnic și a
unei sume de bani în valută;
- nici la judecătoria Botanica și nici la Curtea de Apel, părțile
vătămate, martorii, învinuiții nu au fost citați și nu s-au prezentat.
Prin hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție din 23
noiembrie 2009, a fost respins ca inadmisibil recursul în anulare declarat de
către condamantul Mițcul Alexandru.
Condamnatul Mițcul Alexandru, a depus cerere de revizuire,
solicitând deschiderea procedurii de revizuire, casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2008, rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei hotărâri de achitare cu dispunerea reabilitării
judecătorești, din motiv că între el și părțile vătămate sunt relații civile,
încasarea din contul Inspectoratului de poliție Botanica, mun. Chișinău a
sumei de 3650 lei, restituirea corpurilor delicte în sumă de 115000 lei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17
decembrie 2014, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă.
Condamnatul Mițcul Alexandru, la 28 ianuarie 2016 a depus
recurs în anulare, solicitând casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, repunerea în termenul de contestare,
admiterea cererii de revizuire cu deschiderea procedurii de revizuire, din
motiv că la 03 noiembrie 2014 au apărut circumstanțe noi care nu au fost
cercetate în cadrul examinării cauzei penale, pronunțarea unei hotărâri de
achitare, deoarece relațiile dintre condamnat și părțile vătămate sunt relații
civile.
8
18.1. La 29 ianuarie 2016, condamnatul a mai depus o cerere de
recurs în anulare, prin care a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2008, deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, a încheierii judecătorului
de instrucție, a deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută
încheierea judecătorului de instrucție cu privire la refuzul Procuraturii sect.
Botanica, mun. Chișinău în pornirea procedurii de revizuire a cauzei
penale în baza art. 458 alin. (3) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, cu
pronunțarea unei hotărâri de achitare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 21
septembrie 2016, s-a decis inadmisibilitatea recursurilor în anulare
declarate de condamnatul Mițcul Alexandru Timofei, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, în
propria cauză penală, din motiv că nu îndeplinesc cerințele de formă și de
conținut.
La 24 februarie 2017, condamnatul Mițcul Alexandru a declarat
recurs în anulare, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel din
29 octombrie 2008, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, cu dispunerea
reabilitării judecătorești, pe motiv între el și părțile vătămate au avut loc
niște relații civile, cu încasarea din bugetul Național cu titlu de prejudiciu
moral a sumei de 5000000 lei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 05
octombrie 2017, s-a decis inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de
condamnatul Mițcul Alexandru, împotriva hotărârii Plenului Curții
Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2009, în propria lui cauză penală, ca
fiind declarat repetat.
La 30 noiembrie 2018, condamnatul Mițcul Alexandru a depus o
cerere cu privire la pornirea procedurii de revizuire a deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2008, invocând că art.
190 alin. (2), lit. c) Codul penal a fost abrogat.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019, a fost
respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chiținău din 29 octombrie 2008.
Decizia Curții de Apel din 26 februarie 2019, publicată integral la
21 martie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Mițcul
Alexandru, la 16 aprilie 2019, care fără a invoca unul din temeiurile
prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat
9
repunerea în termen, casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în
alt complet de judecată.
24.1. În motivarea recursului ordinar, inculpatul a menționat că:
- instanța de apel nu a cătat avocații Zumbreanu Tudor și Scorțescu
Aureliu, cu care a avut încheiat contract de asistență juridică. Ambii avocați
nu și-au onorat obligațiunile contractuale și cele prevăzute de lege cu
privire la avocatură, nu au dorit să întocmească cererea de revizuire;
- nu poate dovedi dacă într-adevăr a fost citat legal la ședința de
judecată din 29.02.2019, sau despre faptul că grefierul l-a informat legal
despre ședință, deoarece din XXXXX până la XXXXX a trecut tratament
medical staționar la institutul oncologic, și despre acest fapt a informat
toate persoanele care la data de 26.02.2019, l-au telefonat;
- a fost condamant pentru un împrumut de bani de 3000 dolari SUA,
aplicândui-se amendă 700 u.c, echivalentul a 14 000 lei, fiind supus
arestului preventive peste 10 luni de zile, în condiții de tortură, tratat cu
cruzime, inuman și degradant, acest fapt fiind dovedit de hotărârea CEDO,
dosar nr. 64697/16, Mițcul Alexandru către Guvernul Republicii Moldova;
- apărătorul din oficiu Crăciun Stanislav nu a făcut cunoștință cu
dosarul, nu a întocmit cerere suplimnetară, nu au fost citați legal avocații
Zumbreanu Tudor și Scorțescu Aureliu.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
această instanță, doar în temeiurile prevăzute de lege.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.
Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să
fie motivat.
În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea
de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și
argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.
Astfel, examinând recursul declarat, colegiul penal constată că acesta,
contrar prevederilor enunțate, nu conține nici un temei din cele prevăzute
de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, absolut ne fiind specificat
care sunt erorile concrete de drept și de care circumstanțe este determinată
10
invocarea ilegalității deciziei contestate.
Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește
condițiile legale de conținut, instanța de recurs ne fiind competentă să
completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în
fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor
temeiuri neargumentate legal de recurent, or, conform prevederilor art. 24
alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de
urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu
exprimă alte interese decât interesele legii.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se
constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.
Astfel, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele de formă și
conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019, de către
inculpatul Mițcul Alexandru XXXXX, în cauza penală în privința acestuia,
deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut prevăzute în art.
429 și 430 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 20 decembrie 2019.
Președinte Boico Victor
Judecători Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
11