1ra-1603/2019 — art. 328 alin. 1, 310 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni (sediul Central) din 29 octombrie 2018, a fost încetat procesul penal în privința lui Tudorean Nicolae pe învinuirea în baza art. 328 alin. (1), 310 alin. (2) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Tudorean Nicolae la 11.05.2010, acționând în complicitate cu Șargarovschi Constantin și alte persoane, având scopul tragerii ilegale la răspundere penală a cetățeanului Federației Ruse, Cocetcov Vladimir și anume pornirea urmăririi penale, aplicarea măsurii preventive privative de libertate - arest și anunțării în căutare internațională, pentru comiterea unei infracțiuni grave, depășindu-și în mod vădit atribuțiile sale de serviciu, contrar prevederilor Anexei nr. l la Ordinul Interdepartamental al Procurorului General, Ministrului Afacerilor Interne, Directorului General al Serviciului Vamal, Directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008 și Codului de procedură penală, primind în 1 circumstanțe nestabilite, de la Șargarovschi Constantin plângerea din numele lui Bejan Veaceslav datată cu 28.04.2010, înregistrată în REI-1 al CPR Căușeni sub nr. 450 la 28.04.2010 și a materialelor fabricate cu date denaturate de Șargarovschi Constantin, la 11.05.2010, fără a fi ajustată și întruni condițiile prevederilor art. 263 Cod de procedură penală și fără examinarea ei de facto, în conformitate cu prevederile art. 274 Cod procedură penală, inducând în eroare procurorul, în lipsa unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea infracțiunii, a emis „ordonanța de pornire a urmăririi penale”, prin care a dispus începerea urmăririi penale în cauza penală nr. 2010180250, „conform semnelor infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Codul penal, escrocheria săvârșită în proporții deosebit de mari.” Tudorean Nicolae, continuând acțiunile sale criminale, acționând cu intenție directă, în complicitate cu Șargarovschi Constantin și alte persoane, contrar prevederilor art. 93, 100, 105, 109 și 111, 163, 221, 222 Cod procedură penală, în scopul atribuirii unui caracter legal al procedurii de acumulare a probelor în cadrul procesului penal nr. 2010180250, privind pretinsa vinovăție a lui Cocetcov Vladimir de faptul dobândirii ilicite a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari de la Bejan Veaceslav, fapt care în realitate nu a avut loc, în lipsa declarațiilor persoanelor, fără a le aduce la cunoștință drepturile și obligațiile procesuale participanților la procesul penal, prevăzute de art. 21, 60, 62, 90, 105 Cod procedură penală, inclusiv și fără a le avertiza de răspunderea pentru declarații mincinoase sau cu bună știință false conform art. 312 Cod penal, a întocmit acte procesuale cu date denaturate, privind pretinsa vinovăție a lui Cocetcov Vladimir la sustragerea mijloacelor bănești de la Bejan Veaceslav, astfel la 12.05.2010, în incinta biroului său de serviciu al Comisariatului de Poliție a r-ului Căușeni, Tudorean Nicolae în complicitate și participare nemijlocită a lui Șargarovschi Constantin, a emis ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Bejan Veaceslav, indicând că „ cet. Bejan Veaceslav Ion a fost înșelat de către Cocetcov Vladimir de 15.000 euro, fiindu-i cauzată o daună morală și materială”, tot el a întocmit procesul-verbal de audiere a părții vătămate din numele lui Bejan Veaceslav în care a înscris personal date neveridice, toate circumstanțele în care „Bejan Veaceslav ar fi fost deposedat de mijloace bănești în sumă totală de 15.000 euro de către cetățeanul Federației Ruse, Cocetcov Vladimir și care în perioada respectivă l-a telefonat de pe numărul de telefon 06959188”, tot el personal din numele lui Bejan Veaceslav a întocmit cerere de înaintare a acțiunii civile, în care a indicat date denaturate, precum că „cetățeanul Federației Ruse, Cocetcov Vladimir prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit de la Bejan Veaceslav, suma de 15 000 euro, pricinuindu-i astfel o pagubă în proporții deosebit de mari”, în baza căreia a emis ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă a lui Bejan Veaceslav, tot el a întocmit procesul-verbal de audiere a martorului Mînăscurtă Sergiu, în care a înscris personal date neveridice, circumstanțele în care „Bejan Veaceslav ar fi fost deposedat de 2 mijloace bănești în sumă totală de 15.000 euro, de către cetățeanul Federației Ruse, Cocetcov Vladimir”. În continuarea acțiunilor sale criminale, Tudorean Nicolae, la indicația lui Șargarovschi Constantin, fără a le aduce la cunoștință conținutul și esența documentelor procesuale întocmite de către Tudorean Nicolae, în biroul de serviciu și în prezența ultimului, la 12.05.2010, Bejan Veaceslav și Mînăscurtă Sergiu doar au semnat actele procesuale menționate, fiind asigurați că așa e procedura și totul e în ordine. Ulterior, continuându-și intențiile sale criminale, Tudorean Nicolae, acționând în complicitate cu Șargarovschi Constantin și alte persoane, urmărind scopul aplicării măsurii preventive privative de libertate sub forma de arest, în lipsa temeiurilor legale, în baza probelor falsificate în cadrul procesului penal nr. 2010180250, privind vinovăția lui Cocetcov Vladimir de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, contrar prevederilor art. 176, 280 și 288 Cod de procedură penală, la 02.06.2010 în cadrul procesului penal menționat, depășindu-și atribuțiile de serviciu, a întocmit și înaintat procurorului, raportul cu propunere de a pune sub învinuire pe Cocetcov Vladimir, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, de aplicat în privința învinuitului Cocetcov Vladimir măsura de reprimare - arestul preventiv pe un termen de 30 zile și anunțarea în căutare a învinuitului Cocetcov Vladimir. În rezultatul acțiunilor de depășire a atribuțiilor sale de serviciu și falsificării probelor de către Tudorean Nicolae, în complicitate cu Șargarovschi Constantin și alte persoane, procurorul în Procuratura r-lui Căușeni, Sorocean Alexandru, fiind indus în eroare, în baza raportului ofițerului de urmărire penală Tudorean Nicolae, bazându-se pe probele administrate fraudulos cu depășirea atribuțiilor de serviciu de către ultimul, în complicitate cu alte persoane, în cadrul urmăririi penale privind vinovăția lui Cocetcov Vladimir de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, la 02.06.2010 a emis ordonanța de punere sub învinuire a lui Cocetcov Vladimir, încriminându-i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, a înaintat în instanța de judecată demers privind aplicarea măsurii preventive cu arest față de învinuitul Cocetcov Vladimir, în baza încheierii Judecătoriei Căușeni din 02.06.2010, demersul procurorului privind aplicarea față de învinuitul Cocetcov Vladimir a arestării preventive, a fost respins ca neîntemeiat, iar la 03.06.2010 același procuror a emis ordonanță de anunțare în căutare a lui Cocetcov Vladimir, fiind intentat la 04.06.2010 dosar de căutare nr. 2010180046. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Tudorean Nicolae în baza: - art. 328 alin. (1) Cod penal, depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoana publică a acțiunilor care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune considerabile intereselor publice și drepturilor, intereselor persoanelor fizice; 3 - art. 310 alin. (2) Cod penal, falsificarea probelor în procesul penal de către persoana care efectuează urmărirea penală.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Tudorean Nicolae, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Tudorean Nicolae să fie achitat. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - sentința este bazată doar pe presupuneri și pe aprecierea eronată a probelor administrate; - Tudorean Nicolae a declarat, că el într-adevăr a primit de la conducerea Comisariatului de poliție Căușeni materialele în privința lui Cocetcov Vladimir din care reieșea că ultimul a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal. Materialele date au fost acumulate de șeful Poliției criminale al Comisariatului de poliție Căușeni, Șargarovschi Constantin și în ele se afla plângerea lui Bejan Veaceslav precum că Cocetcov Vladimir prin înșelăciune i-a sustras 15000 de Euro și câteva explicații (a lui Bejan Veaceslav și Mînăscurtă Sergiu), xerocopia pașaportului lui Cocetcov Vladimir, încă o xerocopie a pașaportului a unui cetățean străin; - fără a cunoaște că materialele erau falsificate, Tudorean Nicolae a început urmărirea penală pe cauza penală nr. 2010180250, a efectuat acțiunile necesare de urmărire penală conform legislației în vigoare, la 02 iunie 2010 i-a înaintat procurorului raportul cu propunerea ca Cocetcov Vladimir să fie pus sub învinuire, să-i fie aleasă măsura preventivă, să fie anunțat în căutare; - declarațiile inculpatului nu au fost luate în considerare; - concluzia primei instanțe nu este clară, este incertă, fără a arăta o apreciere a argumentelor invocate de părți ce constituie o nemotivare a hotărârii, iar nemotivarea hotărârii, prin prisma practicii CEDO se echivalează cu neexaminarea fondului cauzei, prin ce lui Tudorean Nicolae i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO; - hotărârea primei instanțe în privința inculpatului Tudorean Nicolae este bazată pe presupuneri și pe aprecierea eronată a probelor administrate cu încălcarea gravă a cerințelor art. 6 CEDO, art. 21 din Constituția Republicii Moldova, art. 8, 101, 389 Cod de procedură penală; - Șargarovschi Constantin este persoana, care cunoaște adevărul pe cauza dată, inclusiv cunoaște faptul dacă Nicolae Tudorean a comis sau nu împreună cu el infracțiunile încriminate. Cu toate acestea, Șargarovschi Constantin n-a fost audiat în instanța de judecată pe cauza dată și instanța n-a aflat adevărul; - martorul Galbinean Valeriu a declarat în instanța de judecată, că în anul 2010 el ocupa funcția de comisar al Comisariatului raional de poliție Căușeni, iar din informația pe care el o posedă, Tudorean Nicolae nu știa, că materialele pe baza 4 cărora ultimul a pornit urmărirea penală pe cauza penală 2010180250, erau falsificate de Șargarovschi Constantin; - nu a fost audiat nici martorul Pleșca Grigore - șeful nemijlocit a lui Tudorean Nicolae, care a studiat materialele cauzei penale nr. 2010180250 și a semnat raportul adresat procurorului. El cunoaște faptul cum a efectuat inculpatul Tudorean Nicolae urmărirea penală pe cauza penală nr. 2010180250 și dacă ultimul a falsificat sau nu materialele acestei cauze penale. Totodată, în prima instanță n-a fost audiat martorul Gogu Ion (fiul lui Martin) care lucra în același birou de serviciu cu inculpatul Tudorean Nicolae și poate bine să cunoască în ce împrejurări a efectuat urmărirea penală Tudorean Nicolae pe cauza penală nr. 2010180250, inclusiv poate să cunoască faptul cum au fost audiați Bejan Veaceslav și Mânăscurtă Sergiu; - prima instanță urma a aprecia critic declarațiile martorilor Bejan Veaceslav și Mînăscurtă Sergiu, care practic împreună cu Șargarovschi Constantin au falsificat materialele cauzei penale în privința lui Cocetcov Vladimir.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința primei instanțe fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, și just a ajuns la concluzia că inculpatul Tudorean Nicolae a săvârșit infracțiunile imputate lui, prevăzute de art. 310 alin. (2) și art.328 alin. (1) Cod penal, iar aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus- indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a reținut că deși Tudorean Nicolae nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor imputate lui, aceasta este demonstrată prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele și combat argumentele specificate în apel, cum ar fi: - declarațiile din prima instanță a martorilor Bejan Veaceslav, Mînăscurtă Sergiu, Tumanov Sergiu, Gălbineanu Valeriu, Soroceanu Alexandru, Domnița Ion. - procesul-verbal de examinare din 11.02.2015, în cadrul căreia a fost examinat dosarul penal nr. 2010180250 și dosarului operativ de căutare nr. 2010180046 (f. d. 54, 55, vol. I); - procesul-verbal de examinare din 02.02.2015, în cadrul căreia a fost examinat extrasul din Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni al CPR Căușeni, perioada anului 2010 (f. d. 63, vol. I); - extrasul din Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni al CPR Căușeni pentru perioada anului 2010 (f. d. , vol. I); 5 - avizul de testare poligraf a lui Bejan Veaceslav, nr. 3495 din 02.06.2014, (f.d. 70-71, vol. I). Instanța de apel a conchis că declarațiile martorilor Bejan Veaceslav, Mînăscurtă Sergiu, Tumanov Sergiu, Gălbineanu Valeriu, Soroceanu Alexandru și Domnița Ion, corespund adevărului, sunt consecutive și coroborează cu celelalte probe, sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și dovedesc pe deplin vina inculpatului Tudorean Nicolae, în comiterea infracțiunilor imputate, prevăzute de art. 310 alin. (2) și art. 328 alin. (1) Cod penal or, după cum s-a constatat, Șargarovschi C. și Tudorean N., în cadrul cauzei penale 2010180250 au prezentat declarații neveridice, tranzacția între Cocetcov V. și Bejan V. nu a avut loc, iar de la procurorul care gestiona atunci cauza, procurorul din mun. Chișinău, a aflat că Cocetcov V. în R. Molodova nu a fost nici o zi, astfel inițierea cauzei penale și ulterior propunerea de anunțare în căutare a lui Cocetcov de către Tudorean Nicolae, au fost dispuse ilegal. Cu referire la declarațiile martorului Agapie Lilia, instanța de apel a indicat că aceste declarații nu constituie temei de achitare a inculpatului Tudorean Nicolae, deoarece declarațiile acestui martor sunt în contradicție cu declarațiile martorilor Bejan Veaceslav, Mînăscurtă Sergiu, Tumanov Sergiu, Gălbineanu Valeriu, Soroceanu Alexandru și Domnița Ion, inclusiv și celelalte probe, care demonstrează cu certitudine vina inculpatului Tudorean Nicolae în comiterea infracțiunilor imputate și care combat argumentele apelului declarat în interesele inculpatului precum că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunilor incriminate. Astfel, instanța de apel a conchis că întreaga sistemă de probe analizată mai sus, demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului Tudorean Nicolae în comiterea infracțiunilor imputate lui și combate argumentele din apelul declarat. Totodată, instanța de apel, analizând declarațiile inculpatului Tudorean Nicolae, a atestat că de fapt acesta î-și recunoaște vina în comiterea infracțiunilor incriminate, însă instanța de apel a apreciat critic afirmațiile lui, precum că nu a comis nici o încălcare a legislație la instrumentarea cauzei penale, nu a avut nici un fel de înțelegere cu Șargarovschi C. pentru a falsifica materialele cauzei penale și nu cunoștea că Bejan V. a depus denunț fals la poliție referitor că Cocetcov V. i-ar fi sustras 15 mii de Euro, instanța de apel considerând că acestea nu corespund adevărului și sunt date de către inculpat în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, și sunt combătute de celelalte probe analizate mai sus și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod procedură penală, care demonstrează vinovăția lui în comiterea infracțiunilor imputate or, însuși inculpatul Tudorean Nicolae, a menționat că în răspunsul grănicerilor, care este anexat la materialele cauzei, se confirma că Cocetcov V. nu a fost în perioada dată în țară. Prin urmare, inițierea cauzei penale și ulterior propunerea de anunțarea în căutare a lui Cocetcov V. de către Tudorean Nicolae, au fost dispuse ilegal. 6 Instanța de apel a constatat că prima instanță a constatat cu certitudine că faptele de care a fost învinuit inculpatului Tudorean Nicolae și anume dânsul în complicitate cu Șargarovschi Constantin și alte persoane având scopul tragerii ilegale la răspundere penală a cetățeanului Federației Ruse, Cocetcov Vladimir și anume pornirea urmăririi penale, aplicarea măsurii preventive privative de libertate - arest și anunțării în căutare internațională, pentru comiterea unei infracțiuni grave, depășindu-și în mod vădit atribuțiile sale de serviciu, a falsificat probele în procesul penal. În același context, instanța de apel a menționat că prima instanță în sentința adoptată detaliat și-a argumentat concluzia referitor la faptul că acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunilor în baza cărora a fost condamnat, concluzii care sunt juste și a căror reluare nu se mai impune. Totodată, instanța de apel a notat că prima instanță corect a dispus de a înceta procesul penal intentat în privința lui Tudorean Nicolae în baza art. 328 alin. (1) și 310 alin. (2) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală a persoanei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Parpalac Aurelia cu inculpatul Tudorean Nicolae, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Tudorean Nicolae de sub învinuirea imputată, pe motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate. În argumentarea recursului, recurenții invocă că: - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - concluziile instanței de judecată expuse în sentință, cât și ale instanței de apel expuse în decizia pronunțată vin în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar probele administrate nu dovedesc faptele incriminate lui Tudorean Nicolae; - faptele incriminate inculpatului, nu și-au găsit confirmare directă în cadrul ședințelor de judecată, reieșind din materialul probator al cauzei, conținutul declarațiilor inculpatului Tudorean Nicolae, a martorilor Bejan Veaceslav, Tumanov Sergiu, Gălbineanu Valeriu, Agapi Lilia, care nu au fost apreciate obiectiv, drept rezultat de către prima instanță și instanța de apel, fiind dată o concluzie greșită privind comiterea din partea lui Tudorean Nicolae a cărorva acțiuni infracționale, cu încetarea procesului penal pe motivul survenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală a lui Tudorean Nicolae; - martorul Bejan Veaceslav, audiat în ședința de judecată, a concretizat că Tudorean Nicolae nu a fost prezent la discuțiile sale cu Șargarovschi. Dânsul cu Tudorean N. nu a avut nici un fel de discuții în privința acestei plângeri și Tudorean N. nu i-a dat nici un fel de indicații. Tudorean nu i-a acordat nici un fel de întrebări referitor la persoana din Rusia. Prima și ultima dată la văzut pe Tudorean N. la 7 audiere. Dânsul personal nu i-a comunicat lui Tudorean N. despre înțelegerea sa cu Șargarovschi; - sentința primei instanțe menținută prin decizia instanței de apel sunt bazate doar pe presupuneri , acestea fiind vădit ilegale și nelegitime , fiind dată o apreciere eronată a probelor administrate în cadrul procesului judiciar . - potrivit declarațiilor date de către Șargarovschi Constantin pe cauza penală cu nr. 1-106 /2015 , rezultă că Tudorean Nicolae n-a comis infracțiunile imputate acestuia, cu toate acestea însă Șargarovschi Constantin nu a fost audiat în cadrul ședinței de judecată; - declarațiile inculpatului Tudorean Nicolae privind confirmarea nevinovăției acestuia se confirmă prin declaraților martorilor Tumanov Sergiu, Gălbineanu Valeriu, Agapie Lilia, Domnița Ion; - în cadrul ședinței de judecată nu a fost audiat martorul Pleșca Grigore, șeful nemijlocit a lui Tudorean Nicolae. La fel nu a fost audiat martorul Gogu Ion , care lucra în același birou cu Tudorean Nicolae și poate bine să cunoască în ce împrejurări a efectuat urmărirea penală Tudorean Nicolae; - instanțele de judecată urmau să dea aprecierea cuvenită tuturor circumstanțelor cazului, a motivării asupra faptului admiterii unor probe și respingerii altora , prin prisma respectării principiilor contradictorialității în procesul penal și a liberei aprecieri a probelor, astfel persoanei acuzate urmând în a-i fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale , însă acestea au fost ignorate de către instanța de apel la examinarea apelului declarat de către Tudorean Nicolae; - concluziile instanțelor de judecată în privința calificării acțiunilor lui Tudorean Nicolae pe episoadele sunt pripite, incorecte, acțiunile acestuia fiind eronat interpretate, ori probele administrate nu dovedesc faptele incriminate lui Tudorean Nicolae.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, și menționează că recursul este întemeiat în principal pe aprecierea probelor ce nu constituie temei de recurs, iar instanțele inferioare în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au verificat, s-au pronunțat și au apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. 8 Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, se reține că recurentul invocă prezența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiul invocat de recurent și motivele specificate în susținerea acestuia, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei sub aspectele specificate de recurent, dat fiind faptul că, instanța de apel la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apel ce țin de prezența elementelor infracțiunilor incriminate inculpatului Tudorean Nicolae, fiind redate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel de menținere fără modificări a sentinței primei instanțe, prin care inculpatul Tudorean Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1), 310 alin. (2) Cod penal, în baza cumulului de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, iar de către instanța de recurs ordinar nu sunt identificate temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate, or decizia instanței de apel este legală și întemeiată. De asemenea, ce ține de argumentele recurentului descrise în cererea de recurs și în pct. 4 a prezentei decizii, prin care acesta își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de judecată, și anume a declarațiilor inculpatului Tudorean Nicolae, a martorilor Bejan Veaceslav, Tumanov Sergiu, Gălbineanu Valeriu, Agapi Lilia, Domnița Ion, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că 9 asemenea critici de apreciere a probelor nu constituie temeiuri de recurs, reprezentând doar opinia subiectivă a recurentului, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu dă o nouă apreciere probelor administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, ce în speță nu au fost identificate. Or, se atestă că atât prima instanță cât și instanța de apel au apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în sentință și în decizia instanței de apel cu privire la motivele respingerii probelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală. La fel, din conținutul recursului ordinar declarat, reiese că recurentul face o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, menționând că comiterea faptelor incriminate inculpatului Tudorean Nicolae nu a fost demonstrată prin probele prezentate de acuzare, iar declarațiile martorilor Tumanov Sergiu, Gălbineanu Valeriu, Agapie Lilia, Domnița Ion demonstrează nevinovăția acestuia, iar instanța de recurs ordinar la acest capitol invocă că nu poate fi acceptată această versiune, or aceasta contravine constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, concluzii întemeiate just pe cumulul de probe descris și apreciat de instanța de apel în decizia sa. Totodată, ce ține de argumentele recurentului, precum că: „în cadrul ședinței de judecată nu a fost audiat martorul Pleșca Grigore, șeful nemijlocit a lui Tudorean Nicolae. La fel nu a fost audiat martorul Gogu Ion, care lucra în același birou cu Tudorean Nicolae și poate bine să cunoască în ce împrejurări a efectuat urmărirea penală Tudorean Nicolae”, Colegiul penal atestă că nu sunt întemeiate, or prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluția privind vinovăția inculpatului Tudorean Nicolae în comiterea infracțiunilor incriminate, pe un cumul de probe suficient, descris și analizat în sentința primei instanțe (f.d. 69-75, vol. II) și în decizia instanței de apel (f.d. 119-133, vol. II). Totodată, la același aspect, Colegiul penal menționează că în ședința primei instanțe martorul Pleșca Grigore a fost citat (f.d. 171-172, 232, 243, vol. I), însă acesta nu s-a prezentat, ulterior fiind prezentată informația că locul de aflare a acestuia nu a fost identificat (f.d. 215, 216, vol. I). Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și 10 argumentat asupra fiecărei probe prezentate și chestiunilor esențiale invocate în apel, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate în recurs care ar fi afectat hotărârile atacate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Parpalac Aurelia cu inculpatul Tudorean Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe Tudorean Nicolae Xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 decembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 11